VIDEO Carnagiul din Mali: O seară de sânge și cenușă, începută în strigătele jihadiștilor „Allah akbar, Allah akbar!”

Șapte ore de atacuri, lansate cu strigăte Allah akbar de bărbați puternic înarmați care nu au iertat nici femei, nici copii, nici animale: oamenii care au scăpat din carnagiul de duminică seara dintr-un sat al etniei dogon din centrul Mali descriu scene de infern, scrie AFP.

În jurul orei 17,00, duminică, cei 300 de locuitori ai cătunului, în inima câmpiei ținutului dogon, au crezut la început că se confruntă cu o operațiune de furat care viza vitele, a povestit primarul comunei Sangha, din care face parte satul atacat, Ali Dolo, care s-a deplasat a doua zi la locul carnagiului, împreună cu un detașament al armatei.

Locuitorii din Sobame Da (denumite de asemenea Sobane Da sau Sobane Kou) s-au ascuns. Dar atacatorii erau „jihadiști, dintre care unii sunt cunoscuți” în regiune, a afirmat primarul.

Primii atacatori au venit pe șase motociclete și au deschis focul, fiind urmați rapid de alți opt. Bărbații au început „să tragă în tot ce mișcă”, a arătat șeful satului, Gouno Dara, care a reușit să fugă.

„Strigau Allah akbar, Allah akbar!”, a continuat el. „După aceea, au dat foc la hambare, la case, au luat oile și vitele. Nu mai avem nimic, sunt femei însărcinate printre victime, copii, am pierdut totul”.

Potrivit unui alt sătean care a scăpat, Amadou Togo, unora dintre victime le-au fost tăiate gâturile, alții au fost eviscerați. „Nimeni nu a fost iertat: femei, copii, bătrâni”.

Cadavre calcinate

Atacatorii nu au părăsit satul decât spre miezul nopții, după circa șapte ore, lăsând în urmă cadavre calcinate, potrivit sătenilor. „Mi-am pierdut soția, doi băieți și o fată, tatăl și mama”, explică unul dintre ei, Jean Dara, un agricultor de circa 30 de ani.

Acesta bănuiește că oameni din etnia fula sunt vinovați pentru acest atac, fără a preciza ce motive are.

Guvernatorul regiunii Mopti, generalul Sidi Alassane Touré, a confirmat că a fost vorba de circa 20 de atacatori.

Dar, dacă versiunile legate de derularea atacului sunt concordante, ele se contrazic în ceea ce privește bilanțul, între 30 și o sută de morți.

„Avem 11 adulți și 24 de copii”, a declarat luni seara guvernatorul, care a participat la primele înmormântări.

„Cu elemente ale protecției civile, am căutat minuțios și am recuperat 35 de cadavre care au fost înmormântate”, a insistat el, contestând bilanțul de 95 de morți și 19 dispăruți anunțat de guvern pe baza unei misiuni a postului de securitate din Diankabou, la 17 km distanță.

Dar primarul din Sangha, prezent la misiunea militarilor, crede în primul bilanț, în condițiile în care, spune el, guvernatorul nu a numărat decât cadavrele întregi, în condițiile în care multe altele au fost transformate în cenușă. „Trebuie ținut cont de asta și menținem cifra de 95” de morți, a spus Ali Tolo, subliniind că sunt în continuare dați dispăruți alți săteni.

Din 2015, de la apariția în centrul Mali a grupării jihadiste a predicatorului Amadou Koufa, care își recrutează oamenii în special în rândul etniei fula, tradițional crescători de animale, confruntările se multiplică între această comunitate și etniile bambara și dogon, care practică în special agricultura, și care și-au creat propriile „grupuri de autoapărare”.

Atacurile au culminat în 23 martie cu masacrarea la Ogossagou, în apropiere de granița cu Burkina Faso, a circa 160 de săteni fula de către prezumtive grupări ale etniei dogon. După aceste crime, guvernul din Mali a anunțat dizolvarea „Dan Nan Ambassagou”. Gruparea a dezmințit orice implicare în crime iar liderul său militar, Youssouf Toloba, a respins această dizolvare și a refuzat să „depună armele”.

Nordul statului Mali a căzut din martie-aprilie 2012 sub loviturile grupărilor jihadiste, în mare parte dispersate după o intervenție militară lansată în ianuarie 2013 la inițiativa Franței și care continuă și în prezent. Dar regiuni întregi scapă de sub controlul forțelor locale, franceze și ale ONU, în ciuda semnării în 2015 a unui acord de pace care urmărea izolarea definitivă a jihadiștilor.

Din 2015, aceste violențe s-au propagat din nord spre centrul țării și uneori și spre sud. Violențele se concentrează în special în centru, amestecându-se adeseori cu conflicte inter-comunitare, un fenomen care afectează și Burkina Faso și Nigerul vecini.