Sari direct la conținut

VIDEO Ce efect va avea exploatarea de aur de la Rosia Montana asupra mediului?

HotNews.ro

HotNews.ro si Smile Media transmit in format LIVE TEXT, pentru cei care nu pot urmari in format video, dezbaterea despre problemele de mediu de la Rosia Montana dintre Horea Avram, vicepresedinte Mediu RMGC, si Remus Cernea, Co-presedinte partidul MVDA. Nota: Aceasta dezbatere face parte dintr-un ciclu de 6 dezbateri, sustinute de RMGC

Exploatarea aurului si argintului de la Rosia Montana a revenit pe agenda publica in ultima luna. Impactul asupra mediului este unul dintre punctele – cheie ale controverselor din jurul afacerii, dosarul fiind blocat acum chiar la ministerul de resort. Horea Avram, vicepresedinte Mediu RMGC, si Remus Cernea, Co-presedinte partidul MVDA si unul dintre cei mai cunoscuti opozanti ai proiectului, discuta online luni de la ora 12.00 despre cele mai importante aspecte legate de mediu: utilizarea cianurii in exploatarea de la Rosia Montana, siguranta barajului, garantiile post – exploatare.

Principalele argumente exprimate in timpul dezbaterii in favoarea exploatarii:

Principalele argumente exprimate in timpul dezbaterii impotriva exploatarii:

Despre Horea Avram

Horea Avram este Vicepreşedinte de Mediu al RMGC din ianuarie 2007, anterior fiind Coordonator monitorizare de mediu (2003-2006) şi apoi Director de mediu (2006-2007) în cadrul companiei. Principalele sale responsabilităţi sunt coodonarea procesului de avizare a proiectului din punct de vedere al protecţiei mediului şi elaborarea strategiei şi politicii de mediu a companiei. Între 1996 şi 2003, Horea a deţinut diferite funcţii în sectorul guvernamental, în domeniul protecţiei mediului, cea mai importantă fiind cea de Comisar-şef al Gărzii Naţionale de Mediu, Comisariatul local Deva. Horea Avram este inginer de mediu, absolvent al Universităţii Tehnice din Petroşani şi şi-a definitivat pregătirea prin studii post-universitare: Eco Management de la Universitatea Tehnică din Cluj şi Minesotta Institute of Technology, precum şi Executive Master for Business Administration (MBA) de la Kennesaw State University Atlanta, Statele Unite, în colaborare cu Institutul de Administrare a Afacerilor din Bucureşti (IAAB).

Despre Remus Cernea

Remus Cernea (n. 25 iunie 1974) este un activist pentru drepturile omului şi pentru apărarea valorilor societăţii deschise, dar, din 2009, este şi un politician ecologist. În prezent este preşedinte al Asociaţiei Umaniste Române şi Co-preşedinte al partidului „Mişcarea Verzilor – Democraţi Agrarieni”. S-a implicat de mulţi ani în protestele împotriva exploatării miniere pe bază de cianuri de la Roşia Montană. În 21 martie 2010, rezoluţia pe care a scris-o împreună cu Claudiu Crăciun şi intitulată „The necessity of European legislation against cyanide based mining” (Necesitatea unei legisdlaţii europene împotriva mineritului pe bază de cianuri) a fost adoptată la Consiliul Verzilor Europeni de la Barcelona. Şase săptămâni mai târziu, pe 5 mai 2010, Parlamentul European a votat cu o largă majoritate (cca 90% voturi pentru) o rezoluţie asemănătoare pentru interzicerea acestui tip de minerit în Europa, date fiind riscurile majore pe care le presupune.

Dezbaterea a inceput:

  • In ce masura exploatarea auro-argintifera este sigura sau periculoasa?
  • Horea Avram: Este un proiect care se conformeaza normelor romanesti si europene. A fost un proiect gandit sa tina cont de conditiile actuale. Tot ce inseamna poluare istorica, halde, galerii – aceasta poluare va fi stopata. Nu se va astepta pana la finalizarea exploatarii pentru reabilitarea zonelor afectate de minerit. La sfarsitul celor 16 ani ai proiectului, 3 din cele 4 cariere vor fi inchise si reabilitate iar cea de-a patra va fi amenajata sub forma unui lac de agrement. Inchiderea finala se va face dupa dorinta comunitatii – daca se va vrea o zona de agrement, ne vom conforma – toate costurile ne revin noua, nici un leu nu revine statului. Monitorizarea va fi facuta 30-40 de ani dupa inchiderea exploatarii, pe costurile operatorului minier.
  • HA: Inainte de a fi aleasa tehnologia de recuperare a aurului, au fost analizate alte 12 tehnologii pentru a o alege pe cea mai buna disponibila. Date fiind conditiile zacamantului, pentru a putea recupera aurul si argintul este nevoie de acest reactiv care e folosit in minerit de peste 110 ani, care este folosit in Spania, Suedia sau Finlanda. El poate fi manipulat in conditii de siguranta si conform documenteleor europene este cea mai buna tehnologie disponibila.
  • Remus Cernea: Pe hartie, si intr-o disctuie, o astfel de prezentare poate sa sugereze ca exista o anumita incredere, parametri in care proiectul se poate inscrie si care nu ar afecta mediul. Daca avem o privire de ansamblu, vedem ca e o suprafata foarte mare, de disparitia a patru munti, a speciilor din zona. Impactul asupra mediului este devastator. Zona este de o rara frumusete. Exista zone unde au ramas urme ale unor exploatari din perioada comunista, care trebuie refacute. Acest proiect ar avea un impact pe sute de herctare. Doar iazul ar avea 363 de hectare. Este o suprafata uriasa. In privinta periculozitatii proiectului si a utilizarii cianurii, anul trecut a fost adoptata o rezolutie de catre Parlamentul European impotriva acestei tehnologii. Nu este lege, este doar o sugestie. Dar de ce politicienii din PE au votat in proportie de 90% pentru interzicerea acestei tehnologii?
  • Horea Avram: Nu vorbim despre distrugerea a patru munti. Este o zona afectata de minerit, proiectul nu va afecta zonele frumoase de care vorbea dl. Cernea. Zona in care vor fi carierele, o zona de 205 hectare, este deja afectata de minerit. Zona exploatata nu este o zona virgina.
  • RC: Sunt zone care includ inclusiv biserici, proprietati, cimitire, plus zone naturale.
  • HA: Orice activitate industriala are un impact. Ideea este sa reducem acest impact in limite rezonabile. Propunem crearea unor coridoare ecologice, pentru incadrarea exploatarii in ecosistem dupa inchidere, este un lucru indedit in activitatile miniere.
  • RC: Inainte de a reface aceste zone, ele vor trebui distruse.
  • HA: Astfel de activitati se intampla peste tot in lume, cu grija pentru mediu. In conditiile actuale, nu s-ar mai putea dezvolta proiecte de mediu care sa duca la probleme.
  • RC: Toate tehnologiile au un risc de accident. In cazul tehnologiei nucleare, in utlimii 30 de nai am avut accidente in Rusia, SUA si Japonia, tari cu tehnologii dezvoltate in paralel.
  • HA: In ultimii 15-20 de ani, legislatia a fost elaborata in asa fel incat sa incorseteze astfel de proiecte, pentru a fi derulate cu respect fata de mediu si de sanatatea oamenilor.
  • RC: Vreau doar sa clarific, nu exista o garantie ca nu vor avea loc accidente. Speranta mea este ca ministerul mediului sa nu acorde avizul de mediu.
  • Intrebare de la utilizatori pentru dl. HA: cat timp este un lac de decantare un risc? Zeci sau sute de ani?
  • HA: In minerit vorbim despre iazuri de decantare. Diferenta dintre un iaz de decantare si un lac de decnatare este capitala. Impactul de mediu: barajul si intreg sistemul a fost gandit la standarde care il claseaza intre primele baraje din lume. A fost analizat proiectul de o echipa independenta si s-a ajuns la concluzia ca este de 100 de ori mai sigur decat iazurile existente in lume. Este poriectat as reziste la un cutremur de 8 Richter si sa colecteze din precipitatii 5,5 milioane de metri cubi de apa. Concentratia de cianura va fi de maxim 5mg la litru.
  • RC: De ce mai e nevoie sa le tinem in spatele unui baraj, de ce nu le deversam direct in ape?
  • HA: Concentratia este la jumatatea normelor impuse de UE pentru iazuri de decantare, dar nu pentru apele de suprafata, care au o concentratie maxima de 0,1%. Nu putem compara apa industriala cu apa dintr-un rau.
  • RC: Exista un motiv pentru care raurile au o anumita concentratie. Exista un pericol.
  • HA: Din momentul in care se descarca o concentratie de 0,5g/l, in maxim 3 luni ajunge la 0,1g/l si poate fi descarcata intr-un rau, de exemplu. Apa este doar vehiculul care transforma sterilul din uzina de procesare la un lac de decantare.
  • RC: O eventuala rupere a barajului nu va avea un impact asupra apelor de suprafata?
  • HA: Barajul a fost gandit pentru a nu genera nici un impact, din prima zi si pana la mii de ani dupa inchiderea exploatarii.
  • RC: Un impact va fi, prin simplul fapt ca 360 de hectare sunt ocupate de exploatare, iar acum sunt ocupate de viata.
  • Intrebare de la utilizatori pentru dl. RC: Cata incredere aveti in autoritaile romane pentru a monitoriza exploatarea?
  • RC: Am o incredere mica in autoritati. Temerea mea principala vine dinspre mediul politic. In loc ca o activitate economica sa urmeze cadrele legale obisnuite, vedem ca si in acest caz asistam la presiuni politice foarte puternice pentru impunerea unui proiect economic.
  • RC: Introduc un tip de arbitrariu si nepredictibilitate. Aruncam in aer tot ce tine de predictibilitate, de stat de drept, de respectarea unor norme si reguli. Fiecare proiect ar trebui sa tina doar de avizele pe care le are de obtinut. Daca le intruneste, foarte bine. Dar interventiile politicienilor sunt extrem de periculoase.
  • HA: In cazul proiectului RM nu a cerut nimeni sa nu fie respectate legile. Toata lumea a spus ca proiectul trebuie sa respecte legile. Proiectul nu va fi monitorizat doar de autoritatile romane. In primul rand, investitorii nu vor sa-si pateze imaginea. Ei vor fi primii care se vor asigura ca proiectul rescpecta toate prevederile romane si internationale. Ne dorim ca un pilon activ sa fie si societatea civila, care sa monitorizeze proiectul si sa ne traga de maneca atunci cand nu ne respectam angajamentele.
  • RC: Monitorizarea se va efectua daca proiectul se va intampla. Inca nu se stie daca el va fi pus in practica, depinde de avize, de alti factori. Organizatia Alburnus Major a reusit in instanta in 2008 sa anuleze certificatul de urbanism al proiectului. Nu stim daca Min. Mediului va da avizul de mediu. De acceea spun ca interventia presedintelui este periculoasa. Este diferita exprimarea unei pareri de promovare activa. Este un pas foarte mare in afara limitelor atributuiuniloe domniei sale.
  • Despre Baraj:
  • HA: As vrea sa incep cu o descriere a barajului si a iazului de decantare. Noi nu am spus pur si simplu „aici facem barajul” si sa il construim. Am ales 13 alte amplasamnete alternative, pe baza unor criterii de mediu, geologice si hidrologice. Am ales valea Corna pentru ca este captusita cu o manta naturala, un strat care ii confera o imeprmeabilitate. Dupa ce am ales locatia, am facut o serie de foraje pentru a vedea daca exista posiblitatea ca apa sa se scurga in vaile alaturate si am aflat ca mantaua naturala ii ofera o impermeabilitate foarte buna. Am gandit un baraj care spre deosebire de alte iazuri de decantare va fi construit din piatra si argila, nu din nisip.
  • RC: Sigur ca in momentul in care intr-o dezbatere se prezinta niste grafice, niste tabele, niste argumente tehnice care suna frumos, te-ai putea lasa convins. Dar este insuficient sa judecam acest proiect si implicatiile lui doar in functie de aceste argumente tehnice care promit certitudini. Nu ma indoiesc de profesionalismul celor care dau argumentelor, dar dezbaterea de fond nu este una strict tehnica. Marea problema tine de impactul general asurpa mediului, care este devastator pe o arie foarte larga. De pierderea unor vestigii daco-romane, este o problema de proprietate – unii oameni si-au vandut proprietatile, altii nu. O companie privata nu poate face exproprieri, dar acum exista un proiect de lege care ar putea conduce la exproprieri inclusiv pentru astfel de proiecte.
  • RC: La 1900 sau 1910, oamenii mergeau pe strazi cu masini conforme cu tehnologiile de atunci. Masinile de azi sunt mult mai bune si totusi oamenii mor. Aceste asigurari date de tehnolgie au o valoare limitata. Ar fi o idee sa realizam un referendum la nivel national pentru a stabili soarta acestui patrimoniu national. Indiferent cat de sigur ar fi barajul, impactul asupra mediului va fi major. Sa fie consultati cetatenii, daca doresc o exploatare la RM sau nu. Poate cetatenii asteapta o tehnologie mai buna.
  • HA: Ar fi o decizie egoista, luata de persoane care o duc mult mai bine decat comunitatile miniere din Apuseni. Nu ar fi corect sa li se spuna “trebuie sa mai asteptati”.
  • RM: Bogatia sau saracia sunt raspandite relativ uniform, un referendum ar fi reprezentativ. Trebuie spus ca astfel de exploatari suns specifice unor tari de lumea a treia. Romania aluneca spre un tip de economie bazat pe exploatarea resurselor, iar exploatarea de la RM aduce aminte de tari africane. Un astfel de proiect nu va aduce prosperitate. Promisiunea aurului este veche de 2000 de ani.
  • Intrebare: Care este durata de viata a unui baraj inainte de a fi necesara intarirea lui si cine va suporta costurile peste 30 de ani?
  • HA: In cazul barajului nostru nu va fi nevoie de reabilitare. Barajul este construit din piatra, chiar si la un cutremur de 8 grade el rezista. Totul va fi acoperit din banii operatorulu minier.

  • Intrebare: ce se va intampla cu animalele care vor bea din lacul de decantare? Ce se va intampla cu pasarile care vor fi tentate de un lac din munti?
  • RC: Animalele nu vor mai putea trai in zona. O astfel de exploatare ar face zgomot – muntii ar fi distrusi prin explozii.  Sunt 100 de specii de plante si animale. Un astfel de proiect ar presupune vehicule de mare tonaj, deci zgomotul, praful ar indeparta de acolo aproape orice animal. 
  • HA: Limitele UE au fost stabilite pentru ca unele specii de pasari ar putea avea probleme din cauza concentratiilor de cianura. Iazul va fi imprejumuit, nu va exista acces liber. Dupa inchidere, zona va fi revegetata.
  • RC: Cred ca cele doua parti care polemizeaza pe acesta tema sunt una de constiinta si una de interes. ONG, cetatenii, membrii academiei au facut-o din constiinta. De cealalta parte exista un interes economic. Sper sa prevaleze statul de drept si cred ca cea mai buna solutie ar fi un referendum cu o valabilitate de 20 de ani.
  • Ce se va intampla dupa ce va incepe exploatarea?
  • RC: Va fi un cosmar daca va incepe. Cred ca discutia de fond este daca va incepe. Dupa parerea mea, daca s-ar tine cont de impactul asupra mediului, acest proiect nu ar avea loc in timpul vietilor noastre. Poate cu alte tehnologii, care sa nu afecteze mediul absolut deloc, sa nu fie necesara stramutarea oamenilor. Stim ca acest zacamant nu mai este sub forma de filon, el este acum sub forma granulata. Un gram se extrage dintr-o tona de roca. Nu este exclus ca in viitor sa apara alte tehnologii. Asa cum arata proiectul astazi, pe mine ma intereseaza mai putin factorii economici, desi s-a vorbit ca ar fi dezavantajos pentru Romania. Chiar daca statul ar avea 50-60%, stiu ca in Congo orice proiect incepe de la 40% pentru stat, indiferent de chestiunile economice, pentru mine primeaza mediul. Multi cetatenti din zona nu vor sa plece, nu pot fi facuta exprorprieri si nu vad cum ar putea fi depasit acest blocaj. Oamenii de la UDMR s-au dovedit a fi buni ecologisti si sper sa nu fie emis acest aviz de mediu. Sper sa nu fie o decizie politica, sa fie in interesul cetatenilor si a mediului si nu pentru a privilegia niste interese economice.
  • HA: Acest proiect nu poate fi construit fara dorinta comunitatii locale. Garantiile de mediu au fost calculate asa cum prevede directiva europeana si sunt estimate la 135 milioane de euro. A fost contactat un asigurator interantional care, in baza unei prime anuale, se va efectua un contract de asigurare. Acest asigurator poate prelua aceste riscuri. Garantiile de mediu raman la dispozitia statelor atat timp cat sunt derulate activitatile de exploatare iar dupa inchidere, operatorul se ocupa de toate cheltuielile de monitorizare. Vorbim de o tripla garantie. Ne dorim sa fim monitorizati de societatea civila.
  • RC: In momentul in care ma implic intr-o cauza, ma implic cu toate puterile mele. In ceea ce ma priveste, fiind un opozant al acestui proiect, voi uza de toate caile legale existente pentru a-l stoca. Ideea de a face parte dintr-o echipa de monitorizare este o tampenie. Nu cred intr-un astfel de proiect. Este ca si cum as fi invitat la Cernavoda sa monitorizez reactoarele 3 si 4. Eu ma opun derularii proiectului in sine. Uneori se poate ajunge la un compromis, insa in acest caz parerea mea este ca exista o falie larga intre cele doua tabere. Nu vad cum aceasta falie ar putea fi trecuta. Cred ca lucrurile vor fi transate cu da sau nu. Printr-o lege, printr-un referendum ,vom vedea…
  • Ce se va intampla cu depozitele de steril?
  • HA: Prima halda va fi inchisa in anul 5, a doua in anul 9, a treia in anul 16. Vor fi acoperite cu un strat de pamant care sa izoleze sterilul si sa nu creeze probleme similare haldelor existente in prezent. Costurile statului si ale contribuabililor vor fi zero.
  • Intrebare: credeti ca garantiile de mediu sunt suficiente, dat fiind ca statul roman este actionar?
  • RC: Exista lucruri care au o valoare inestimabila. Aceste garantii sunt financiare. Daca este sa pun in balanta distrugerea unor bunuri de patrimoniu si apoi sa incasam 100 de milioane de euro… Am vazut acel muzeu pe care l-ati facut la Rosia Montana. Cei de acolo au spus ca o parte din galeriile romane distruse vor fi reconstruite. 80% dintre aceste galerii vor fi distruse. Este ca si cum am pune intr-un muzeu copii xerox ale exponatelor. Acele galerii si patrimoniul natural inseamna mult mai mult decat garantiile financiare. Este ca si cum am da ceva de mare pret pentru identitatea noastra ca natiune pentru bani. Haldele de steril, 300 de hectare, distrugerea multor vietati, toate riscurile ridica mari semne de intrebare. Oricum am lua-o, ca este un sofer care adoarme la volan si intra cu cisterna in ceva…
  • HA: Cianura nu va fi transportata cu camioane simple. Fiecare transport va fi escortat. Am elaborat un proiect care sa reduca la minim riscurile.
  • Pe baza caror studii ati luat decizia garantiilor financiare? Cum sunt acestea comparativ cu altele similare?
  • HA: Cand am luat aceasta decizie, Romania nu avea o legislatie specifica. Intre timp, Romania a adoptat legislatia europeana in domeniu. Pe baza recomandarilor a fost elaborata garantia, care acopera costurile de inchidere si reabilitare, plus costurile de monitorizare post-inchidere, plus, daca e vazul, epurarea apelor. 
  • RC: Ce ati face daca masivul Carnic ar fi inscris pe lista UNESCO?
  • HA: Poate fi inscris pe lista UNESCO daca is doreste comunitatea locala. Peste 75% din exploatare este concentrata in masivele Carnic si Cetate. S-au facut cercetari, a fost descarcata arheologic zona.
  • RC: Deci daca masivul Carnic ar fi pe lista UNESCO, proiectul nu ar mai fi viabil economic.
  • HA: Daca localnicii nu vor mai dori proiectul, acesta nu se va mai intampla. Eu locuiesc acolo de opt ani de zile.
  • RC: Poate sa fie o singura familie care s-ar opune, nu inseamna ca acea familie doar pentru ca este sigura nu are dreptate. Dreptatea nu tine de numar.
  • Protectia mediului natural: in ce masura credeti ca va afecta proiectul mediul natural?
  • RC: Pe de o parte ar fi distrusi acei munti, ar fi zone intinse defrisate, haldele de steril, iazul, toate ar fi niste probleme. In prima faza va fi un impact devastator asupra mediului. Semnele de intrebare sunt extraordinar de multe, ceea ce face proiectul extrem de riscant. Garantiile bancare nu pot compensa distrugerea acelei zone. Fac din nou un apel catre Ministerul Mediului sa nu emita avizul de mediu, sper ca procesele pe rol sa fie castigate de oponentii proiectului. Sper ca Europa sa fie construita in acest secol cu noi tehnologii, care sa nu aiba un impact negativ asupra mediului.
  • HA: Argumentele insirate de domnul Cernea nu sunt suficiente. Am gandit un proiect care sa colecteze si trateze poluarea istorica. Monitorizam zona de peste 10 ani, avem o lista detaliata de masuri pentru reducerea impactului. Activitatea miniera are un impact, dar vrem sa lasam zona in conditii mult mai bune decat este astazi. Am gandit reducerea impactului proiectului pentru a incepe inca din anul 5 sa incadram haldele de steril in peisajul zonei. Ne propunem ca la sfarsitul proiectului sa lasam mediul in conditii mult mai bune decat astazi, cu costuri 0 pentru contribuabil.
  • RC: Costurile nu se refera doar la bani. Costurile vor fi de alta natura – pierderea iremediabila a unor bunuri de patrimoniu unice. Cred ca intr-o tara precum Germania sau Suedia sau Norvegia, daca ar fi sa fie pus in balanta patrimoniul vs. interese economice, ar castiga patrimoniul. Zona poate fi refacuta si fara acest proiect. Ar fi vorba de o investitie, dar asta nu este un argument ca daca nu incepem proiectul de la RM, acele zone nu pot fi refacute.
  • HA: Conform directivelor europene, statul are obligatia de a reabilita zonele miniere. Sa refuzi o dezvoltare economica a unei zone pentru ca ar putea sa o realizeze statul, fara a crea o oportunitate de a revitaliza zona….
  • RC: Problema statului nu este ca nu are resurse, ci ca le administreaza prost. Daca e vorba de refacerea unor zone afectat grav de minerit, problema principala a Romaniei nu tine de lipsa resurselor, ci de incompetenta si coruptie. Am putea atrage chiar si fonduri europene. Nu cred ca solutiile vin doar de la RMGC.
  • Intrebare: cum apreciati exemplele de impact asupra mediului prezentate in argumentatia domnului Avram si cat de mare credeti ca ar fi raul in cazul unui accident?
  • RC: Cred ca scara unui proiect amplifica o serie de dificultati si de riscuri. Acelasi lucru daca il faci o data sau de 100 de ori, conteaza. Poate ca ceva nu va merge bine, un risc la care nu te asteptai se va actualiza. Cred ca sunt chestiuni diferite. In cazul de la RM este implicat si patrimoniu istoric si cultural. Daca neozeelandezii si-au sacrificat o parte din patrimoniu, nu inseamna ca si romanii trebuie sa faca la fel. Trebuie sa gasim solutii care sa nu duca la pierderea unui bun inestimabil. 
  • HA: Nu putem sa punem un clopot de sticla peste RM, sa le spunem oamenilor ca trebuie sa asteptam 15-20 de ani pana vom putea scoate aurul.
  • RC: A pune accent pe un singur factor nu este tocmai cea mai buna abordare. Necesitatea oamenilor din zona de a avea un loc de munca nu este acel lucru care sa cantareasca mai greu decat orice altceva. Nu vorbim despre patrimoniul care poate fi salvat, ci despre cel care va fi distrus. Sunt multi experti care spun ca masivul Carnic ar trebui introdus in patrimoniul UNESCO. Este adevarat ca unele descoperiri au fost facute de expertii angajati de dvs. Daca le-am scos la lumina, nu le putem distruge. 
  • Intrebare: cum veti reabilita practic zona?
  • HA: In vecinatatea Romaniei, langa Graz, exista o exploatare de fier cu o cariera mult mai mare. Aceasta cariera este la 100-200m de comunitate. Acolo sunt activitati turistice fara a fi deranjate de exploatarea miniera. Dupa anul 5, panta primei halde va fi acoperita cu pamant, vor fi luate masuri de siguranta pentru a nu crea probleme viitoare de mediu.
  • RC: Si se va crea turismul de halda.
  • HA: In cazul minei din Noua Zeelanda, in etapa de inchidere, zona va fi inundata si va fi folosita pentru scufundari. Scenariul final de la RM va fi stabilit impreuna cu comunitatea. Planul final de inchidere si reabilitare va avea nevoie de un alt aviz de mediu iar comunitatea va putea sa isi exprime opinia. Pana acum am facut peste 40 de modificari la cererea localnicilor. La fel va fi si in etapa finala. Noi va trebui sa ne conformam cerintelor comunitatii locale.
  • RC: Daca in cele din urma avizul de mediu nu va fi eliberat, ce veti face?
  • HA: Se emit si motivele pentru care a fost emis sau respins un aviz de mediu. Nu cred ca e o intrebare la care sa va pot eu raspunde la ora actuala.
  • RC: As vrea sa stiu ce se va intampla cu firma RMGC, care a cheltuit niste bani, daca proiectul din cauza neeliberarii avizului de mediu, sau a unor procese, nu va fi pus in practica. Nu este exclus ca Parlamentul Romaniei sa emita o lege care sa blocheze proiectul. Ce ar face compania? Va fi suma cheltuita o pierdere?
  • HA: Intrebarea este ce va face Statul Roman cu zacamantul de la RM.
  • RC: Statul poate sa exploateze singur sau in parteneriat sau deloc, poate sa tina aurul pentru vremuri mai grele.

Dezbaterea s-a incheiat.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro