VIDEO Cine sunt cei nouă judecători care vor decide soarta pachetului 2 de măsuri adoptate de Guvernul Bolojan

Curtea Constituțională a avut pe agendă, miercuri, mai multe sesizări depuse de către AUR împotriva celor patru legi din pachetul II de măsuri fiscale, cât și sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție asupra legii privind pensionarea magistraților.

Curtea Constituțională a amânat miercuri discutarea sesizărilor privind patru din cele cinci legi pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament.

Judecătorii Curții Constituționale au respins miercuri sesizarea AUR împotriva legii privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome și au amânat pentru 8 octombrie decizia privind celelalte patru legi adoptate de vuvern prin asumarea răspunderii.

Patru dintre contestații împotriva celorlalte legi din pachetul II de măsuri fiscale au fost depuse de AUR, în timp ce Înalta Curte de Casație și Justiție a atacat legea privind pensionarea magistraților.

Curtea Constituțională este formată din 9 judecători. Dintre aceștia, patru au fost propuși de PSD, doi de către fostul președinte Klaus Iohannis, unul de PNL, unul de UDMR și unul de către președintele Nicușor Dan.

În prezent, componența CCR este: Simina Tănăsescu (președinte), Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Laura-Iuliana Scântei, Bogdan Licu, Marian Busuioc, Csaba Astzalos și Dacian Cosmin Dragoș.

Este prima ședință cu miză mare în actuala formulă a CCR, cu Simina Tănăsescu președinte și trei noi judecători: Mihai Busuioc, Dacian Cosmin Dragoș și Csaba Asztalos.

Simina Tănăsescu

A fost profesor la Facultatea de Drept de la Universitatea din București. După alegerea lui Klaus Iohannis a devenit consilier prezidențial, iar în 2019 a fost numită de președintele Klaus Iohannis în funcția de membru al Curții Constituționale. În iulie 2025, a fost aleasă președinte al Curții Constituționale pe un mandat de trei ani.

Gheorghe Stan

A fost procuror-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) înainte de a fi numit în 2019 în funcția de membru al Curții Constituționale prin decizia Camerei Deputaților la propunerea PSD.

Cristian Deliorga 

Ocupă funcția de judecător CCR din 2019, fiind numit de Senat la propunerea PSD. Între 1982 și 2006 a ocupat funcția de procuror în mai multe parchete din județul Constanța, iar apoi a devenit judecător. A devenit cunoscut după ce a pronunțat sentința de condamnare la închisoare a lui Mircea Băsescu.

Laura-Iulia Scântei

A fost notar și parlamentar liberal înainte de a fi numită de Senat, în 2022, în funcția de judecătoare la Curtea Constituțională, la propunerea PNL.

Bogdan Licu

Este judecător la CCR din 2022 la propunerea PSD, prin votul Camerei Deputaților. A fost vicepreședinte al CSM, după care a ocupat pe rând funcțiile de prim adjunct al procurorului general, adjunct al procurorului general, delegat în funcția de procuror general și prim adjunct al procurorului general.

Mihaela Ciochină

A fost numită de președintele Klaus Iohannis în 2022 la Curtea Constituțională. Anterior, a fost, între 2015 și 2022, consilier al președintelui Iohannis. Înainte de Cotroceni, Cochină a lucrat la Senatul României, unde a avut mai multe funcții de execuție.

Marian Busuioc

Judecător al Curții Constituționale a României (CCR) numit de Senat la propunerea PSD din iulie 2025, Mihai Busuioc a ocupat, în ultimii 15 ani, funcții de conducere în mai multe instituții importante din România. A fost pe rând în funcții de conducere la Curtea de Conturi, Ministerul Dezvoltării sau Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. El a fost inclusiv secretar general al Guvernului.

Csaba Asztalos

Csaba Asztalos a fost membru CNCD de la înființarea instituției, din 2002 până în iulie 2025. În 2005 a fost ales prima data președinte al CNCD, funcție ocupată până în 2009. În perioada ianuarie-aprilie 2010, a fost consilier al lui Marko Bela pe problematica prevenirii și combaterii discriminării, pe cand liderul UDMR era vice prim-ministru. În aprilie 2010, Csaba Asztalos a fost ales din nou în funcția de președinte al CNCD, funcție pe care a exercitat-o până în iulie 2025 când a fost numit la CCR de Camera Deputaților cu susținerea UDMR.

Dacian Cosmin Dragoș

Profesor la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj, Dacian Cosmin Dragoș a fost numit de președintele Nicușor Dan la Curtea Constituțională. În perioadele 2016-2017 și 2020-2023 a fost președintele Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării, funcție din care a demisionat în semn de protest după decizia Consiliului prin care s-a stabilit că Lucian Bode nu a plagiat în lucrarea sa de doctorat, decizie care contrazicea verdictul dat de Universitatea Babeș-Bolyai în acest caz.

Ce judecă CCR

Legile contestate de AUR sunt cele care conțin măsurile din domeniile economiei, companiilor de stat, instituțiilor autonome și sănătății. Curtea Constituţională a anunţat că va dezbate în data de 24 septembrie sesizările depuse de AUR, respectiv:

• Sesizarea referitoare la Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative;
• Sesizarea referitoare la Legea privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome;
• Sesizarea referitoare la Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice;
• Sesizarea referitoare la Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății.

Toate cele patru legi fac parte din pachetul doi de măsuri fiscale pentru care guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament. AUR acuză măsurile din cele patru proiecte ca fiind „abuzive, adoptate fără vot democratic”.

Tot astăzi, se judecă și sesizarea privind pensiile magistraților făcută de Înalta Curte de Casație și Justiție. Legea, care a generat proteste în instanțe și parchete, prin suspendarea activității, prevede că pensia magistraților nu va putea să fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat, față de  80% din ultimul salariu brut încasat, cum este acum.

Până în 2036, există norme tranzitorii – magistraților li se va adăuga, treptat, în fiecare an, câte un an și șase luni în plus la vârsta de pensionare, adică aceasta va crește treptat. Din 2036, vârsta de pensionare va fi la 65 de ani.