Sari direct la conținut

VIDEO Cronica de film: "Hibrid"/"Splice" – horror SF de categorie usoara

HotNews.ro
Imagine din "Splice", Foto: Ro Image 2000
Imagine din "Splice", Foto: Ro Image 2000

Unde se termina curiozitatea stiintifica si unde incepe obsesia? Care e limita terenului de joaca al stiintei si cat de departe poti experimenta in genetica? Vincenzo Natali, autorul ineditului „Cubul”, lanseaza cu noul sau film (in care joaca si actrita romanca, stabilita in Franta, Simona Maicanescu) mai multe astfel de intrebari – deloc noi. Datorita subiectului, dar si unei lipse de energie a regiei, filmul pleaca din start cu prea putina ambitie iar cand se temina, spectatorul ori poate nu mai e in sala, ori e deja cu mintea in alta parte.

Eroii filmului sunt doi geneticieni, Clive (Adrien Brody) si Elsa (Sarah Polley), care lucreaza intr-un laborator unde se fac incrucisari genetice. Cand sefa lor (Simona Maicanescu – eficienta in rol, desi rolul e de mica amplitudine) le interzice sa mai calce pe teritorii periculoase si sa se multumeasca sa extraga o proteina anume, ei incruciseaza in secret ADN uman cu ADN animal si asteapta infrigurati rezultatul, fara sa banuiasca unde ii va duce inconstienta momentului.

Iar rezultatul e o creatura care la inceput seamana cu un fel de Alien si care pe parcurs – crescand si foarte repede -, se dezvolta intr-un fel de copil semi-genial, semi-retardat (cu capul de forma unei nuci, cu labe si coada, care e amfibiu, dar care intelege si cuvintele), pentru ca la final sa ia forma unei tinere (Delphine Chaneac) salbatice si sensitive care manifesta si pulsiuni erotice fata de Clive, si pulsiuni distructive fata de oricine nu face cum vrea ea.

Fata de originalitatea povestii din „Cubul”, care te obliga sa gandesti cumva matematic fiecare miscare din scenariu, „Hibrid”/”Splice” pleaca din start cu handicapul unui subiect care are de-a face cu genetica si care poate deveni usor un rezervor de locuri comune si intrebari pseudo-filosofice lansate de altii, inainte. Iar oamenii de stiinta curiosi si un pic intr-o ureche fie pentru ca au propriile traume pe care incearca sa si le „astupe”, fie pentru ca au pierdut frana si se cred niste mici Dumnezei exista de nu stiu cand in cinema si in termenii aceleiasi acolade.

Daca pleaca din start de pe locul doi (fara sa aiba oricum alt concurent in afara lui), filmul lui Vincenzo Natali se multumeste ca pana la sfarsit sa construiasca un consistent horror SF de categorie B care mizeaza si pe pericolul pe care acest hibrid, acest monstru uman il reprezinta pentru cei care l-au creat si pentru oameni in general, si pe atractia erotica perversa pe care acesta o exercita asupra lui Clive, si pe conflictul psihologic al ambilor oameni de stiinta care transfera asupra obiectului lor de studiu sentimentele unor parinti fata de copilul lor, si pe trauma Elsei care repeta comportamentul nevrotic al propriei mame fata de ea.

In fine, ideile sunt si mai multe de-atat, dar cand o vezi pe creatura fie sub infatisare de pseudo-Flubber nervos lipaind prin laborator, fie sub cea umanoida, cu coada veninoasa dar si cu ochi mari, sau transformandu-se in orice a vazut SF-ul pana acum (in barbat, in inaripat samd), se intampla un scurtcircuit si nu mai esti tentat sa duci filosofia prea departe. Nici prea frica nu ti se face, asa cum ar trebui sa fie la un horror. Nici prea impresionat nu esti in coarda intima de senzitivitatea pe care o poate avea un produs genetic, creat pentru binele stiintei si pentru propria suferinta.

De fapt, a fost de parca scenaristii s-au temut ca filmul sa nu fie prea „uscat”. De aceea au pus si sare, si piper, si coriandru, si scortisoara, si ketchup, si usturoi – ma rog, cam ce au vazut ca folosesc altii. Rezultatul e o pasta in care elementele si-au pierdut caracteristicile de baza, un produs destul de ieftin si de oarecare. (Aerul de „second hand”, de statut se simte nu doar din poveste, dar si din costume, machiaj, scenografie etc.). Poate ca o singura idee, daca ar fi fost decorticata si gandita bine, ar fi dus la un film mult mai interesant.

„Hibrid”/”Splice” – regia Vincenzo Natali, cu: Adrien Brody, Sarah Polley, Delphine Chaneac, Simona Maicanescu. Pe ecranele romanesti din 20 august.

Alegeri 2024: Vezi aici prezența și rezultatele LIVE pe hartă și grafice interactive.
Sondaje, Comparații, Informații de la celelalte alegeri. Toate datele esențiale pe alegeri.hotnews.ro.
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro