VIDEO Cronica de film: "Zona verde" – un thriller subversiv despre conflictul din Irak
Infasurandu-si filmul intr-o pelicula de actiune, promovandu-l astfel, Paul Greengrass spera sa ajunga la marea masa a publicului, cea care il cunoaste ca autor al ultimelor doua parti ale seriei „Bourne”. Faptul ca protagonistul e interpretat de Matt Damon da si mai multa eficienta demersului sau. De fapt, „Zona Verde”/”Green Zone” (in Romania din 9 aprilie) este un film inedit pentru Hollywood pentru ca in plin razboi in Irak ii prezinta pe americani nu ca pe „the good guys” si aduce in discutie politicul, cand filme ca „The Hurt Locker” sau „The Messenger” il eludeaza.
Intre multi-oscarizatul film al lui Kathryn Bigelow si cel mai recent film al britanicului Paul Greengrass, a carui premiera americana a avut loc in 12 martie, sunt niste diferente. „The Hurt Locker” evita discursul politc si prefera sa arate munca periculoasa a unor genisti invatati sa-si joace viata la ruleta ruseasca, zi de zi. „Green Zone” (nume, iata, predestinat pentru Paul Greengrass) nu distileaza efectul de dependenta al razboiului, dar se ocupa – in coordonatele unui thriller de actiune cu schema verificata – de justificarea interventiei americane din Irak.
Greengrass (care este si autorul celui mai bun film despre atacurile teroriste din 11 Septembrie 2001, „United 93”) lucreaza pe scenariul pe care Brian Helgeland („LA Confidential”, „Mystic River”) l-a scris inspirandu-se din cartea jurnalistului de la „The Washington Post”, Rajiv Chandrasekaran – „Imperial Life In The Emerald City: Inside Iraq’s Green Zone”, publicata in 2006. Scenariul e insa foarte schematic si contine personaje-tip pentru acest gen de filme: soldatul de buna credinta care descopera o masinarie si o denunta, politicianul veros, jurnalista tenace, bastinasul cinstit, inteligentul agent CIA, soldatul spalat pe creier.
Poate ca Paul Greengrass a dorit intentionat ca filmul sa urmeze o „schema de joc” verificata pentru ca el sa intre pe orizontul de asteptare al unui anumit gen de public si sa-si poata elibera acolo „substanta activa”. Dar daca a fost asa atunci regizorul si scenaristul au avut dificila sarcina de a se misca pe o banda foarte ingusta. Autoreferentialitatea nu se simte (daca ea exista); in schimb, filmul bifeaza pas cu pas locurile comune ale unui thriller de actiune despre un mare bluff orchestrat de o mare institutie americana (in acest caz, Pentagonul).
E ca si cum mulajul ar fi fost suprapus peste o realitate la ordinea zilei. Basca, schema nici nu e neadevarata in acest context. Chiar asa cliseistic (intentionat sau nu) filmul lui Paul Greengrass face figura aparte. Nu a avut in Statele Unite un rasunator succes de casa (e pe locul 17 in box-office-ul american), dar a avut parte de sustinatori printre unii critici cunoscuti. Chiar si Michael Moore i-a facut reclama pe blogul sau si pe Twitter, aratandu-se mirat ca un asemenea film s-a putut face la Hollywood (e produs de compania britanica Working Title si distribuit de Universal). Pe de alta parte, au fost si jurnalisti care l-au numit „anti-american”.
„Zona verde” poate fi vazut nu pentru originalitatea schemei narative sau a stilului, ci pentru originalitatea subiectului si a felului in care e livrat. Dar oare binomul Helgeland-Greengrass n-a luat in calcul si marele risc? Setati pentru filme de actiune turnate dupa tipar prestabilit, unii spectatori ar putea nici sa nu sesizeze branzica minata politic si sa consume doar bucata de thriller comercial.
Vezi aici trailerul filmului:
„Zona Verde”/”Green Zone” – un film de Paul Greengrass, cu: Matt Damon, Greg Kinnear, Brendan Gleeson, Amy Ryan. Pe ecranele romanesti din 9 aprilie