VIDEO Draft al raportului Comisiei Europene pe Justitie MCV: Evenimentele din martea neagra au reamintit ca principiile fundamentale si obiectivele privind reforma sunt departe de a fi asigurate / Parlamentul este criticat / Campaniile media motivate politic contra magistratilor persista

Evenimentele din decembrie 2013, supranumite de presa romana „Martea neagra”, au reamintit ca principiile fundamentale si obiectivele privind reforma sunt departe de a fi asigurate, astfel incat este dificil de afirmat sustenabilitatea reformelor si de apreciat in ce masura exista un momentum intern pentru a asigura un larg trend pozitiv, se arata intr-un draft al raportului privind Mecanismul de Cooperare Verificare, obtinut de HotNews.ro.

Documentul draftului noteaza ca „circumstantele dificile” din 2012 nu au stirbit determinarea multor institutii si indivizi din Romania pentru a continua procesul de consolidare a statului de drept.

Un nou raport al Comisiei Europene pe justitie va fi facut public peste un an.

• Raportul recunoaste rezultatele DNA, ANI, CSM si Inaltei Curti, critica voturile date de Parlament in momente-cheie, critica Guvernul pentru numarul prea mare de Ordonante de urgenta si pentru modul in care au fost schimbatii adjunctii DNA si Parchetului General, apreciaza colaborarea dintre Ministerul Justitiei si sistemul juridic, si ridica un semn de intrebare in legatura cu intelegerea dintre presedintie si Guvern pentru numirile in fruntea DNA si Parchetului general.

• Raportul remarca rezistenta Curtii Constitutionale in fata numeroaselor tentative de a schimba prevederi-cheie din legislatia anticoruptie

• Raportul remarca persistenta campaniilor mediatice motivate politic impotriva magistratilor si familiilor lor, dar intr-un numar mai mic

Despre Curtea Constitutionala

Provocarea autoritatilor la adresa acestei instutitii din vara lui 2012 nu s-a mai repetat si a avut ca rol mai degraba consolidarea rolului CCR, ca arbitru important.

Pe fondul asteptati reveniri a dezbaterii constitutionale din aceasta vara, este important de asigurat faptul ca Consiliul Superior al Magistraturii va avea oportunitatea de a comenta asupra tuturor zonelor relevante ale sistemului judiciar.

Este necesara excluderea modificarilor care ar spori ocaziile politicienilor de a influenta sistemul judiciar, independenta sau autoritatea acestuia.

Din acest motiv, angajamentul guvernului de a consulta Comisia de la Venetia este un semnal important al angajamentului Romaniei fata de normele europene.

Despre presiunile asupra independentei justitiei

Raportul noteaza ca in vara si toamna lui 2012 Comisia a primit un mare numar de observatii din partea institutiilor judiciare legate de critici directe ale politicienilor sau atacuri in presa motivate politic asupra unor judecatori, procurori sau membri ai familiilor lor. Numarul si forta acestor atacuri pare sa fi fost in scadere din 2012, dar exemplele continua.

Ministerul Justitiei a lansat o initiativa utila pentru a stabili un dialog intre presa si magistrati.

Autorii raportului arata ca o solutie pentru limitarea acestor atacuri asupra magistratilor ar fi furnizarea de fonduri pentru ca CSM sa-i sustina pe acesti magistrati in instanta.

Respectarea deciziilor instantelor

Aceasta problema afecteaza cele mai inalte institutii ale statului. Din iulie 2012, sistemul judiciar a trebuit sa apeleze mai mult de o data la Curtea Constitutionala dupa lipsa de vointa a Parlamentului in demiterea unor alesi declarati in stare de incompatibilitate. Cel mai recent caz dateaza din noiembrie 2013, dar Senatul nu a luat inca nicio decizie.

Numirile in functii de nivel inalt

Concluziile sunt mixte. In timp ce la numirile de la Inalta Curte nu s-a inregistrat niciun semn de interferenta, situatia este mult mai dificila in cazul procurorilor, unde procesul de nominalizare demarat in septembrie 2012 a avut o puternica incarcatura politica.

Din propunerile finale includ unele persoane cu un trecut bine conturat in lupta impotriva coruptiei, dar a fost vorba in cele din urma de o alegere politica. Comisia regreta faptul ca nu a fost urmata o procedura solida.

In toamna lui 2013, a aparut o alta dificultate legata de numirile sefului si adjunctului unei sectii a DNA. Din nou, nominalizari ad interim au fost stopate abrupt iar numirile facute de Ministerul Justitiei nu au urmat procedura de consultare a sefului DNA. In urma criticilor publice si formulate de CSM, a avut loc un nou proces, din care au rezultat noi nominalizari, de aceasta data definitive

Despre Agentia Nationala de Integritate

De-a lungul anului trecut, institutia si-a consolidat bilantul, desi a facut fata unei serii de atacuri si critici. Acesti pasi semnificativi sunt insa afectati de nesiguranta creata de incercarile succesive ale Parlamentului de a-i submina eficacitatea cadrului legislativ, printre care incercarile de a regulile incompatibilitatii pentru alesii locali din vara lui 2013 sau recentele incerari de a modifica Codul penal, care ar fi dus la scoaterea unor categorii intregi de persoane din sfera ANI.

Pe ansamblu, Romania a facut progrese in multe zone de la precentul raport, se arata in draftul citat. Parcursul unor institutii judiciare si de integritate esentiale a ramas „pozitiv”, iar un spirit de cooperare intre institutiile judiciare si Ministerul Justitiei ajuta la rezolvarea unor probleme manageriale.

Cu toate acestea, ingrijorarile legate de independenta Justitiei raman in vigoare si exista multe exemple de rezistenta la nivele politice si administrative in fata masurilor anti-coruptie sau de integritate.

Amendamentele facute in graba si in lipsa de transparenta la Codul Penal din decembrie 2013 au starnit ingrijori la scara larga, chiar daca Curtea Constitutionala le-a declarat neconstitutionale.

Acest tablou are consecinte asupra gradului pana la care procesele de reforma din Romania poate fi considerat sustenabil.

Rezistenta unor institutii anti-coruptie esentiale in fata presiunii sustinute arata ca reformele au prins radacini intr-un sector important al societatii. In contrast, usurinta cu care fundamentele reformelor pot fi puse sub semnul intrebarii in Parlament au servit ca o reamintire a faptului ca nu exista consens in ceea ce priveste urmarirea obiectivelor MCV.

DNA si Inalta Curte: Lupta cu justitia la nivel inalt

Draftul de raport arata ca „de la precedentul raport, DNA si Inalta Curte de Casatie si Justitie au mentinut un track record semnificativ in conditii dificile. Atit in termeni de inculpari si condamnari, aplicarea justitiei in cazul unor puternice figuri politice a fost o demonstratie importanta a faptului ca anvergurii actului de justitie. Au fost inregistrate imbunatatiri substantiale in practica judecatoreasca, mai ales in ce priveste viteza investigatiilor DNA si a judecatii. O bresa semnificativa a fost acoperita, si anume prevenirea intarzierii unui dosar din cauza demisiei dintr-un post precum cel de parlamentar”.

Draftul de raport apreciaza proiectul legislativ pentru pierderea pensiilor de catre magistratii condamnati definitiv pentru coruptie.

Comisia Europeana arata insa ca exista un numar ridicat de sentinte cu suspendare, indicand faptul ca „nu intotdeauna coruptia este tratata ca o infractiune serioasa”. O alta problema este confiscarea averilor, unde Comisia cere imbunatatirea performantelor. Confiscarea extinsa, care permite confiscarea bunurilor de la rude, ramane o procedura rar utilizata, mai remarca raportul Comisiei Europene.

„Aceasta retinere este subliniata cand politicieni romani fac declaratii care exprima simpatie pentru cei condamnati pentru coruptie”, se mai arata in raportul MCV.

Raportul dedica un spatiu semnificativ evenimentelor din martea neagra (ziua in care Parlamentul a votat o serie de amendamente la Codul Penal si de Procedura penala, amendamente declarate insa neconstitutionale de Curtea Constitutionala). Raportul releva reactia de dezaprobare din partea comunitatii internationale (exemplificata prin comunicatul Ambasadei SUA la Bucuresti) si din partea magistratilor (Inalta Curte si DNA).

Recomandarile Comisiei

Independenta justitiei

Asigurarea faptului ca noul Cod de Conduita pentru parlamentari include prevederi clare ca parlamentarii si procesele parlamentare trebuie sa respecte independenta Justitiei si deciziile sistemului judiciar

Asigurarea conditiilor necesare astfel incat Consiliul Superior al Magistraturii sa-si consolideze munca in ceea ce priveste protejarea independentei Justitiei.

Mentionarea in viitoarea constitutie a obligatiilor executivului si legislativului de a respecta independenta Justitiei

Integritate

Asigurarea faptului ca nu exista exceptii in ceea ce priveste aplicarea legii incompatibilitatilor, a conflictului de interese si a averilor ilicite

Parlamentul trebuie sa sprijine deplin legislatia dezvoltata de ANI

Lupta impotriva coruptiei

Asigurarea faptului ca legile anticoruptie se aplica egal pentru toti

Imbunatatirea fortei disuasive a pedepselor aplicate in cazuri de coruptie, in toate curtile din Romania

www_server_root = ‘http://worker.contentchannel.ro/player’; if(typeof flowplayer == ‘undefined’) { document.write(”); } var domain = document.domain; var domain_split = domain.split(‘.’); var cHannel_domain = domain_split[domain_split.length-2] + „.” + domain_split[domain_split.length-1]; document.write(unescape(„%3Cscript src=’http://worker.contentchannel.ro/player/singleplayer_max/2379492a84bac47d7ba3ad8dff3371e0/”+ cHannel_domain +”‘ type=’text/javascript’%3E%3C/script%3E”));