VIDEO „Dronele cu vele”, soluția neașteptată la care recurge un stat NATO în fața „flotei fantomă” a Rusiei. Decizia e însă criticată din cauza lui Trump

Danemarca folosește drone plutitoare în Marea Baltică pentru a proteja infrastructura subacvatică și a-și consolida supravegherea maritimă, în contextul amenințării crescânde a atacurilor hibride din partea Rusiei, scrie The Guardian.

Sosirea Saildrone, o companie cu sediul în California, a stârnit critici în Danemarca cu privire la consolidarea legăturilor cu SUA într-un domeniu atât de sensibil precum securitatea digitală.

Reacțiile negative au venit pe fondul schimbărilor rapide ale alianțelor, evoluției tehnologice și tensiunilor continue dintre Copenhaga și Washington, după ce președintele american Donald Trump a amenințat în repetate rânduri că SUA vor prelua Groenlanda, un vast teritoriu insular autonom care face parte din regatul danez.

Navele fără pilot de 10 metri, cunoscute sub numele de „saildrones”, seamănă cu bărci cu pânze, dar sunt proiectate exclusiv pentru colectarea de date. Folosind inteligența artificială la bord, aceste „saildrones” compilează date folosind mai mulți senzori, camere și radare pentru a produce o imagine mai detaliată a activității maritime decât pot oferi sateliții.

Denmark tests unmanned robotic sailboat fleet with tensions high in the region#MaritimeSecurity #Saildrone #BalticSurveillance pic.twitter.com/f3Cb99KvKc

— B.C. Begley (@BC_News1) June 17, 2025

Compania a colaborat anterior cu marina americană, care a utilizat navele sale pentru a combate traficul de droguri și operațiunile de pescuit ilegal. Sosirea ei în Danemarca marchează prima dată când compania este utilizată în scopuri de apărare în apele europene.

„Scopul Saildrone este de a oferi ochi și urechi acolo unde înainte nu aveam ochi și urechi”, a declarat Richard Jenkins, CEO al Saildrone.

Pe fondul îngrijorării crescânde cu privire la așa-numita flotă fantomă a Rusiei – tancuri petroliere vechi utilizate pentru a eluda sancțiunile prin transportul de țiței către China și India – dronele plutitoare pot fi utilizate pentru a verifica identificarea navelor și a semnaliza mișcări neobișnuite care ar putea indica sabotarea subacvatică a conductelor sau a cablurilor de date.

„Ceea ce vedem acum este utilizarea flotelor comerciale în aplicații militare”, a declarat Jenkins.

„Așadar, fie că este vorba de flota fantomă a Rusiei care transportă bunuri ilegale pentru a eluda sancțiunile, fie că încearcă să facă lucruri nefaste, cum ar fi deteriorarea infrastructurii, trebuie să fim capabili să urmărim aceste acțiuni”, a precizat CEO-ul companiei americane.

Forțele armate daneze desfășoară patru „drone cu vele” în Marea Baltică pentru teste operaționale, cu scopul de a-și îmbunătăți capacitatea de supraveghere maritimă și de culegere de informații.

#Denmark has deployed two unmanned ships, developed by U.S. company #Saildrone, to enhance maritime surveillance in the #BalticSea and the #NorthSea, according to Danish officials and the company.#Sharjah24 pic.twitter.com/W8gRLx6YiU

— الشارقة24 (@sharjah24) June 16, 2025

Cu toate acestea, parteneriatul a stârnit îngrijorarea liderilor din domeniul tehnologic din Danemarca.

Inginerul software și antreprenorul David Heinemeier Hansson a declarat pentru postul danez DR: „Problema companiilor americane este că trebuie să respecte legile americane, decretele americane și președintele american. Acesta poate solicita date în orice moment și poate închide un cont în orice moment”.

Jacob Herbst, șeful Consiliului danez pentru securitate cibernetică, a afirmat: „Având în vedere situația internațională actuală, este evident că trebuie să fim foarte atenți atunci când alegem furnizori americani în acest domeniu.”

Conform lui Jenkins, compania nu primește date clasificate din Danemarca, iar datele sunt complet criptate.

Dronele plutitoare pot fi alimentate cu motorină, energie eoliană și solară și pot rămâne pe mare peste un an, dar durata medie de utilizare este de 100 de zile. Pentru a acoperi întreaga zonă a Mării Baltice ar fi nevoie de 10-20 de astfel de „drone cu vele”.

Danemarca este membru atât al Uniunii Europene (UE), cât și al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Statul nordic a aderat la UE în 1973 și la NATO în 1949.