Sari direct la conținut

VIDEO INTERVIU Marian Timofti, somelier: "Şcolile de somelieri din România scot absolvenţi pe bandă rulantă"

Smile Media
Marian Timofti, Foto: Captura YouTube
Marian Timofti, Foto: Captura YouTube

​​Marian Timofti, somelier şi formator de somelieri, a acceptat provocarea unui dialog la distanţă despre coordonatele moderne ale meseriei de somelier. În cadrul interviului acordat lui Răzvan Avram, pentru Drink Insider by HotNews.ro, Marian Timofti a vorbit, cu multă sinceritate, despre tarele şcolilor de somelieri din România, dar s-a referit şi la dezinteresul manifestat de autorităţi faţă de acest sistem privat de învăţământ.

Interviul integral:

Fragmente din interviu:

Care sunt potenţialii angajatori ai unui somelier?

În ziua de azi, multă lume crede că somelierul poate lucra doar într-un restaurant. Dar, pentru un somelier, mai ales în contextul actual, există suficiente alternative: agenţiile de turism, producătorii de vin, vinotecile etc.

Una dintre responsabilităţile profesionale ale unui somelier este autopregătirea

Şcoala de somelieri nu face decât să-ţi deschidă mintea şi să te îndrume până la un anumit nivel. Dacă un somelier nu continuă să se autopregătească, va rămâne doar un simplu „somelier de cârciumă”.

Somelierul trebuie să vorbească pe limba consumatorului

Indiferent unde s-ar afla (în restaurant, la o prezentare, sau într-un grup de prieteni), somelierul trebuie să fie o persoană apropiată de consumator, să explice vinul într-un limbaj simplu şi nu în termeni ştiinţifici, aşa cum o fac degustătorii profesionişti sau enologii. Un somelier trebuie să-ţi vorbească ca un prieten şi nu ca un profesor.

Cine poate ajunge somelier?

La o şcoală de somelieri ar trebui acceptată orice persoană care doreşte să înveţe şi să evolueze şi nu doar cei care au urmat cursuri de bucătari, ospătari sau barmani.

În Italia, nimeni nu e refuzat, dacă vrea să se înscrie la o şcoală de somelieri.

Care sunt forurile tutelare ale unei şcoli de somelieri?

În România, şcolile de somelieri „au fost scăpate” în mâinile statului şi acesta impune nişte reguli făcute de oameni care nu au trecut, la rândul lor, printr-o şcoală de somelieri. Statul ar fi trebuit să-şi trimită mai întâi personalul să se califice în străinătate şi abia apoi să facă regulile.

În prezent, la noi, oricine are o diplomă de formator, nu trebuie decât să demonstreze că deţine un spaţiu, un decantor, 50 de pahare, plus alte câteva accesorii şi poate obţine imediat aprobarea pentru a deschide o şcoală de somelieri.

Actele pentru deschiderea unei şcoli de somelieri se depun la Agenţia Naţională pentru Calificări (ANC), iar diplomele sunt eliberate de către Ministerul Muncii şi Ministerul Educaţiei.

Sunt valabile în străinătate diplomele de somelier obţinute în România?

Nu, nu sunt recunoscute pe plan internaţional diplomele obţinute la nicio şcoală de la noi. Poţi face însă acolo un curs scurt şi dacă treci examenul, vei fi acceptat. În străinătate nu contează atât de mult diploma de somelier cât contează ce ştii să faci.

Ce lipseşte şcolilor noastre de somelieri?

O şcoală de somelieri nu trebuie să fie coordonată de un singur lector. Nu poţi fi, în acelaşi timp, somelier, enolog, viticultor şi nutriţionist. Nu poate un singur om să le facă pe toate şi să le facă şi bine. Prin urmare, la orice şcoală de somelieri, e nevoie de un colectiv variat de profesionişti.

Ce suport ar trebui să ofere statul şcolilor de somelieri?

Statul român ar trebui să trimită personalul care face controale în industria de vin (din structurile DSP, Vamă, Finanţe etc.) la cursurile de somelieri, ca în Italia. În acest fel, inspectorii statului ar putea fi instruiţi (ca să ştie ce şi cum să controleze) şi, indirect, statul ar susţine financiar şcolile de somelieri, plătind taxele de şcolarizare pentru cei trimişi la cursuri.

La noi, inspectorii care veneau de la ANC, ca să testeze cunoştinţele absolvenţilor şcolilor de somelieri, nu ştiau ce întrebări să pună la examenul final. Autoritatea care trebuie să certifice diploma unui somelier, nu are, de fapt, competentă ca să verifice. Cunoştinţele acumulate de cursanţi la o şcoală de somelieri nu sunt cu adevărat controlate şi, de aceea, scoatem somelieri „pe bandă rulantă”.

A picat cineva examenul final, la vreo şcoală românească de somelieri?

Marian Timofti: „Sincer, n-am auzit să fi picat cineva, vreodată”.

Cat durează şcolarizarea unui somelier în România?

O etapă de predare teoretică se poate face în circa două săptămâni, după care ar trebui să urmeze cam două luni de pauză, timp în care cursanţii să se întâlnească, de mai multe ori, în restaurant sau la cramă, pentru a continua cu partea practică.

Câţi dintre absolvenţii şcolilor de somelieri urmează să profeseze?

Foarte puţini. Majoritatea (cam 80-90% dintre cursanţi) nu vor profesa niciodată. Mulţi vin la şcoala de somelieri doar ca să-şi lărgească orizontul de cunoaştere şi nu ca să practice meseria. Mulţi oameni vin la acesta şcoală ca să-şi completeze cunoştinţele, fiindcă trăim vremuri în care familia nu mai are timp să ne înveţe.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro