VIDEO M.R.Ungureanu: "Guvernul pe care l-am condus a dat o ordonanta de urgenta, guvernul Ponta a dat pana acum 8. Halal atentie pentru valoarea Parlamentului"
Aparitia lui Mihai Razvan Ungureanu la protestul papioanelor din fata Institutului Cultural Roman a fost contestata de o parte dintre participanti. Care este explicatia fostului premier si cum vede solutionarea scandalului de plagiat al actualului premier Victor Ponta, aflati din ultima parte a interviului acordat HotNews.ro. Mihai Razvan Ungureanu a fost pus de catre cititorii HotNews si in fata unor momente negative din perioada mandatului sau de premier: episodul CupruMin si proiectul de despagubire a fostilor proprietari cu 15%. „Cer intelegere si scuze celor care s-au simtit vexati de acest proiect de lege”, a spus Ungureanu.
- Cititi aici prima parte a interviului cu M.R.Ungureanu in care acesta isi anunta candidatura la alegerile din toamna.
- In partea a doua a interviului acordat HotNews.ro, M.R.Ungureanu clarifica planurile de formare a unei noi forte politice de dreapta si discuta situatia actuala din PDL.
- O intrebare din partea lui Adrian Lupulescu, unul dintre cititorii care au participat la intalnirea online, face referire la un proiect din perioada guvernului Ungureanu: “Cum considerati ca se inscrie in doctrina de dreapta descrisa de dvs. propunerea de despagubire a fostilor proprietari cu 15% esalonat?”
M.R.Ungureanu: Asta este o chestiune de care mie imi pare foarte rau. E a doua oara cand sunt dator sa cer intelegere si scuze din partea celor care s-au simtit vexati de acest proiect de lege. Dar el nu a fost pus niciodata in aplicare si a stat in dezbatere suficient de mult pentru a putea fi amendat si comentat. Ceea ce este foarte bine. Acest proiect de lege era mult mai vechi, era o mostenire care avea un sens. Ratiunea tinea de faptul ca nu se mai identifica posibilitatea despagubirii dupa legile precedente. Cand ne-am confruntat cu problema, aveam un obiectiv pe care trebuia sa-l atingem. Acela de a avea o lege functionala ultima dupa un haos legislativ. Zece legi se adreseaza restituirii proprietatii, suntem ultimul stat din Europa care mai avem probleme de genul asta. Pana la jumatatea lunii iunie o hotarare a CEDO ne-ar fi obligat sa intram intr-un vartej. Cu toate invectivele care veneau asupra guvernului am pregatit si al doilea proiect de lege, bazat pe un principiu pe care dreapta il respecta: restitutia in integralitate. Atunci cand acest proiect de lege condamnabil (cu 15%) s-a dus spre Parlament, am avut una dintre rarele sedinte de guvern din istoria post-decembrista a Romaniei in care toti membrii guvernului, purtatori de portofolii, se exprima pe rand angajandu-se personal in sustinerea sau critica proiectului de lege. Toti membri Guvernului fara deosebire de formatiune politica prezenti la acea sedinta s-au exprimat in favoarea acelui proiect. De ce? Pentru ca toti si-au dat seama ca, daca deschidem sarabanda restituirilor fara sa punem un criteriu clar al despagubirilor, statul intra in faliment.
- O alta intrebare legata de perioada petrecuta la Palatul Victoria: cand Cupru Min a fost adjudecata la licitatie ati dat o declaratie entuziasta. Ulterior, guvernul pe care il conduceati a luat decizia – via OPSPI si Ministerul Economiei – sa nu incheie contractul. Ce s-a intamplat in aceasta perioada? Au aparut informatii noi?
M.R.Ungureanu: Am facut vorbire continua despre acest subiect si n-as vrea sa-l reiau.
- Dar au aparut informatii noi in perioada dintre declaratia dumneavoastra si decizia de la Ministerul Economiei?
M.R.Ungureanu: Am sa va spun atat. Faptul ca negocierea nu a putut fi dusa la bun sfarsit spune foarte multe despre modul in care aceasta ultima parte a intregului proces a contat in economia privatizarii Cupru Min. Si eu cred ca a fost o decizie buna.
- Mai concret: a fost vorba de incompetenta sau de aparitia unor informatii noi care au modificat decizia finala?
M.R.Ungureanu: Ceea ce va pot spune este ca, in momentul de fata, interesul statului a fost foarte bine aparat.
- Ati fost luni seara la ICR la protestul papioanelor. Destule voci au criticat prezenta dumneavoastra la o manifestare indreptata impotriva politizarii ICR-ului. Cum le raspundeti?
M.R.Ungureanu: E o dovada clara a faptului ca membrii clasei politice sunt considerati ca fiind in afara societatii. Ca traiesc intr-o lume a lor in care exista viciu, exista furt si in care exista imoralitate. Drept pentru care ne ferim instinctiv intr-o manifestare civica de atingerea murdara cu oamenii politici. Aceasta este una dintre probele intentiei pe care Initiativa Civica o are: aceea de a genera schimbarea radicala a modului in care se face politica si a componentei clasei politice. In al doilea rand: evident ca am tresarit cand cineva din adunare mi s-a adresat in acest fel. Pentru ca sunt cetatean si, indiferent de haina pe care o port, sunt totusi si membru al societatii civile, ca profesor sau in orice calitate. Am fost surprins sa descopar ca exista un fel de radicalism care incearca sa izoleze manifestarea de ceea ce inseamna insasi institutia. ICR nu este doar al unor grupuri civile. Este al intregului stat roman. ICR este un promotor al culturii romanesti valoroase in strainatate. Pe mine ma surprinde si irita faptul ca, in doar 30 de zile de guvernare, actualul Executiv nu gaseste altceva mai bun de facut, dupa ce a pornit cu surle si trambite, decat sa se fixeze pe ICR, pe Arhivele Nationale, pe Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului. Toate lucrurile acestea graviteaza in jurul unei obsesii mai vechi a USL-ului: obsesia persoanei. Intr-o emisiune de televiziune, undeva pe la inceputul mandatului, eram bombardat de catre moderator cu intrebari obsesive: “cand il dai afara pe seful de la…”? Dreapta nu fixeaza persoane. Ce vrem noi este schimbarea structurilor. Ele sunt alcatuite din persoane, dar cauti persoane competente pentru a umple structuri refacute. Faptul ca il ataci pe domnul Patapievici sau domnul Mihaies pentru ca sunt politici…
- Si sunt politici?
M.R.Ungureanu: Sunt oameni de cultura foarte respectabili. Si in opinia mea domnul Patapievici si toata echipa de la ICR au facut o treaba foarte buna cu ICR-ul. Faptul ca ataci lucrurile acestea iti arata ca obsesia persoanei este vitala chiar pentru existenta USL-ului. Este o obsesie cu Traian Basescu, o obsesie pentru directorul Arhivelor Nationale, pentru directorul nu stiu carui institut de cercetare.
- Dar pana la urma nu omul conteaza? Omul sfinteste locul dar in acelasi timp il poate si strica.
M.R.Ungureanu: E adevarat dar vreau si eu sa vad unde a stricat ICR-ul ceva. Eu am vazut doar lucruri bune facute de acest Institut, pe seama unui buget mizerabil. Si apropo… stiti cate ordonante de urgenta a dat guvernul pe care l-am condus? Una. Stiti cate a dat guvernul Ponta pana acum? Opt. Halal atentie pentru valoarea Parlamentului.
- Spuneti-ne: cititi revista Natura?
M.R.Ungureanu: Pe Internet da. Nature. Nature nu inseamna doar natura de la Muzeul Antipa.
- E de incredere?
M.R.Ungureanu: E o revista foarte serioasa.
- Ne puteti spune foarte pe scurt cum si cand este obligatoriu sa se foloseasca ghilimelele in lucrarile de doctorat?
M.R.Ungureanu: Va referiti la suspiciunea de plagiat. Intr-un asemenea caz in care asemanarile trec dincolo de hazardul tehnoredactarii pe computer, trebuie sa existe o explicatie. Citeam in aceasta dimineata articolul domnului Aligica de pe Contributors.ro care spune ca, si in opinia mea asa trebuie sa reactionam academic fata de asemenea lucruri, e nevoie de o comisie care stabileste valoarea preluarilor, cantitatea lor si modul in care s-a facut preluarea. N-am citit si n-am avut interesul sa citesc teza de doctorat a domnului Ponta. O comisie se poate exprima foarte clar asupra naturii si valorii preluarii. Plagiatul in sine este furt. Acolo unde este dovedit, si comisiile pot sa o faca, avem de-a face cu un furt. Si din pacate plagiatul este raspandit in lumea doctorala romaneasca. Este motivul pentru care dispretuiesc doctorii care au primit diploma din partea unor universitati sau a unor conducatori de doctorat care vand textele lucrarilor de doctorat si care plagiaza. Este o boala a mediului academic romanesc si nu poate fi sufocata decat in momentul in care recunoastem public ca exista plagiat si il expunem ca atare. Cazul Mang este revelator si nu este singurul.
- Putem vorbi si despre un caz Ponta?
M.R.Ungureanu: Nu stiu. Mi-e greu sa va spun in acest moment. Am vazut asemanarea textelor dar astept o reactie academica institutionala normala, care este o comisie. De vreme ce studentii mei cad la examen in momentul in care plagiaza, nu vad cum ar putea cineva sa aiba titlul de doctor daca a plagiat.