​VIDEO Vladimir Socor, specialist in spatiul ex-sovietic, despre amenintarile lui Putin la adresa Romaniei, riscul unui conflict la Marea Neagra si replicile dintre Moscova si Bucuresti:  Este un caz de cainii latra, caravana trece

Vladimir Socor, analist specializat in spatiul ex-sovietic, afirma, intr-un interviu pentru HotNews.ro, ca amenintarile lui Putin la adresa Romaniei dupa operationalizarea scutului antiracheta de la Deveselu si replicile Bucurestiului reprezinta „o situatie fara precedent in relatia dintre Rusia si Romania, dar nu e fara precedent in Europa”. Socor sustine ca in anii 70 si 80, Rusia lui Brejnev ameninta la fel Germania cu bombe si rachete nucleare pentru a o descuraja sa amplaseze rachete americane cu raza intermediara de actiune. „Limbajul este clasic, nu este o inovatie”, afirma Socor, care spune ca scenariul unui conflict NATO – Rusia la Marea Neagra este „exclus pe termen scurt si mediu”.

• Socor sustine ca solicitarea Romaniei de a avea o flota NATO la Mare Neagra inca mai are o sansa, dar ca negocierea interna in cadrul Aliantei inca nu s-a incheiat si ca aceasta este „o situatie neobisnuita”
• Despre propaganda Kremlinului in Europa: „Rusia exploateaza erorile comise de multi politicieni occidentali, care, in virtutea corectitudinii politice au abandonat valorile conservatoare traditionale. Este o inovatie radicala din partea Kremlinului care in mod traditional apela la stanga europeana. Acum, Kremlinul, domnul Putin personal, Rusia, pozeaza in campioni ai valorilor conservatoare: identitate nationala, suveranitate nationala, religie crestina, cultul familiei, al natiunii”

Dan Tapalaga: Asistam, domnule Vladimir Socor, la un schimb de replici – fara precedent as zice – intre Bucuresti si Moscova, asta dupa operationalizarea scutului de la Deveselu. „Daca ieri in aceste zone din Romania oamenii pur si simplu nu stiau ce inseamna sa fii in raza de actiune, de astazi suntem fortati sa luam anumite masuri pentru a ne asigura securitatea”, a declarat acum cateva zile Vladimir Putin la Atena intr-o conferinta de presa, organizata in comun cu premierul grec, Alexis Tsipras. „In aceeasi situatie se afla si Polonia”, a continuat presedintele rus. Ce vrea sa spuna Putin, domnule Socor?

Vladimir Socor: Cred ca este o marturisire a neputintei.

DT: De ce spuneti asta?

VS: Pentru ca scutul si alte masuri de aparare, de reasigurare si descurajare in Polonia, in Romania si in statele baltice merg inainte indiferent de ce spune Rusia. Iar Rusia nu poate decat sa se zburleasca fara sa obtina vreun rezultat politic. Ati spus ca este un limbaj fara precedent. Si, intr-adevar este fara precedent in relatia dintre Rusia si Romania. Dar nu e fara precedent in Europa. Eu imi amintesc foarte bine, personal, retorica liderilor din Kremlin in 1970, inceputul anilor 80, cu scopul de a descuraja Germania si alte tari din Europa Occidentala de a amplasa rachete americane cu raza intermediara de actiune. Liderul sovietic de atunci, Leonid Brejnev, si alti conducatori politici si militari din Moscova amenintau in mod deschis Europa Occidentala cu bombardamente, bombardamente nucleare. Spuneau „sa vedeti ca o sa fie cand incep sa zboare rachetele si sa explodeze bombele”. Deci, limbajul acesta este unul clasic. Nu este o inovatie.

DT: Adica, spuneti ca nu se va intampla mare lucru.

VS: Da, nu se va intampla mare lucru. Este un caz de cainii latra, caravana trece.

DT: Putin sustine, tot in conferinta asta, ca nu va face primul pas si ca doar va raspunde la actiunile Washingtonului. „Nu vom acţiona până când nu vom vedea rachete în zonele cu care ne învecinăm”. Cum ar putea actiona Rusia?

VS: Nu are cum sa actioneze.

DT: Poate militar nu, dar altfel?

VS: Nu, in nici un fel. Rusia nu are capacitatea de a pedepsi in nici un fel Polonia sau Romania sau alte tari. Rusia pur si simplu nu are ce sa faca. Rusia nu poate sa intervina nici macar in Republica Moldova in mod militar. Poate sa intervina – si a intervenit – cu sanctiuni economice impotriva Republicii Moldova, dar asemenea sanctiuni nu merg in cazul Romaniei sau in cazul Poloniei.

DT: Stiti ca exista temerea asta, chiar in Romania, ca la o adica Putin, ca sa-si arate muschii, ar putea intra in Republica Moldova exact cum a facut-o in Crimeea.

VS: Nu, nu. Mi se pare o ipoteza foarte putin probabila, aproape exclusa in viitorul previzibil. Nu putem sa prevedem ce o sa fie pe termen mediu sau lung. Dar pe termen scurt, poate chiar pe termen mediu, cu siguranta ca Rusia nu intentioneaza sa intervina in mod direct in Republica Moldova. Prioritatea Rusiei este sa inlature sanctiunile economice impuse de Uniunea Europeana si de Statele Unite. Rusia are mainile pline cu problema Ucraineana si cu dezideratul de a scapa de sanctiuni. In nici un caz nu o sa intervina in Republica Moldova.

DT: Vi s-ar putea spune: nici n-ar avea nevoie de fapt sa intervina de fapt in republica Moldova daca reuseste sa preia indirect controlul asupra statului prin politicienii orientati spre Moscova.

VS: Corect.

DT: Si asta se poate intampla?

VS: Da. Se poate intampla in cazul unor alegeri parlamentare anticipate. Alegerile parlamentare normale in calendarul de patru ani ar trebui sa aiba loc in toamna lui 2018. Alegeri parlamentare anticipate ar fi pline de riscuri. In republica Moldova numarul sustinatorilor orientarii prorusesti sau pro-euroasiatice a crescut in mod spectaculos. Conform sondajelor, acest procentaj a depasit procentajul celor care favorizeaza orientarea pro-europeana din cauza discreditarii acestei orientari de catre partidele aflate la putere pana acum. Deci, acest pericol in republica Moldova exista.

DT: Dupa amenintarile Moscovei a venit si replica de la Cotroceni. In deschiderea acestui program, „Securitate în regiunea Mării Negre”, presedintele Klaus Iohannis a declarat ca sunt „incorecte pe fond” afirmatiile presedintelui Putin, adaugand ca ele nu pot sa ne intimideze. Presedintele Iohannis a mai declarat ca „avem de-a face cu o Federatia Rusa mai activa, mai agresiva cu vecinii sai, care incalca normele de drept international”, adugand ca „prin actiunile sale de militarizare a spatiului Marii Negre, inclusiv in Crimeea ilegal ocupata, Rusia a afectat grav echilibrul de securitate la Marea Neagra”. Sunt declaratii foarte dure, ce a urmarit presedintele Iohannis cu aceasta punere la punct?

VS: Nu mi se pare ca sunt declaratii dure, sunt declaratii normale. Ele reflecta situatia de fapt. Sunt declaratii sincere. Domnul presedinte nu se ascunde dupa niste formule vagi, diplomatice. Aceasta este situatia reala.

DT: Si efectul acestor declaratii care credeti ca ar putea fi?

VS: Nu face decat sa confirme situatia reala, ne dam cu totii seama de aceasta situatie. Presedintia semnalizeaza faptul ca e constienta de situatia reala. Asta-i tot.

DT: Aproape concomitet, intr-un interviu aparut marti in oficiosul Rossiiskaia Gazeta, reprezentantul permanent al Moscovei pe langa Alianta Nord-Atlantica, Aleksandr Grusko, a declarat ca Rusia va raspunde in mod adecvat la posibilele amenintari ale NATO in Marea Neagra si nu va permite ca aceasta sa devina un „lac NATO”. Are Rusia aceasta capacitate de raspuns, din punct de vedere militar? Ce poate sa faca o tara afectata de sanctiunile UE, cu bugetul tarii injumatatit de prabusirea pretului petrolului?

VS: In caz de ostilitati militare, Rusia are mijloace foarte puternice de a reactiona in bazinul Marii Negre, dar in timp de pace Rusia nu dispune de mijloace de a impiedica o prezenta NATO in Marea Neagra. Dimpotriva, mijloacele Aliantei NATO sunt limitate de Conventia de la Montreux, semnata in 1936, conventie la care Turcia tine foarte mult. Si, de fapt, Turcia detine pozitia de a aplica sau de a nu aplica Conventia de la Motreux dar Turcia tine cu tot dinadinsul sa o aplice. Aceasta Conventie limiteaza prezenta statelor neriverane in Marea Neagra la trei saptamani. Deci face, totusi, posibila o rotatie permanenta a navelor apartinand statelor NATO in Marea Neagra. O rotatie permanenta cu cicluri de trei saptamani. Anume, acesta este dezideratul Romaniei pe care-l va reprezenta la apropiatul summit NATO de la Varsovia (n.r. 8 – 9 iulie 2016). Unul dintre dezideratele Romaniei este acela de a stabili o prezenta navala NATO in Marea Neagra, formata din flotele Turciei, Bulgariei si Romaniei intr-o prima faza, la care sa se adauge, odata ce acest nucleu este format, sa se adauge nave apartinand statelor NATO pe baza unui sistem de rotatie permanenta.

DT: Si asteptam o decizie de la summit-ul NATO favorabila solicitarii Romaniei?

VS: Prea devreme de spus, deoarece comunicatul final si deciziile inca se mai negociaza pe plan intern in NATO. Negocierea interna inca nu a fost incheiata. Aceasta este o situatie destul de neobisnuita. La precedentele summit-uri ale Aliantei NATO, negocierile interne erau deja incheiate cu destul de mult timp inaintea evenimentului propriu zis.

DT: Ceea ce acum nu s-a intampalat.

VS: Acum se intampla intr-o masura mai mica, unele elemente de decizie si din comunicatul final continua sa fie negociate practic pana in ultimul moment inaintea evenimentului propriu zis. Deci mai exista inca o sansa ca dezideratul Romaniei, impartasit de Bulgaria si in mod crescand de Turcia…

DT: Puteti explica putin de ce tine Romania atat de mult la aceasta prezenta militara NATO in Marea Neagra?

VS: Sigur, pentru a asigura un echilibru de forte in Marea Neagra. In caz contrar, Marea Neagra ar putea sa devina din punct de vedere militar un lac rusesc. Repet, din punct de vedere militar.

DT: Asta o spunea Traian Basescu prin 2005, cred ca atunci a fost formulata prima data ideea asta.

VS: Da, asa este. Domnul Basescu intr-un discurs tinut in Statele Unite, in California, a avertizat asupra posibilitatii ca Rusia sa transforme Marea Neagra intr-un lac rusesc din punct de vedere militar. Acest lucru nu s-a intamplat, cel putin nu e cazul in timp de pace. In timp de razboi sau in cazul unei confruntari, unei crize, nu neaparat in timp de razboi, dar in situatie de pre-razboi, o criza care ar putea sa duca la ostilitati, Rusia dispune de capacitatea de a impiedica accesul statelor neriverane in Marea Neagra, prin capacitati de interdictie amplasate in Crimeea. Rachete, mai ales. Rusia a creat sau este in curs de a crea, o asa zisa „basica”, asa se spune, o basica, un „bubble”, care sa izoleze Marea Neagra de restul spatiului NATO, interzicand intrarea de forte navale sau aeriene din partea Aliantei Atlantice. Acelasi lucru in bazinul Marii Baltice. Aceasta „basica”, una formata din apararea anti-aeriana, racheta si stationate la sol care interzic accesul.

DT: Si aceasta intentie de a instala o flota NATO la Marea Neagra a fost primita cu ostilitate de Moscova, care a anuntat ca o astfel de flota la Marea Neagra – si iarasi citez dintr-o reactie oficiala a MAE rus – “submineaza securitatea si stabilitatea, fortand Rusia sa riposteze”. Tot apare ideea asta de riposta, de raspuns, de actiune. Vedeti posibila degenerarea situatiei intr-un conflict militar Rusia-NATO?

VS: Nu, deloc. Nu vad deloc aceasta posibilitate. Mi se pare exclusa pe termen scurt si mediu. Pe termen lung e imposibil de prevazut. Pe termen scurt insa, este necesar de a asigura o balanta a fortelor. De exemplu, ca masura de precautiune fata de o posibila amenintare a Rusiei de a debarca forte din Crimeea, de exemplu, pe litoralul romanesc sau de a intreprinde o invazie aeropurtata, prin helicoptere, de exemplu, din Crimeea in Transnistria. Sau chiar pe teritoriul republicii Moldova. Acestea sunt ipoteze, sunt ipoteze de lucru pe care orice tara trebuie sa le ia in considerare pentru a planifica in mod coresponzator, chiar daca aceste ipoteze nu sunt probabile. Dar, daca nu se planifica in mod corespunzator masuri de contracarare, atunci aceste ipoteze putin probabile devine mai probabile. Asa se explica insistenta Romaniei, impartasita de Bulgaria si in masura crescanda de Turcia de a forma o forta navala permanenta in Marea Neagra.

DT: Si, in fine, am vazut acum cateva zile un fost general NATO avertizand ca Rusia ar putea invada tarile baltice. Vedeti posibil un astfel de scenariu?

VS: Cine a facut declaratia asta? Richard Shirreff?

DT: Imi scapan numele asta. Era vice…

VS: A fost adjunct al comandantului suprem NATO. Nu, o invazie conventionala a statelor baltice din partea Rusiei mi se pare practic exclusa, dar repet, pentru a exclude cu desavarsire aceasta ipoteza sunt necesare masuri de contracarare, planificate din timp cu resurse corespunzatoare. Ceea ce ar putea Rusia sa intreprinda in statele baltice ar fi o operatiune de tip hibrid, in nici un caz o invazie de tip conventional, spectaculoasa, cu tancuri care traverseaza frontiera, ocupa capitala respectiva, nu. Sunt ipoteze foarte putin probabile. O operatiune hibrida e mai fezabila din punctul de vedere al Rusiei. Dar, repet, NU atat timp cat Rusia are mainile pline in Ucraina, e supra-ocupata in Ucraina si doreste sa scape de sanctiunile economice.

DT: N-as vrea sa incheiem lasand impresia ca Rusia sta de fapt cu mainile in san, nu face nimic. Intrebare este, ok, militar, nu. Dar propagandistic, pe teritoriul propagandei simtiti o activitate mai intensa a Rusiei, inclusiv in Romania?

VS: Romania nu face parte din domeniul meu, nu ma ocup nemijlocit de Romania. Dar la intrebarea dvs. raspund ca, intr-adevar, activitatea de propaganda a Rusiei s-a intensificat in mod spectaculos, folosind metode inovative, creative, in Europa Occidentala. Efectele se simt in Europa Occidentala. Personal vad aici in Romania ca exista un consens national foarte puternic, un consens national cimentat, betonat, in favoarea orientarii pro-occidentale. Acelasi lucru este valabil si pentru Polonia. In Europa Occidentala insa…

DT: Cum se manifesta, in cateva cuvinte.

VS: Rusia exploateaza problemele create de actualii lideri politici din Europa Occidentala. Anume, propaganda Kremlinului si chiar politica insasi a Moscovei incearca sa gaseasca parteneri politici, de aliante ad-hoc, de circumstanta, temporare, in Europa Occidentala apeland la elementul conservator. Este o inovatie radicala din partea Kremlinului care in mod traditional apela la stanga europeana. Acum, Kremlinul, domnul Putin personal, Rusia, pozeaza in campioni ai valorilor conservatoare: identitate nationala, suveranitate nationala…

DT: Traditie crestina…

VS: …intr-adevar, religie crestina, cultul familiei, al natiunii. In acest sens, Rusia exploateaza erorile comise de multi politicieni occidentali, care, in virtutea corectitudinii politice au abandonat valorile conservatoare traditionale. Ar fi o greseala sa credem, asa cum cred multi comentatori, ca Rusia are aliante cu extrema dreapta, cu elemente radicale, fascistoide practic. E o impresie falsa. Rusia apeleaza la conservatorii traditionalisti, care se simt tradati sau abandonati de proprii lor lideri conservatori, au adoptat in mod crescand, din corectitudine politica, valorile stangii, in ce priveste distantarea de identitatea nationala, de conceptul de suveranitate, de familie, de traditie si acest lucru se manifesta mai ales in atitudinea fata de migratie – faptul ca guvernul crestin democrat al Germaniei a deschis larg poarta influxului migrationist islamic in Europa. Aceasta decizie este in parte un simptom al politicii de de-crestinare, de abandonare a valorilor crestine. Rusia pozeaza acum in campioana valorilor crestine si a conservatorismului. Rusia ii atrage in masura crescanda pe conservatorii dezamagiti.

DT: Conservatorii dezamagiti, atrasi subtil de Rusia, poate chiar fara sa o stie.

VS: Fara sa o stie, fara sa-si dea seama. Fenomenul nu a capatat inca proportii de masa, dar este in crestere. Si eu vad solutia acestei probleme in revenirea liderilor politici occidentali la valorile clasice ale Occidentului, ale Europei. Multi lideri politici occidentali din Europa si din Statele Unite nu se mai identifica cu notiunea de Vest. Noi, cei originari din Europa Rasariteana, ne identificam cu notiunea de Vest. Noi, cei originari din aceasta zona, dorim sa apartinem Vestului. Dar multi lideri din Vest au pierdut constiinta de a apartine Vestului, constiinta de identitate Occidentala, de valori europene traditionale. In acest sens, valorile europene, valorile occidentale despre care vorbeam pana acum cativa ani nu mai intrunesc consensul elitei politice. In Occident, s-a petrecut un proces de scindare in jurul valorilor. Cand vorbim despre valori occidentale vorbim despre doua seturi de valori: cele traditionale si cele ale corectitudinii politice. Acest lucru s-a manifestat in Statele Unite, inca de acum cativa ani, prin divizarea spectrului politic american in state albastre si state rosii. Va amintiti ce inseamna asta, statele rosii erau cele conservatoare, statele albastre liberale, deci s-a scindat consensul care exista anterior asupra valorilor. Acest proces s-a extins asupra Europei Occidentale. Eu cred ca este datoria liderilor crestin democrati in primul rand din Europa Occidentala de a reveni la valorile traditionale pentru a opri aceasta hemoragie care ii face pe conservatori sa se distanteze de proprii lor lideri. Occidentul este de neconceput fara valori de identitate nationala, crestinatate, familie. Fara aceste valori nu exista Occident.

Istoricul Vladimir Socora parasit Romania in 1972, obtinand un Master in Istoria Europei de Est la Columbia University in 1977. A lucrat ca analist la Institutul de Cercetare al postului Radio Europa Libera intre 1983 si 1994 si la Jamestown Foundation in Washington DC intre 1995 si 2002. Intre 2002 si 2004, Socor a lucrat la Institutul pentru Studii Politice Avansate in Wshington DC. Din anul 2000, a publicat articole pentru editia europeana a publicatiei The Wall Street Journal.