Violeta, franco-ucraineanca de origine română pe care am întâlnit-o pe linia frontului: „Cu inima suntem în România, dar luptăm ca Ucraina să intre în UE și atunci încheiem discuțiile despre granițe și frontiere”

Pe Violeta Moskalu am întâlnit-o întâmplător la ieșire din Slaviansk, un orășel din estul Ucrainei ocupat timp de câteva luni de forțele rusești și unde s-au dat bătălii grele în 2014. Reporterii HotNews.ro se aflau în zonă într-o vizită de documentare a războiului nedeclarat pe care Ucraina îl duce cu Rusia pe teritoriul său, iar Violeta tocmai ajunsese împreună cu niște prieteni ucraineni și se fotografiau cu steagul Ucrainei lângă literele orașului încă marcate de zeci de lovituri de gloanțe.

E născută în ținutul Herței, la câțiva kilometri mai la nord de granița cu România, într-un sat cu „99,99% români”, după cum spune ea. E stabilită de ceva timp în Franța, unde a și devenit cetățean, dar acum s-a întors acasă în Ucraina într-un demers al diasporei ucrainene pentru a susține eliberarea Crimeei și zonelor ocupate de ruși din estul țării.

„Sunt franco-ucraineancă de origine română”, spune zâmbind Violeta, care purta la gât un medalion cu stema Ucrainei.

„Am făcut studiile la Cernăuți și am plecat pe urmă în Franța. Am lucrat 15 ani acolo până la revoluția Euromaidan și în ultimii cinci ani lucrez foarte mult pentru a conecta expatriații ucraineni din Diaspora să ajutăm țara față de războiul pe care îl avem cu rușii și toate nevoile de reforme interne, lupta cu corupția și modernizarea statului”, explică Violeta Moskalu, care a fondat și un ONG pe această temă denumit „Global Ukraine”.

„Cu inima suntem în România, dar mental luptăm să ajutăm Ucraina să intre în UE”

Despre românii din Bucovina de Nord Violeta spune că sunt patrioți.

„Cu inima suntem în România, dar mental înțelegem că trebuie să luptăm și să ajutăm Ucraina. Înțeleg că misiunea mea e să fac maximum ca Ucraina să intre în Uniunea Europeană și atunci am încheiat discuțiile despre granițe și frontiere”, spune ea.

Despre legea învățământului din Ucraina, un act normativ adoptat recent și care ar duce la o limitare a drepturilor minorităților să studieze în limba maternă, spune că a generat discuții în rândul comunităților minoritare, dar că nu crede că va putea fi aplicată în realitate.

„Este o tendință în Ucraina să se apere cu orice preț limba ucraineană care a suferit mult în secolul 20 și mai înainte din pricina rușilor, de fapt un fel de opresiune culturală. Și acum este un fel de revanșă culturală la acest nivel”, spune Violeta care este și doctor în filosofie la Universitatea Lorraine din Nancy, Franța.

„Problema limbilor minorităților e mai degrabă o temă de manipulare politică”

Din perspectiva ei, acțiunile autorităților de la Kiev sunt oarecum lipsite de tact. „Nu se fac lucrurile așa cum le-am face noi, acei cu mai multă experiență de trai în Europa unde există un nivel de toleranță prin care poți să creezi condiții să fie susținută limba ucraineană, dar nu în detrimentul celorlalte limbi”, spune Violeta.

Noua lege a educației din Ucraina adoptată în 2017 stipulează că învățământul se desfășoară doar în limba de stat, cea ucraineană, iar minorităților li se va recunoaște dreptul de educație parțial în limba maternă într-o proporție care va scădea pe măsură ce elevul va crește. Aceste proporții ar urma să fie stabilite prin legislație secundară care abia acum e în stadiul de proiect.

Oficialii ucraineni argumentează că prin aceste obligații vor să ofere posibilitatea tuturor cetățenilor Ucrainei, fie ei și parte a minorităților, de a învăța și cunoaște limba de stat – un element care să-i ajute în dezvoltarea lor ulterioară.

„Eu am trăit în Ucraina primii 20 de ani din viață și nu am suferit niciodată de discrimnare din pricina limbilor sau din pricina minorităților. Problema limbilor minorităților e mai degrabă o temă de manipulare politică”, spune Violeta.

Chiar dacă e parte a comunității române, Violeta spune că mereu a vorbit ucraineana fără probleme. „Oamenii nici nu-și dau seama la mine că ucraineana nu e limba maternă”, spune ea.

„Cine vrea să învețe și să se dezvolte în Ucraina nu contează cărei minorități aparține. Nu te oprește nimeni să studiezi limba”, spune Violeta care crede că, la cum arată acum, legea educației nu va putea fi pusă în practică în zonele unde minoritățile sunt majoritare.

„În raionul Herța nu se poate așa ceva, nu au profesori care să vină să predea geografia, geometria, biologia sau chimia în limba ucraineană. Acolo, în școlile din sat – cunosc situația că familia mea încă trăiește acolo – sunt 99,99% români, băștinași – acolo s-au născut, acolo trăiesc”, spune Violeta.

„De unde vor lua profesori pentru toate materiile care trebuie predate în limba ucraineană? Cine vine pentru salariile de aici la țară, acolo, într-un sat unde se vorbește numai limba română? Nu poate veni doar o persoană care să predea zece materii. Le trebuie cred că 50 de persoane care să meargă să trăiască acolo. Cu salariile pe care le plătesc, eu cred că implementarea nu e realistă”, explică Violeta.

Chiar și-așa, ea crede că noul președinte Volodimir Zelenski și viitorul Parlament care va rezulta după alegerile anticipante din 21 iulie ar putea revizita unele aspecte ale legii educației.

„Ne așteptăm la o anumită suplețe. Au fost așa niște anunțuri că o să revadă anumite lucruri, că va fi o analiză a legii dacă corespunde cu articolele Constituției. Se poate să fie puțină suplețe”, crede ea.

Dincolo de discuțiile despre minoritatea română, Violeta ne-a povestit că e revenită în Ucraina ca să susțină țara în conflictul deschis pe care îl are cu Rusia. S-a reîntors în țara sa împreună cu reprezenanți ai diasporei ucrainene din 28 de state.

„Am avut o acțiune la Kiev săptămâna trecută. Suntem uniți cu drapelul Ucrainei și pentru #LiberateCrimeea, drapelul tătarilor care a călătorit timp de nouă luni în cele 28 de țări unde avem diaspora ucraineană – în Europa, în America, în Australia, diferite țări în Africa. Acum o parte am venit până la linia frontului și apoi ne vom întoarce la Kiev”, a explica Violeta.