Vor putea fura, din nou, in familie. Liber la contracte pentru sotii, copii si rude. Dezincriminarea conflictului de interese arunca Romania de pe harta UE / Atacul la justitie,  in ultimele faze

Inevitabilul se intampla. Din puzderia de proiecte de legi care modifica legislatia penala, incep sa treaca de Parlament, una cate una, modificari-cheie care-i ajuta pe gestionarii de bugete ai Romaniei sa fure bani publici fara a mai raspunde penal. Cel mai recent exemplu: modul in care au dezincriminat, marti, deputatii-juristi conflictul de interese. Proiectul de lege initiat de cinci deputati PSD, UDMR si unul de la minoritati a trecut deja de Senat, marti a primit raport pozitiv in comisia juridica din Camera Deputatilor si va fi votat foarte probabil in plen. Una dintre cele mai importante sanctiuni gandite ca mod de disciplinare a administratiei publice risca sa devina curand istorie. De ce este gravissim?

Cum este azi definit conflictul de interese

• (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

Cum propun deputatii-juristi sa se modifice

• Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obținut un folos patrimonial pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv pricinuind prin asta un prejudiciu de interes public, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică pe o perioadă de 3 ani.  (Autor: dep. Marton Arpad)
• Dispoziţiile alin.(l) nu se aplică în cazurile în care actul sau decizia se referă la următoarele situaţii: a) emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative; b) Exercitarea unui drept recunoscut de lege sau îndeplinirea unei obligaţii impuse de lege, cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de aceasta (amendament Eugen Nicolicea – n.r.)

Altfel spus, legea in vigoare pedepseste penal primarul care semneaza contracte pentru firmele sotiei sau ale copiiilor ori parlamentarul care isi angajeaza sotia la cabinetul parlamentar. Incriminarea conflictului de interese n-a fost vreun moft, ci o conditie cheie inainte de aderarea la Uniunea Europeana. Acest text de lege sanctioneaza imoralitatea unui functionar public care se foloseste de puterea sa decizionala pentru a-si favoriza propriile afaceri. Fapta produce distorsiuni majore, competitia in piata dispare, lucrarile sau serviciile prestate au costuri obscene, la o calitate mai proasta, in fine, banii publici sunt prost chivernisiti. Din acest motiv, legislatia romaneasca sanctioneaza azi conflictul de interese, pe buna dreptate, ca o fapta grava, de pericol social. Fiind inca un fenomen larg raspandit in Romania, nu exista nici justificare rationala pentru a o dezincrimina.

Cu toate acestea, parlamentarii PSD si UDMR au propus o definitie noua. Astfel, primarul poate semna contracte pentru firmele sotiei sau ale copiiilor iar parlamentarul poate sa-si angajeze sotia, daca nu pricinuieste “un prejudiciu de interes public”. Prin introducerea acestei conditii, au dezincriminat practic conflictul de interese. Primarii vor spune, da, am dat contractul de asfaltare firmei mele, firmele sotiei, ale copiiilor, se ocupa de curatenia in oras, dar n-am produs nici un prejudiciu. Am turnat asfaltul, drumul exista, am curatat trotuarul, totul e in regula. Care-i problema? Unde-i infractiunea din moment ce n-avem prejudiciu?

Parlamentarul isi va angaja sotia, dar va spune ca din moment ce poate dovedi ca a lucrat zi de zi la biroul lui, unde-i prejudiciul? Si, atentie mare la sintagma: ce inseamna in fond “prejudiciu de interes public”? Mai multi juristi cu care am vorbit s-au crucit auzind de asa ceva. Exista si prejudicii care nu sunt de interes public? Cum arata ele? Altfel spus, conflictul de interese se transforma dintr-o fapta de pericol social intr-o fapta de prejudiciu, in absenta caruia nu avem infractiune.

Aceasta modificare au intentionat sa o faca inca de acum cativa ani. Iata ca astazi este la un pas de adoptare in Camera Deputatilor. Sigur, presedintele Klaus Iohannis o va intoarce la Parlament si n-am nici o indoiala ca majoritatea PSD – ALDE plus UDMR o va vota din nou la fel. Intr-o atare situatie, doar Curtea Constitutionala va mai putea opri dezincriminarea conflictului de interese.

In caz contrar, daca aceasta oroare devine lege, sutele de alesi locali trimisi in judecata in ultimii ani pe baza articolului 301 din Codul Penal (conflict de interese) scapa cu totii de procese. De aici incolo vor putea drena banii publici catre firmele rudelor fara teama de noi anchete. Vor trebui doar sa aiba grija ca nu produc un “prejudiciu de interes public”. Cu alte cuvinte, ajungem iarasi in situatia de dinainte de aderarea la Uniunea Europeana, cu o administratie publica invitata sa fure banii publici in familie.

Ca sa va faceti o idee, doar in 2016 au existat 48 de trimiteri in judecata, 46 rechizitorii si 2 acorduri de recunoastere a vinovatiei, din care 1 deputat, 17 primari si 4 viceprimari. In perioada 2014 – 2016, Parchetul General a trimis in judecata pentru conflict de interese 215 persoane.

De notat ca in decizia din 2015, Curtea Constitutionala a stabilit ca sintagma “raporturi comericale” din definitia conflictului de interese nu este clara si previzibila. Or, deputatii juristi au emliminat-o complet, in loc sa defineasca mai clar ce inseamna. Asta ne arata reaua credinta cu care parlmentarii se folosesc de pretextul punerii in acord a Codului Penal cu deciziile Curtii pentru a opera dezincriminari pe banda rulanta, pe care judecatorii constitutionali nu le-au impus nici o secunda.

Tot marti a mai trecut de Parlament eliminarea incompatibilitatii intre statutul de parlamentar si cel de director, administrator sau membru in CA in firme. Legea in vigoare spune ca nu poti vota legi cu o mana iar cu cealalta sa semnezi contracte in calitate de om de afaceri. Legea fostei senatoare PC Cristiana Anghel spune ca poti face asta, dar nu “in mod sistematic si efectiv”. Iarasi, nimeni nu stie exact ce inseamna “sistematic si efectiv”? Cine defineste de la cate contracte semnate in sus ai desfasurat o activitate comerciala sistematica? Conditia introdusa fiind extrem de vag formulata face practic incompatibilittea inoperabila. Legea a trecut marti de Parlament si merge la promulgare.

Pe langa mutilarea legislatiei operata in Paralment, crestea constant presiunea asupra institutiilor cheie cu scopul paralizarii activitatii lor. Chiar daca nu i-a revocat pe Kovesi si pe Lazar, ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a reusit sa puna o presiune teribila pe DNA si Parchetul General prin raportul critic, urmat de avertismentul ca va urma un audit extern. Cu satarul politic deasupra capului, cu o capacitate de ancheta mult subrezita dupa eliminarea SRI din anchete in urma deciziei CCR, cu magistrati timorati de inspectia judiciara (de doua luni inspectia scotoceste prin DNA), cu o legislatie slabita si puteri taiate, cu presiuni politice si mediatice infernale, lupta anticoruptie incetineste ritmul vazand cu ochii, de la o zi la alta.

Apropo, Agentia Nationala de Integritate mai traieste, n-are nimic de zis?

Romania se intoarce implacabil la vremurile de dinainte de integrarea in UE, daca societatea va accepta resemnata iesirea de pe harta lumii civilizate.