webPR: Ce este sanatatea? Dar boala? Ziua cand se vor rescrie tratatele de medicina

Starea de bine fizic, psihic si social – aceasta este definitia starii de sanatate, conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii. O formulare veche de 70 de ani, inca din anul 1946, care este pe cat de cuprinzatoare, pe atat de generala. Ne spune totul, dar nu ne spune in mod real nimic despre sanatate si boala, despre limita atat de fina dintre „ma simt bine” si „ma simt rau, ce se intampla, doctore?”.

Clasificarea internationala a bolilor (ICD-10) cuprinde peste 14.400 de maladii, dar, cu toate acestea, nu intotdeana oamenii stiu cu adevarat nici ca sunt bolnavi si nici de ce boala sufera. Nu este poate o intamplare ca la Universitatea Stanford din SUA s-a infiintat un departament care studiaza bolile care nu exista, conform ICD-10. Pacienti la care diagnosticul nu poate fi confirmat, din intreaga lume, merg la acest centru, unde sunt definite, folosind cele mai complexe mijloace de analiza medicala si bioinformatica, noi si noi boli.

Este doar inceputul, probabil. Pe masura ce, din punct de vedere tehnologic, vom putea obtine din ce in ce mai multe date referitoare la starea de sanatate a unei persoane, ne vom indrepta catre o noua definire a starii de sanatate si a bolii, precum si la o noua clasificare a maladiilor.

Despre noua taxonomie a bolilor se discuta de cativa ani la cel mai inalt nivel politic in Europa si SUA. Recent, vicepresedintele american Joe Biden a folosit formularea „cele 200 de boli numite cancer” intr-un discurs tinut in fata medicilor, pentru a marca faptul ca termenii clasici din medicina (cancer, diabet, hipertensiune arteriala, poliartrita reumatoida) sunt, de fapt, doar vechi umbrele patologice sub care se ascund entitati complet diferite. Acestea exista dintotdeauna, numai ca acum avem la dispozitie si mijloacele tehnice prin care patrundem in intimitatea bolii, cunoscand la nivel de molecule si cai patogenice ce se intampla, de fapt.

Avansul cel mai mare si, totodata, modelul de urmat este in oncologie. Nu doar ca fiecare pacient cu cancer este diferit, dar nici tumora in sine nu este identica, in toate zonele sale. Dupa cum aspectul molecular-genetic unei tumori maligne inainte de un tratament este diferit de cel de dupa tratament sau din momentul aparitiei recidivei. Aceasta heterogenicitate explica si de tratamentele administrate conform regulii „one size fits all” nu sunt eficiente, fiind necesara personalizarea terapiei pentru fiecare caz in parte. Luand in calcul toti factorii care tin de un bolnav.

Suntem foarte aproape de momentul in care se vor rescrie, de la zero, tratatele de medicina, punand in centru bolnavul, cu tot cloud-ul informational pe care-l poate genera. Date produse ca urmare a actului medical, dar si date obiective pe care fiecare le poate masura, stoca si analiza, in timpul activitatilor zilnice.

Medicina moderna nu se mai intampla doar in spital sau in cabinetul medicului. Medicina moderna se intampla acolo unde este fiecare dintre noi, la un moment dat. Rolul medicului se va schimba, iar relatia dintre medic si pacient va iesi din zodia dezechilibrului actual. Iar toate aceste reconfigurari vor contribui la rescrierea unei noi definitii a starii de sanatate, cu siguranta mai precisa decat cea de acum 70 de ani.