WWF Romania cere premierului Dacian Ciolos sprijin pentru combaterea fenomenului de braconaj in Romania

WWF Romania cere premierului Dacian Ciolos, intr-o scrisoare deschisa, sprijin pentru combaterea fenomenului de braconaj in Romania. Reprezentantii ONG-ului spun ca in 2012, primul urs monitorizat de WWF intr-un proiect transfrontalier a fost impuscat mortal pe raza unui fond de vanatoare din Maramures, iar in septembrie 2015, WWF-Romania a constatat un caz de braconaj la cerb in Situl Natura 2000 Muntii Tarcu, pe raza Ocolului Silvic Otelu Rosu. Desi ambele cazuri au fost documentate si inaintate organelor de ancheta, pana acum in cele doua dosare nu a fost gasit nicun vinovat.

„Ne adresam dumneavoastra pentru a va atrage atentia asupra unui fenomen extrem de raspandit si cu consecinte directe si grave asupra biodiversitatii si economiei din Romania, braconajul. Desi la prima vedere vanatul ilegal pare o problema care apartine Ministerul Mediului, noi am ales sa va cerem sprijin pentru ca fenomenul nu poate fi combatut decat in cazul in care exista o abordare ampla la nivel guvernamental si o colaborare si implicare activa din partea mai multor ministere. Consecintele braconajului pot fi resimtite in mai multe domenii, precum cel al agriculturii sau al economiei, iar de multe ori comunitatile expuse la efecte nu sunt si cele care genereaza problemele”, se arata in scrisoarea trimisa de WWF ROmania premierului Dacian Ciolos.

Redam integral scrisoarea transmisa de WWF Romania catre premierul Dacian Ciolos.

Catre: Prim-ministrul Romaniei, dl Dacian Ciolos

Referitor la: Problema braconajului in Romania

Domnule prim-ministru Dacian Ciolos,

Ne adresam dumneavoastra pentru a va atrage atentia asupra unui fenomen extrem de raspandit si cu consecinte directe si grave asupra biodiversitatii si economiei din Romania, braconajul.

Desi la prima vedere vanatul ilegal pare o problema care apartine Ministerul Mediului, noi am ales sa va cerem sprijin pentru ca fenomenul nu poate fi combatut decat in cazul in care exista o abordare ampla la nivel guvernamental si o colaborare si implicare activa din partea mai multor ministere. Consecintele braconajului pot fi resimtite in mai multe domenii, precum cel al agriculturii sau al economiei, iar de multe ori comunitatile expuse la efecte nu sunt si cele care genereaza problemele.

In ultimii 10 ani WWF-Romania a derulat mai multe proiecte pentru monitorizarea si protectia diferitelor specii de animale salbatice si a habitatului acestora. Am efectuat inclusiv activitati de evaluare a efectivelor si a starii de conservare a faunei salbatice cu scopul de a identifica posibilele probleme cu care se confrunta acestea si, evident, solutii la aceste probleme.

Astfel de activitati de monitorizare s-au derulat prin intermediul expertilor WWF, in teren prin observatii directe, colare GPS, camere foto-video si stimulare bioacustica. Experientele noastre din teren ne arata ca fenomenul braconajului nu este tratat ca o prioritate de diversele organe ale statului cu atributii de combatere in acest sens, deseori neexistand o vointa reala din partea autoritatilor de a identifica si a trage la raspundere faptasii, chiar daca exista suficiente indicii sau probe. Mai mult, exista cazuri in care autoritatile pot fi suspectate chiar de complicitate in musamalizarea braconajului, fapt ce duce la cresterea si incurajarea fenomenului.

In sustinerea afirmatiilor de mai sus mentionam cateva cazuri concrete.

In 2012, primul urs monitorizat de WWF intr-un proiect transfrontalier a fost impuscat mortal pe raza unui fond de vanatoare din Maramures. Ursul era un exemplar mascul, cu varsta de 6-8 ani, avand 2 metri lungime si 150 kg. Purtand numarul de cod WWF11621, acesta urma sa ofere informatii despre locurile preferate pentru hranire, adapost, reproducere si rutele de deplasare, intr-o zona unde astfel de informatii lipsesc sau sunt incomplete. Prin urmare, aceste date noi ar fi fost extrem de pretioase pentru formularea si aplicarea unor masuri adecvate de management al populatiei de urs din zona.

Acest caz a fost cel mai documentat caz de braconaj la urs prin impuscare, din stiinta WWF. Desi organizatia a informat in mod prompt gestionarii fondului cinegetic despre moartea ursului, acestia din urma au intarziat sesizarea la politie. Conform contractului de gestiune a fondului de vanatoare, gestionarul are obligatia de a lua toate masurile necesare pentru a preveni si combate braconajul, inclusiv de a urmari procedura legala pentru solutionarea cazurilor de braconaj descoperite. WWF a pus la dispozitie toate informatiile si datele de ordin tehnic si stiintific pentru a sustine investigatia, dar vechile lacune legislative, lipsa de responsabilitate a autoritatilor competente si deficientele in aplicarea legislatiei au impiedicat obtinerea unor rezultate concrete pana in ziua de azi.

In septembrie 2015, WWF-Romania a constatat un caz de braconaj la cerb in Situl Natura 2000 Muntii Tarcu, pe raza Ocolului Silvic Otelu Rosu. Fapta este demonstrata de inregistrarile de pe camerele video instalate de WWF in zona, care arata clar ca pe 11 si 12 septembrie 2015, un grup de cinci persoane intra in padure si se intorc cu un trofeu de cerb. In urma sesizarii autoritatilor competente, am primit confirmarea ca nu a fost emisa o autorizatie de vanatoare la cerb pe fondul cinegetic respectiv. In plus, una dintre persoanele din imagini era la acea vreme angajata a Ocolului Silvic Otelu Rosu, care gestioneaza fondul de vanatoare.

WWF a solicitat autoritatilor in doua randuri (23 noiembrie 2015, respectiv 19 iulie 2016) detalii despre stadiul actual al cercetarilor. In urma primei solicitari am fost informati ca „in cauza a fost constituit un dosar penal, in care se desfasoara cercetari, sub supravegherea parchetului de pe langa Judecatoria Caransebes, pentru savarsirea infractiunilor de braconaj, uz de arma letala fara drept si nerespectarea regimului armelor si munitiilor, fata de cele 5 persoane implicate cu domiciliul in comuna Obreja, jud. Caras-Severin”. Pentru cea de-a doua solicitare, am primit in data de 9.08.2016 informatia ca „in cauza se desfasoara cercetari sub supravegherea Parchetului de pe langa Judecatoria Caransebes” si ca, potrivit Codului Penal, „procedura din cursul urmaririi penale este nepublica”, asta desi a trecut aproape un an si era cazul ca dosarul sa se fi finalizat, iar acesta sa fie trimis catre instanta de judecata pentru a se incepe cercetarea judecatoreasca.

Cazuri asemanatoare de braconaj nesolutionat de autoritati va pot prezenta si alte organizatii de conservare care au constatat de-a lungul ultimilor ani si in mai multe zone din tara diverse acte criminale de acest gen la specii ca ursul, rasul, capra neagra sau diverse specii de pasari.

De asemenea, in nenumarate cazuri in care personalul nostru de specialitate se afla in teren constata ca in zone de cele mai multe ori protejate de lege (inclusiv prin cele doua directive europene in materie), se organizeaza partide de vanatoare dupa apusul soarelui, fapt ce contravine legii vanatorii.

Va adresam aceasta scrisoare in speranta ca, fiind cel care conduce Guvernul Romaniei, sunteti singura persoana care are capacitatea de a pune problema braconajului nu numai pe agenda diverselor ministere si autoritati, dar si sa schimbati tendinta actuala in care actele criminale de acest gen raman, de cele mai multe ori, nepedepsite. Consecintele vanatorii necontrolate pot avea efecte puternice asupra comunitatilor locale si asupra economiei in general.

Activitatea Guvernului condus de dumneavoastra ne-a aratat ca respectarea si imbunatatirea legislatiei este o prioritate a actului guvernamental in toate domeniile. Fenomenul braconajului poate fi redus si eliminat doar printr-o abordare strategica la nivelul Guvernului, prin dialog intre ministere si prioritizarea solutionarii dosarelor prin sprijinul tuturor autoritatilor implicate.

WWF-Romania isi afirma deschiderea si disponibilitatea totala in gasirea solutiilor pentru combaterea braconajului din tara noastra.

Cu stima,

Magor Csibi,

Director WWF Romania

WWF Romania cere premierului Dacian Ciolos sprijin pentru combaterea fenomenului de braconaj in Romania

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”