Ziua limbii române: cînd s-au creștinat românii?

Două secole de patriotism, ba zelul de emancipare al Școlii Ardelene, triumful național interbelic, apoi naționalismul și cenzura dintre 1950-1990 – toate acestea au luat ostatică problema creștinării poporului român și a perioadei de formare a limbii române.

Nici istoria limbii, nici istoria poporului nu au fost scrise sine ira et studio.

Poporul român se naște creștin : biserică, botez, creștin, păgîn, înger, păresimi, cîrnelegi, cuminecare, tămîie, Dumnezeu – și multe altele – sînt latine. Ele arată că poporul român e creștin din naștere.

Dar creștinismul se extinde în Imperiul roman de răsărit, în Bizanț, între 312, anul edictului de la Milano, și aproximativ 360, cînd creștinismul devine dominant numeric. Abia atunci, abia după 360, se impune în limbă vocabularul creștin.

Creștinismul se extinde în Imperiu, și prea puțin în afara lui ; și se extinde în principal în centrele urbane, nu în rural. Ruralul rămîne, pînă tîrziu, păgîn.

Creștinismul devine dominant spre 360 AD, și tot atunci, nu mai devreme, sabbatum și dies dominica înlocuiesc dies Saturni și dies Soli în limbă.

În Dacia, dacă rămîne o populație romană, ea devine rurală foarte rapid. Centrele urbane sînt abandonate după 271, după retragerea aureliană. E greu de crezut că o populație rurală, și mult mai puțin rărită, în Dacia, a trecut la creștinism. Foarte probabil strămoșii românilor erau încă în Romania continua atunci cînd creștinismul devenea religie dominantă. Și aproape de centrele urbane.

Nu poți fi istoric serios și să spui în aceeași frază că creștinismul se răspîndește din marile centre urbane, și că s-a răspîndit și la populația complet ruralizată din Dacia părăsită de romani.

Irlanda, Georgia, Armenia

Să comparăm cazul Daciei, și să emitem ipoteza că a rămas aici o populație romanică, și că ea s-a creștinat lent, simultan cu populația din Imperiu.

Irlanda

În Irlanda creștinismul se răspîndește după 400 AD : se construiesc, între 450-600 AD, nu mai puțin de două sute de mănăstiri – mici, sărace, dar care au dăinuit și ale căror clădiri sau ruine supraviețuiesc și azi. Avem nume de sfinți și călugări, avem texte religioase, avem misionari irlandezi care se întorc să convertească marginile Europei creștine : 33 de sfinți irlandezi din secolul V, o sută din sec. VI, altă sută din sec. VII.

Există două tipuri de răspîndire a creștinismului : prin crearea de episcopii, în țările cu state puternice și centre urbane ; și prin crearea de mănăstiri, acolo unde nu existau centre urbane, statul era slab sau inexistent, populația era săracă, rurală, rară.

Irlanda e mică, de populația și de suprafața Transilvaniei.

Dar dovezile convertirii la creștinism sînt numeroase și concrete.

”Proto-românii au construit biserici de lemn care nu s-au păstrat”.

Norvegia are încă zeci de stavkirke, biserici de lemn, dintre care 21 durate înainte de 1200. Și s-au păstrat – nu grozav, dar s-au păstrat. Dacă proto-românii ar fi avut biserici de lemn, s-ar fi știut.

Ar fi rămas fie fundația de bolovani, fie locurile în care stîlpii de lemn au fost înfipți în pămînt. Arheologic, ar fi trebuit să rămînă urme. Dar nu există.

Georgia și Armenia

Sînt excelenți termeni de comparație pentru Dacia. Ca și Dacia, Georgia și Armenia sînt două țări mici, sărace, în munții Caucaz, permanent jefuite și arse de năvălirile persanilor.

Fiecare are o suprafață mică. Armenia e cît Moldova. Georgia e cît Muntenia și Moldova. Georgia are o populație de peste trei milioane de locuitori, Armenia sub trei milioane.

Georgia are biserici străvechi : Bolnisi Sioni din 531 AD, Svetitskhoveli din secolul IV, David Gareji (sec. VI) Anchiskhati, (530 AD) Jvari (sec. VI). Unele încă rezistă, altele au fost reconstruite. Dar Georgia are biserici, vieți de sfinți, scriitori bisericești : are autori din secolul V, pe Iakob Tsurtaveli și pe Petru Ivirul – și alte biserici din sec. VII și VIII.

Pe scurt, au o continuitate demonstrabilă.

Dacă strămoșii românilor s-ar fi creștinat, și ar fi rămas în Dacia, am fi avut fără îndoială mănăstiri, sau biserici, sfinți, vieți de sfinți, urme arheologice și texte. Dar nu avem. Și nu avem fiindcă nu au existat.

Să scoatem din calcul martirii din Tomis : Dobrogea face parte din altă provincie decît Dacia, Histria, Tomis și Callatis sînt porturi grecești, rămase în imperiul bizantin pînă la venirea slavilor și avarilor, nu fac parte din Dacia.

Slavii

După 550 AD, slavii intră în Balcani. Populația Imperiului bizantin fusese înjumătățită de anii fără vară, 538-539, ani de foamete, și ciuma lui Iustinian (541-542).

Slavii, să nu uităm, sînt păgîni. Dacă va fi supraviețuit vreo populație autohtonă creștină în Dacia, migrația slavilor păgîni a măturat-o. Chiar episcopiile bizantine din Balcani dispar, distruse de slavii păgîni. Timp de trei secole, între 550, venirea slavilor, și 860, convertirea bulgarilor, în Balcani episcopiile creștine sînt distruse, și creștinătatea supraviețuiește doar în orașele de pe coasta Adriaticii și a Mării Negre.Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro

Ziua limbii române: cînd s-au creștinat românii?

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”