6 directii din care pot veni schimbarile in sistemul bancar

Digitalizarea, restabilirea reputatiei si increderii in banci, „uber-izarea” sistemului bancar sunt doar trei din cele 8 directii din care ar putea veni schimbarea in sistemul bancar, potrivit presedintelui ARB si al Alpha Bank, Sergiu Oprescu. El a vorbit miercuri la Forumul Bancar despre aceste tendinte. „In primul rand exista o forta la care m-am referit tot timpul: maniera in care am tratat si tratam efectele crizei. Au fost lectii utile atat pentru reglementatori cat si pentru banci, pentru actorii crizei. Noi am internalizat aceste lectii, generand o schimbare in interactiunea dintre banca si client si determinand aparitia unor noi modele de banking, de business, dar si a unor noi modele de risc”, a mai spus Oprescu.

Exista si la nivelul conceptiei publice o schimbare din punct de vedere a interactiunii care se petrece intre banca si client.

O a doua forta este efectul reglementarilor. Am intrat intr-o perioada in care reglementarea a fost orientata pentru a face un sistem mai sigur. Aceasta perioada se apropie de sfarsit pentru ca in mare masura sistemul a devenit mai sigur, efectele crizei au fost in mare parte eliminate iar bancile si-au curatat portofoliile si au provizionat ceea ce era de provizionat. Modalitatea in care bancile vor face fata valului de reglementari va influenta, de asemenea, activitatea lor viitoare, mai spune Oprescu. Potrivit acestuia, pe langa reglementarile europene, piata din Romania este supusa si unui „val de legiferare usor populist” care conduce catre un impact asupra sistemului, impact care trebuie analizat. Este foarte important sa identificam impactul pe care diverse initiative le are asupra sistemului.

Un al treilea element este: cum facem fata noilor schimbari structurale, la tehnologie, la digitalizare. La tot ceea ce se intampla din perspectiva competitivitatii. Interactiunea cu clientul se petrece intr-un mediu care nu exista in urma cu relativ putin timp. Vad in digitalizare patru elemente care pot sa aduca valoare adaugata modalitatii in care se va face banking in viitor: conectivitatea (dintre banca si client, dar si cu angajatii, furnizorii, reglementatorii samd), schimbarile in modalitatea de luare a deciziilor, automatizarea (ca prim efect al digitalizarii si cel mai vizibil) si inovarea si implementarea unor noi produse bancare. Asistam la ceea ce presa straina a denumit „uber-izarea” sistemului bancar

A patra provocare este restabilirea reputatiei bancilor. Din punct de vedere al reputatiei, trebuie sa recunoastem ca suntem la un moment de minim. Trebuie sa facem eforturi deosebite pentru a restabili aceasta reputatie si a restabili increderea intre banci si clienti. Nu exista o formula de prosperitate la nivelul unei tari cand conditiile unui sistem bancar mic sau riscant sau cu probleme. Noi avem sansa de a avea in Romania un sistem bancar care nu a solicitat niciodata un leu de la Stat. Bancile au stat bine pe picioarele lor, fiind capitalizat cu banii actionarilor, nu cu cei ai contribuabililor.

Al cincilea punct este efectul pe care il vom sesiza asupra sistemului bancar prin aceasta initiativa europeana de a creste intermedierea financiara prin alte canale. Situatia economica de ansamblu la nivel european pune, de asemenea, presiune pe sistemul bancar, mai ales ca perspectivele sunt departe de a fi optimiste. Infiintarea Uniunii Pietelor de Capital, care pune o „presiune benefica” pe banci in sensul cresterii competitivitatii de care va beneficia, in final, clientul, mai spune Sergiu Oprescu.

A sasea provocare este conditia economica europeana si outlook-ul macroeconomic european in clipa de fata. Dupa cum stim cu totii, nu este la un nivel extrem de optimist. Mai degraba s-ar putea spune ca exista un outlook relativ pesimist sau rezervat din punct de vedere al cresterii economice europene. Bancile trebuie sa vina pe acest element si sa isi indeplineasca rolul si mandatul lor de a creste intermedierea financiara, de a fi unul din factorii promotori de crestere a bunastarii si a nivelului de creditare la nivelul societatii”, a mai spus Sergiu Oprescu. Exista studii care arata ca exista o corelatie directa intre nivelul intermedierii financiare si bunastare. Daca punem e o harta toate tarile o sa descoperim cateva trenduri. Unii care au stiut sa se imprumute, transferand o parte din imprumut in crestere economica (intrand intr-un ciclu virtuos) si exista state care s-au imprimutat dar nu au transferat bunastare cetatenilor.