„9% din populație este LGBT. România este printre ultimele țări din UE care nu recunoaște parteneriatele civile” – De ce ies în stradă membrii comunității gay

Un marș de protest pentru legalizarea, într-o formă sau alta, a cuplurilor LGBT are loc în București, sâmbătă, 26 octombrie. Pentru a afla mai multe despre motivele acestui miting, HotNews a stat de vorbă cu unul dintre organizatori, Vlad Viski, director executiv al Asociației MozaiQ.

• 15 state din UE recunosc căsătoriile între persoanele de același sex. Pe lângă acestea, alte 6 țări au adoptat o formă de parteneriat civil pentru cuplurile de același sex. România nu are nicio formă de recunoaștere.  
• În 2023, printr-o hotărâre definitivă a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), România a fost obligată să-și adapteze adapteze legislația și să reglementeze parteneriatul civil. 
• Prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, a declarat că „nu este nici prima, nici ultima” hotărâre încălcată și că societatea românească „nu e pregătită pentru o decizie în acest moment”. 

În contextul în care România e una dintre ultimele membre ale UE care nu recunoaște parteneriatul civil,  sâmbătă la ora 14, în Piața Universității din București, are loc marșul de protest „Tradiția noastră e iubirea”, organizat de asociația MozaiQ și organizația Campus Pride.

HotNews a stat de vorbă cu Vlad Viski, director executiv al Asociației MozaiQ, pentru a vedea ce ar presupune parteneriatul civil, cum s-ar schimba viețile persoanelor din comunitatea LGBT și cât de pregătiți suntem pentru o asemenea schimbare. 

„Parteneriatul civil nu se referă doar la cuplurile gay”

– Avem decizia CEDO din 2023, prin care România este obligată să schimbe legislația și să implementeze parteneriatul civil între persoanele de același sex. În cazul în care parteneriatul s-ar legaliza, cum ar trebui să arate? Ce prevederi ar trebui să conțină?
– Vlad Viski: Hotărârile CEDO sunt obligatorii și nu mai există cale de atac, iar România are obligația de a implementa hotărâri judecătorești. 

În ciuda faptului că premierul Marcel Ciolacu a declarat în mai multe rânduri că n-are de gând să implementeze această hotărâre, că sunt și altele care nu sunt implementate, este extrem de grav pentru un premier al unei țări din Uniunea Europeană să transmită în spațiu public ideea că hotărârile judecătorești sunt implementate după cum ne dorim. Este extrem de important să subliniem acest lucru. 

După aceea, în Parlamentul României există deja o propunere legislativă din anul 2019, PL-x 152, care a fost depusă de mai mulți parlamentari, de la toate partidele la vremea respectivă, la care au contribuit și instituții ale statului român, dar și societate civilă.

Acolo se prevăd foarte clar drepturile: drept la moștenire, regimul bunurilor comune în caz de separație, drept de vizită la spital, drept de a lua decizii medicale cu privire la partener, dreptul la pensie de urmaș –  și toate acestea în relație cu starea civilă, precum și protecția constituțională a cuplurilor formate din persoane de același sex. 

Mai mult, vreau să subliniez și că parteneriatul civil nu se referă doar la cuplurile gay. De parteneriat civil vor beneficia inclusiv cuplurile necăsătorite, heterosexuale, iar la penultimul Recensământ, peste 200.000 de cupluri, majoritatea heterosexuale, necăsătorite, trăiau în România. Aceste cupluri, care există peste tot, trebuie să fie protejate, să li se ofere un cadru simplificat, legal, prin care pot să-și ducă viața mai departe.

Având în vedere actualul cadru legal și lipsa unui parteneriat civil, ce probleme întâmpină membrii comunității LGBT în viața de zi cu zi?

Avem numeroase persoane și cupluri LGBT cărora li se întâmplă ca partenerul să se îmbolnăvească și să aibă nevoie de spitalizare. Și efectiv te duci la spital, ca partener al acelei persoane, după ce ai locuit împreună 10-20 de ani cu ea, și nu ți se dă drept să o vizitezi, nu poți să iei decizii medicale în cazul în care are nevoie de vreo intervenție. 

Mai mult, au fost cazuri în care persoane, după ce le-a decedat partenerul, au fost date afară din propria casă de către rudele partenerului decedat, tocmai pentru că nu exista niciun fel de drept pe casa în care au locuit în comun, mai mulți ani. Deci sunt niște cazuri reale, sunt niște cazuri dramatice și statul trebuie să intervină, să rezolve aceste probleme.

 „În București, sprijinul pentru persoanele LGBT este de 59%”

– 50% dintre membrii comunității LGBT din România sunt de părere că prejudecățile și intoleranța au scăzut de-a lungul ultimilor 5 ani, iar la ultimul marș Bucharest Pride au venit peste 20.000 de participanți. S-a schimbat societatea românească?
– Noi ieșim în stradă, mâine, și așteptăm mii de persoane care să iasă alături de noi, oameni care ies și la Pride, pentru a transmite un semnal foarte clar, mai ales în contextul campaniei electorale care a început. 

Noi vrem să transmitem un semnal hotărât clasei politice, că România este pregătită, din punctul nostru de vedere, pentru legalizarea parteneriatelor civile, că sondajele pe care noi le-am făcut arată o creștere tot mai mare a sprijinului pentru persoanele LGBT. De exemplu, în București, sprijinul acesta este de 59%, iar în marile orașe și în rândul tinerilor, sprijinul depășește 50%. 

Așadar, vorbim despre o societate care a evoluat cu privire la acest subiect, la subiectul drepturilor LGBT, iar clasa politică a rămas în urmă. Și clasa politică trebuie să se coreleze cu trendurile care există deja în societate.

Tocmai de aceea, credem că următorul Parlament și candidații la prezidențiale trebuie să transmită un semnal extrem de hotărât, că România este o țară europeană, că intoxicările și minciunile de tip putinist care sunt transmise în spațiul public, exact pe tema drepturilor LGBT, de către tot felul de personaje, nu-și au loc în România și că România rămâne pe traseul său european.

„A venit momentul adevărului pentru clasa politică”

– Care credeți că sunt principalele obstacole pentru care nu a existat până acum o formă de parteneriat civil sau de legalizare a relațiilor dintre persoanele de același sex?
– Dacă ne uităm puțin în urmă, vedem că în 2018, un Referendum împotriva persoanelor LGBT, așa-zisul Referendum pentru Familie a eșuat, iar clasa politică s-a raliat cu mare voioșie și cu putere foarte mare acelor eforturi de a interzice persoanele LGBT din România. 

Clasa politică trebuie să se modernizeze. Clasa politică este și ea formată din oameni și cetățeni ai acestei țări. Politicienii, până acum, nu s-au aplecat problemelor noastre, încercând să evite mereu problema, să arunce problema în altă parte. Însă acum a venit momentul adevărului, pentru că există o hotărâre judecătorească din partea CEDO, precum și o serie de hotărâri din partea Curții Constituționale a României, care există deja.

De exemplu, în cazul Adrian Coman versus România, unde Curtea Constituțională a decis că România trebuie să recunoască cuplurile formate din persoane de același sex (n.r.- Adrian Coman și Robert Hamilton s-au căsătorit în 2010 la Bruxelles și au cerut ca statul român să le recunoască acest statut).

Deci, momentul adevărului a venit pentru clasa politică, tocmai pentru că nu mai pot amâna acest subiect. Există aceste hotărâri judecătorești și există un sprijin al populației pentru cauza noastră.

– Considerați că lipsa parteneriatului civil și refuzul de a se conforma deciziei CEDO este o formă de discriminare?
– Da, este o formă de discriminare. În general, persoanele LGBT din România sunt victime ale discriminării în relația cu statul român, în relația cu diverse instituții. Vedem că există instituții, de exemplu Ministerul Familiei, care refuză să ofere aceleași beneficii și familiilor gay, nu doar familiilor heterosexuale, în programul Family Start. 

Deci, există niște realități cu care comunitatea LGBT se confruntă, iar Constituția României garantează egalitatea în drepturi pentru toți cetățenii. Iar acest lucru trebuie să fie respectat, pentru că Constituția unei țări este baza fundamentală sub care noi, de fapt, ne organizăm ca cetățeni și societate.

„9% din populația României este LGBT”

– Ce le-ați răspunde celor care afirmă că nu au nicio problemă cu persoanele LGBT, atât vreme „cât se manifestă la ele acasă”?
– Ce vrem noi să transmitem românilor e că dorința noastră este să rămânem în această țară, să contribuim la binele general al societății și al României. Avem și noi necazurile noastre, vrem să ne ducem viețile într-un mod normal, să contribuim, în general, să avem un job, să ne protejăm familiile, să putem și noi să trăim în această țară. 

Noi nu dispărem, noi nu plecăm nicăieri, noi suntem peste tot în societate. Un studiu Ipsos, de anul trecut, arată că 9% din populația României este LGBT. Așadar, vorbim de un procent important de persoane LGBT care trăiesc în România și care trebuie și ele să beneficieze de drepturi, pentru a putea cu toții să contribuim la bunăstarea generală.

– Credeți că ar exista un impact negativ la nivelul societății, la modul general, dacă ar exista acest parteneriat?
– Nu. Dimpotrivă. El nu schimbă viața nimănui care nu își dorește să fie într-un parteneriat civil. El schimbă viețile acelor persoane gay și heterosexuale care doresc o formă de recunoaștere în relația cu starea civilă, o formă de recunoaștere simplificată și o formă de recunoaștere care există peste tot în Europa. 

România este astăzi una dintre ultimele cinci țări din Uniunea Europeană care nu recunoaște parteneriatele civile. Până și Polonia, în aceste zile, vorbește despre parteneriatele civile și există o decizie politică în acest sens, de legalizare a parteneriatelor civile, după ce Guvernul de la Varșovia a introdus o propunere legislativă pentru legalizarea parteneriatelor civile.

Așadar, România rămâne la coada Europei și trebuie cât mai repede să treacă aceste parteneriate.