webPR: Oliver Harman, economist Oxford, la Climate Change Summit: ”Cetățenii din mediul rural sunt mai vulnerabili în fața schimbărilor climatice”

Având peste 8 ani de activitate în analiza problemelor din spațiul urban, Oliver Harman caută să aducă prin experiența sa profesională un aport la reducerea decalajului dintre cercetare și politică, traducerea literaturii economice în strategii clare privind politicile urbane pentru guvernele orașelor din țările emergente.

Oliver Harman va fi prezent pe 4 și 5 octombrie la București în cadrul evenimentului Climate Change Summit și tema pe care o va prezenta în cadrul acestui summit este ”The Past And Future of Climate Change in Cities”. Acest eveniment este primul summit din țara noastră dedicat schimbărilor climatice și are ca obiectiv să devină un eveniment de de referință pentru liderii naționali și europeni din domeniu, să identifice soluții aplicabile la nivel local și regional în domeniul climei și sustenabilității. Summit-ul, inițiat și susținut de BRD Groupe Société Générale, va avea loc pe 4-5 octombrie la Teatrul Odeon din București.

Cum putem schimba paradigma în ceea ce privește schimbările climatice și consecințele lor asupra viitorului – ca indivizi, companii, comunități, guverne?

”Cred că se pune prea mult accent pe schimbarea individuală, mai degrabă decât pe schimbarea la nivel de sistem. Guvernele trebuie să ia acțiuni ghidate empiric și trebuie să le pună în aplicare după dialogul cu populațiile lor. Procedând astfel, nu sunt sigur dacă este suficient să căutăm să „mișcăm acul busolei”, trebuie, de asemenea, să schimbăm complet instrumentul de măsurare, indicatorii, pe care se sprijină ”acul”. Liderii guvernelor le spun cetățenilor să sporească colectarea, subvenționând în același timp conglomeratele de combustibili fosili care consumă alocările la nivel global de carbon și, practic, energia este concentrată în locurile greșite. Indivizii nu sunt însă neputincioși în acest sens, pentru că vocea lor este cea care poate cere schimbarea sistemică necesară.”

Cea mai eficientă soluție pentru a combate schimbările climatice?

”Nu sunt sigur dacă există cea mai eficientă soluție, deoarece consecințele schimbărilor climatice trebuiesc corelate cu schimbările sistemice, iar asta implică o multitudine de entități și oameni care interacționează. Contribuțiile ca soluții fragmentare, deși sunt binevenite, nu asigură schimbarea pe scară largă. Aproape toate acțiunile sunt secundare reducerii emisiilor și diminuarea intensității emisiilor de carbon cauzată de multitudinea activităților de orice fel. Multe se rezumă la energie și la utilizarea resurselor. În plus, adaptarea este esențială în țările în curs de dezvoltare cu emisii scăzute, care sunt extrem de vulnerabile la schimbările climatice, iar atenuarea este crucială în țările dezvoltate cu emisii mari, pentru că acestea contribuie cel mai mult la încălzirea și schimbările climatice.”

Cum putem reduce impactul schimbărilor climatice?

”În activitatea mea profesională mă ocup în special de țările aflate în curs de dezvoltare și, deloc surprinzător, a avea venituri mai mari aduce un aport pozitiv în direcția asta și contribuie foarte mult la reducerea impactului schimbărilor climatice. Resursele financiare ajută la achiziția de bunuri medicale și echilibrează consumul cumpăra bunuri de sănătate sau de necesitate pentru a se asigura că accidentele severe nu duc la pierderi de vieți omenești sau că asigură un nivel de trai decent. Dezvoltarea socio-economică este, așadar, crucială, mult mai mult decât furnizarea de lumini stradale solare, de exemplu.”

Este subestimat rolul orașele mici și mijlocii în ceea ce privește schimbările climatice. ”Atenția este concentrată pe marile capitale ale lumii, Delhi, Beijing sau Londra, dar și omologii mai mici, care dețin o cantitate considerabilă de populație globală, trebuie, de asemenea, introduși în conversație”. Într-un articol publicat pentru OECD, aici, Harman subliniază că, deși orașele mici și mijlocii sunt vulnerabile în fața schimbărilor climatice, cetățenii din mediul rural, adesea aflați în zone izolate, sunt și mai vulnerabili. ”De exemplu, în zilele mai calde din India se reduce productivitatea și, implicit, se reduc salariile în agricultură, ceea ce duce la creșterea mortalității în zonele rurale, dar nu și în cele urbane”. Într-un alt articol publicat pentru OECD, aici, Harman vorbește și despre cum pot orașele să schimbe paradigma: utilizarea terenurilor urbane și prin guvernare responsabilă la nivel local și global. ”Prin legături puternice rural-urban, în special în mediile cu venituri mici, aceste orașe pot oferi o plasă de siguranță socială importantă, pe lângă posibilitatea de a atenua sărăcia pe termen lung pe care o oferă această direcție”.

Termenul de ”încălzire globală” și provocările climatice sunt noțiuni cunoscute și dezbătute în ultimii 100 de ani, nu sunt subiecte recent apărute în societate. De ce schimbările climatice nu a fost considerate un subiect important încât să fi fost adus masiv în atenția colectivă în toți acești 100 de ani?

”În multe cazuri, există o absență în luarea deciziilor și o lipsă de responsabilitate pentru acțiuni de acest fel”. Conform unei analize făcute de Oliver Harman în World Economic Forum, ”orașele găzduiesc 54% din populația globală și consumă aproximativ 70% din energie și 75% din emisiile globale de carbon”. În țările dezvoltate trendul de trecere de la rural la urban este în creștere și se estimează că până în 2050 aproximativ ”68% din populația globală va locui în zone urbane, ceea ce înseamnă că utilizarea resurselor în orașe va crește”, conform unui studiu Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC).

În ceea ce privește schimbările climatice, există un decalaj uriaș între ambiție și acțiune. Se estimează ca nivelul maxim al emisiilor să fie atins în jurul anului 2030 sau cu câțiva ani peste, dar oricare ar fi scenariul după 2030 există un posibil risc că orice acțiune ulterioară să nu mai ofere soluții reale de revenire și de propagare ireversibilă a schimbărilor climatice.”

Cum facem să implementăm și să transformăm în acțiuni toate discuțiile care au loc în jurul schimbărilor climatice?

Cea mai mare provocare sau cea mai complicată componentă este imposibilitatea de a vedea imediat la nivel local consecințele propriilor acțiuni, dar mai ales faptul că alegerile fiecărui individ își lasă amprenta în altă parte de glob, expli. ”De exemplu, o fabrică care emite emisii mari de carbon poate afecta considerabil globul, dar consecințele directe resimțite la nivel local pot să nu fie la fel de mari. Astfel, sunt mai puțin motivați să reducă emisiile. O modalitate prin care putem pune teoria în practică este să aliniem acțiunile locale cu stimulentele locale”. Oliver Harman consideră că acordul de la Paris din 2015 a dus la prea puține acțiuni, deoarece 80% din emisiile globale nu sunt încă reflectate în taxarea carbonului. ”Deși a reglementa un cost privind emisiile de carbon poate părea prima soluție pentru eliminarea emisiilor, în multe locuri, nu este momentul optim pentru o astfel de implementare. Dar o „taxă de acces” [n.b.pentru autovehicule] ca precursor al unei taxe pe carbon, care se concentrează pe poluarea aerului, ar putea fi o alternativă intermediară pro-productivitate și pro-echitate în scăderea emisiilor și creșterea nivelului de trai”. Mai multe despre poluarea aerului din mediile urbane și pașii intermediari către taxarea carbonului a scris Oliver Harman într-un articol scris în platforma World Economic Forum, aici.

Climate Change Summit este organizat de Social Innovation Solutions cu sprijinul BRD Groupe Société Générale în calitate de partener fondator și va avea loc pe 4-5 octombrie la Teatrul Odeon din București.

Printre ceilalți parteneri ai primei ediții a evenimentului Climate Change Summit se numără Mastercard, în calitate de Partener de Sustenabilitate; partenerii Auchan Retail, Societe Generale Global Solution Center, Enel și Mercedes-Benz (Official Car pentru Climate Change Summit), Secretariatul General al Guvernului ca partener strategic; partenerii organizaționali Confederația Patronală Concordia, Romanian Business Leaders, WWF România, EPG, GEYC, EfdeN, Asociația Parcul Natural Văcărești, CONAF, Coaliția pentru Economie Circulară, Camera de Comerț Bilaterală Eleno-Română, Consiliul Tineretului din România, CCIFER, Envisia, Institutul European din România, ECOIND, BRCC, CCIFR, Ambasada Sustenabilității, Angajament pentru Mediu, Carbon Expert; partenerii de conținut InfoClima.ro, Solutions și Frame Advertising și partenerii media Hotnews, The Diplomat, Sustainability Today și CEE Energy News.