Concluziile comisiei de anchetă în cazul dronei căzute la Zagreb după ce a zburat și prin România şi Ungaria

Drona de recunoaştere de producţie sovietică, care în 10 martie a căzut la Zagreb după ce a trecut prin România și Ungaria, transporta o bombă de aviaţie ce a explodat la contactul cu solul, dar nu conţinea explozivi, ci o substanţă neidentificată, au anunțat miercuri oficiali ai Parchetului din Zagreb, citați de Reuters.

Potrivit maiorului Mile Tomic din Comandamentul forţelor armate, la locul prăbuşirii dronei au fost găsite resturile unei bombe de aviaţie OFAB 100-120 şi ale unei rachete AVU-ET 350F, ataşată de partea frontală a bombei. Bomba originală ar fi trebuit să conţină între 40 şi 46 de kilograme de TNT.

Anchetatorii croați spun că s-a stabilit fără dubiu că a avut loc o explozie şi că bomba de aviaţie conţinea o substanţă cu energie înaltă, dar neconvenţională, care s-a descompus integral în explozie, ceea ce împiedică identificarea sa.

Cu ce era încărcată bomba

O analiză detaliată a fragmentelor metalice a arătat că drona a căzut pe pământ din cauza unei defecţiuni a paraşutei, însă nu au fost găsite urme de explozivi comerciali sau militari, precum trinitrotoluen (TNT), a explicat Ivana Bacic, expertă în explozivi.

În schimb, bomba era încărcată cu o pulbere organică neconvenţională pe care explozia a descompus-o în gaze, astfel încât nu a fost posibil să fie identificată, a precizat Ivana Bacic.

Aproape 100 de mașini avariate în urma exploziei

Anchetatorii spun că 96 de maşini au fost avariate în urma exploziei produse lângă lacul Jarun din Zagreb, iar pagubele sunt estimate la 600.000 de kune (86.000 de dolari).

Ei au refuzat să spună cine ar fi putut trimite drona şi în ce scop, afirmând că subiectul face parte dintr-o anchetă a Ministerului Apărării.

Procurorul Jurica Ilici de la Parchetul din Zagreb a spus că acest caz este unul grav la adresa securităţii ţării.

Preşedintele Comisiei de apărare a Parlamentului croat, Franko Vidovici, a apreciat că parchetul nu a comunicat nimic neaşteptat despre incident, singura surpriză fiind că drona nu transporta explozivi, ci o substanţă neidentificată, de origine organică.

Anchetatorii nu au vrut să dezvăluie ţinta intenţionată a dronei sau cine a lansat-o, însă Ungaria a anunţat la vremea respectivă că drona Tupolev TU-141 fusese depistată în spaţiul aerian ungar, după ce fusese detectată deasupra Ucrainei, şi intrase prin spaţiul aerian al României.

Prin România și Ungaria

Drona a zburat la altitudinea de 1.000 de metri şi s-a prăbuşit la sol la 7 minute după ce pătrunsese în spaţiul aerian croat, la două săptămâni de la invazia rusă în Ucraina. Înainte de a se prăbuși la Zagreb, drona a zburat prin România și Ungaria, ambele țări membre ale NATO.

„Se va face o analiză detaliată cu aliaţii noştri din NATO pentru a vedea ce s-a întâmplat. Bineînţeles, nu suntem mulţumiţi de reacţia ţărilor vecine care au observat obiectul zburător mult mai devreme, fără a reacţiona. Dacă ar fi fost detectat la timp, nu am fi fost astăzi aici”, declara atunci ministrul croat al Apărării, Mario Banozic.

Drona a trecut pe deasupra României timp de trei minute, iar ”evoluția” în spațiul aerian național nu a permis utilizarea altor măsuri, transmitea MApN.

• „Sistemul de supraveghere a spațiului aerian al României a reperat joi, 10 martie, un obiect aerian de dimensiuni reduse, cel mai probabil de tip aeronavă fără pilot (dronă), care a evoluat în spațiul aerian național pentru o perioadă de timp foarte scurtă, sub trei minute.
• Aeronava a intrat în spațiul aerian al României, venind dinspre Ucraina, în jurul orei 23.23 și a părăsit spațiul aerian național în jurul orei 23.26, îndreptându-se către Ungaria.
• Evoluția acestui obiect aerian pentru un timp foarte scurt în spațiul aerian național, viteza ridicată, înălțimea de zbor redusă, asociate cu relieful accidentat și condițiile meteo de la acel moment, nu au permis utilizarea altor măsuri procedurale pentru identificarea în zbor a acestui obiect aerian”, a transmis atunci Ministerul român al Apărării.