Germania: de ce este în criză cea mai mare economie a Europei

Germania, vreme de ani buni locomotiva economică a Europei, trece printr-o zonă de turbulențe. „Regula de aur bugetară”, odată lăudată, este acum pusă sub semnul întrebării, solicitându-se eliminarea ei.

A devenit din nou Germania omul bolnav al „ Europei”? „Situația este dramatic de proastă”, a recunoscut ministrul german al Economiei, Robert Habeck, în timp ce țara și-a redus prognozele de creștere pentru 2024 la 0,2%, față de 1,3% inițial.

Aceasta este o lovitură dură pentru cea mai mare economie a Europei, care a cunoscut deja o scădere a PIB-ului cu 0,3% anul trecut . Și previziunile nu sunt mai optimiste pentru anii următori, cu o creștere de 0,5% în medie pe an până în 2028.

În anul 2009, pentru a frâna acumularea de noi datorii, a fost inclus un paragraf special în Constituţia Germaniei

„Adevărul este că Germania suferă de probleme structurale care s-au acumulat de-a lungul multor ani”, a explicat Robert Habeck, care solicită „accelerarea reformelor”. Într-adevăr, „a existat, în epoca Merkel, o lipsă a investițiilor semnificativă cauza regulii de aur bugetare”, explică economistul Anne-Sophie Alsif.

În anul 2009, pentru a frâna acumularea de noi datorii, a fost inclus un paragraf special în Constituţia Germaniei. Conform acestui amendament, cunoscut sub numele de frâna datoriei, ‘debt break’, Guvernul federal poate contracta datorii noi până la echivalentul a 0,35% din Produsul Intern Brut în fiecare an.

Însă Germania are nevoie să investească miliarde de euro pentru tranziţia climatică şi transformarea industriei sale, afectată de preţurile ridicate la energie şi concurenţa americană şi chineză.

„Dacă aceste investiţii nu vor fi făcute acum, ţara riscă să se dezindustrializeze şi să sufere astfel o pierdere masivă de prosperitate în viitor”, a declarat separat economistul german Sebastian Dullien, preşedintele institutului de politică macroeconomică IMK din Berlin într-un interviu pentru grupul de presă Funke.

Cu una dintre cele mai slabe performanţe economice din zona euro, Germania a încheiat 2023 cu o contracţie a PIB-ului de 0,3%, afectată de încetinirea industriei sale.

Situaţia s-a agravat în special în luna noiembrie, după ce Curtea Constituţională a decis că transferul unor sume de aproximativ 60 de miliarde de euro dintr-un fond destinat combaterii pandemiei Covid-19, către un fond special pentru investiţii în tranziţia climatică, a fost neconstituţional.

În acest context, „Consiliul înţelepţilor”, cei cinci economişti care sfătuiesc Guvernul de la Berlin în materie de politici economice, a făcut şi el zilele trecute un apel la o reformă a frânei datoriilor. „În forma actuală, frâna datoriilor este mai rigidă decât este necesar pentru a menţine viabilitatea datoriei şi limitează în mod inutil marja de manevră fiscală pentru cheltuielile viitoare”, susţin cei cinci înţelepţi. Experţii propun în special relaxarea, până la 0,50%, a plafonului noilor datorii atâta timp cât datoria publică nu depăşeşte nivelul de 90% din PIB. În prezent, datoria publică a Germaniei este echivalentă cu 65,1% din PIB.

Însă toate aceste apeluri nu par să aibă un ecou. Ministrul german al Finanţelor, liberalul Christian Lindner, vrea să conserve regula actuală, în dezacord cu partenerii de coaliţie.

Încetinirea cererii

Mittelstand, rețeaua de companii mici și mijlocii concentrate pe export, care constituie unul dintre punctele forte ale economiei germane, suferă și ea de dificultăți economice. „Au suferit din plin forța încetinirii cererii globale, în special din China, precum și a creșterii ratelor dobânzilor”, explică un economist.

Creșterea costurilor energiei a lovit puternic și industria germană bazată pe segmente foarte consumatoare de energie, cum ar fi automobilele și produsele chimice. Prețurile au crescut puternic în țară, foarte dependentă de importurile de gaze rusești de la abandonarea energiei nucleare sub conducerea Angelei Merkel.

La aceasta se adaugă o penurie de forță de muncă, pe fondul ratei natalității în scădere și al îmbătrânirii populației. Companiile germane mai spun de asemenea că nu beneficiază de atâtea subvenții ca și concurenții lor americani.