Dr. Tudor Ciocârlie, cardiolog la Policlinica Banat Regina Maria: "Am pacienți de 25 de ani care vin speriați fiindcă un prieten a făcut infarct și nu vor să ajungă și ei așa!"
Ideal ar fi să avem un regim de viață în care să muncim 8 ore, să ne relaxăm 8 ore și să dormim 8 ore. Puțini dintre noi îl au însă. Cei mai mulți lucrează mai mult de 8 ore zilnic, în medii stresante, mănâncă haotic, puțin, gras și cu multe calorii, fumează, iar de sport nu au timp. În acest stil, în 20 de ani sau poate mai devreme, boala cardiovasculară se instalează. Prevenția este o opțiune categoric mai bună și mai ieftină.
Dr. Tudor Ciocârlie, medic primar cardiolog la Policlinica Banat Regina Maria, ne vorbește despre factorii de risc în bolile cardiovasculare și explică în ce fel trebuie organizată viața modernă ca să fie și sănătoasă.
Datele Societății Europene de Cardiologie estimau în 2019 că există 113 milioane de persoane care trăiesc cu boli cardiovasculare. În România, 1 din 4 persoane – ceea ce înseamnă peste 4 milioane de români – sunt diagnosticate cu astfel de afecțiuni, potrivit evidențelor medicilor.
De altfel, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces la nivelul Uniunii Europene. Ceea ce diferențiază România este faptul că, la noi, 1 din 2 persoane au decedat printr-o afecțiune cardiovasculară, reprezentând o proporție de 52%, aproape dublă față de ponderea la nivelul UE.
De ce mor mulți români din cauza bolilor cardiovasculare
„Mortalitatea și îmbolnăvirile sunt o consecință a faptului că și România a intrat, de ceva vreme, în rândul țărilor mai dezvoltate. Și s-a întâmplat o schimbare de paradigmă. În țările subdezvoltate și mai puțin dezvoltate mortalitatea este dată, în primul rând, de bolile infecțioase. Odată cu dezvoltarea, pe primul loc ajung bolile cardiovasculare. Comparativ, în țările foarte dezvoltate, pe primul loc sunt bolile neuropsihiatrice, ca mortalitate – de tipul Alzheimer, AVC și sechele de AVC”, explică dr. Tudor Ciocârlie, medic primar cardiolog la Policlinica Banat Regina Maria.
Când vorbim despre boală cardiovasculară vorbim, în primul rând, despre ateroscleroză. Boală la nivelul arterelor. Practic, boala aterosclerotică înseamnă îngustarea arterelor cauzată de acumularea de plăci de colesterol şi poate afecta întregul pat determinând boala cerebrovasculară sau boala vaselor periferice, adaugă medicul primar cardiolog.
Bolile cardiovasculare cresc de la an la an, mai spune acesta, pentru că, în primul rând, trăim mai mult. Și, din păcate, nici nu avem un stil de viață corespunzător. Ce înseamnă un astfel de stil?
„Poate părea surprinzător, dar este exact acel regim de viață care a asigurat timp de două sute de mii de ani supraviețuirea comunităților de vânători-culegători. Corpul nostru actual este prea puțin diferit față de cel care a evoluat timp de sute de mii de ani și care a asigurat supraviețuirea vânătorilor-culegătorilor. Și, practic, doar cei zece mii de ani care au trecut de la cultivarea grâului, a porumbului, a orezului și de la domesticirea animalelor au fost prea puțini pentru a schimba ceva radical în organismul nostru”, explică expertul.
Fructe, semințe, pește, în loc de porc și vită
Prin urmare, avem un corp adaptat unei vieți de vânător-culegător, total neobișnuit cu viața sedentară pe care o trăim acum și tipului de alimentație pe care-l practicăm. „Înțelegem atunci de ce grăsimile saturate din carnea roșie – adică vita, porcul – lactatele, în general, tot ce provine de la animalele domestice, cresc riscul bolilor cardiovasculare. Și ar fi bine să fie evitate”, recomandă dr. Ciocârlie.
Ce ar fi bine să mâncăm? „Exact ce se consuma până acum zece mii de ani. Adică, alimente bogate în grăsimi nesaturate, respectiv fructe, semințe sau pește. Pește cât mai gras, pentru că aceea este carnea cea mai bogată în grăsimi nesaturate. Peștele se recomandă a fi consumat de una-două ori pe săptămână. De asemenea, hrana bogată în fibre vegetale. Cantitatea zilnică de fibre ar trebui să fie între 30 și 50 de grame, preferabil din cereale integrale. De asemenea, fructele – 2-3 porții pe zi, cam 200 de grame porția. Carnea roșie trebuie redusă la maximum 350 de grame pe săptămână, iar în locul ei să consumăm carne albă, pește, cât mai des, de 2-3 ori pe săptămână.
Nucile de orice fel sunt foarte bune, mai spune medicul cardiolog, dar nu cele sărate.
Întreaga cantitate de sare pe care o punem în mâncare nu ar trebui să depășească 5 grame pe zi. Pentru că regimul hipersodat s-a corelat cu creșterea valorilor tensiunii arterile și cu riscuri cardiovasculare, atrage atenția medicul.
Atenție la zahăr și la alcool!
Cât privește alcoolul, mai spune medicul, de-a lungul timpului, au fost tot felul de teorii. Unele spuneau că, în cantități moderate, alcoolul ar fi benefic pentru inimă. Dr. Tudor Ciocârlie atrage atenția însă că niciun studiu serios nu a dovedit acest lucru: „De fapt, alcoolul chiar crește valorile tensiunii arteriale. Și, în plus, îngrașă, pentru că are foarte mult zahăr în el. Spre deosebire de cafea care nu este dăunătoare. Cafeaua se recomandă a fi consumată până la 4-5 porţii pe zi, pentru că are efecte protective cardiovasculare”.
De asemenea, trebuie evitat tot ce înseamnă zahărul prelucrat, prăjituri cu zahăr, dar, mai ales, băuturile răcoritoare și sucurile îndulcite: „De fapt – și cei din sudul Europei știu asta – despre ce vorbim acum este dieta mediteraneană. Este singura dietă dovedită a menține greutatea corporală pe termen lung și a scădea riscul cardiovascular. Și alte diete sunt eficiente pe termen scurt în a scădea greutatea, dar încet-încet se revine la greutatea inițială.”
Cu ce înlocuim cei 15 km parcuşi pe zi din viața de vânător-culegător
Un alt factor de risc în apariția bolilor cardiovasculare este lipsa efortului fizic. „Din nou, trebuie să privim înapoi la timpurile când strămoșii noștri erau vânători-culegători și parcurgeau câte 5-15 km în fiecare zi. Corpul nostru, oasele, mușchii sunt adaptați pentru acest efort. Și atunci, recomandările sunt ca adulții de toate vârstele să efectueze cel puțin 150-300 de minute de efort de intensitate moderată pe săptămână. Sau 75-150 de minute de activitate fizică intensă.”
Efort moderat înseamnă un mers mai susținut pe stradă, mers încet pe bicicletă – cu o viteză de 15-20 de km pe oră. Chiar și datul cu aspiratorul, grădinăritul, tenisul la dublu, sunt considerate efort moderat.
Iar efort intens înseamnă alergare, ciclism cu viteză mai mare, grădinărit intens – care e foarte mare consumator de kilocalorii, înotul și tenisul la simplu. Efortul intens ar însemna 2-3 ore pe săptămână, iar cel moderat ar trebui să ajungă până la 5-6 ore pe săptămână.
Fumatul taie 10 ani din viață
De departe însă, atrage atenția medicul primar cardiolog, fumatul este cel mai important factor de risc cardiovascular: „Este responsabil de 50% din decesele evitabile la fumători. Jumătate dintre acestea sunt, de fapt, boală cardiovasculară – ateroscleroză. Un fumător are o probabilitate de 50% mai mare de a muri din cauza fumatului și pierde, în medie, 10 ani de viață, comparativ cu un nefumător.”
Aceasta pentru că sutele de substanțe nocive care se află într-o țigară obișnuită ajung în sânge afectând direct peretele vascular, accelerând arteroscelroza şi favorizând formarea de cheaguri, adică depunerea de colesterol și înfundarea vaselor. În consecință, fumatul crește semnificativ riscul de infarct miocardic și de accident vascular-cerebral.
Un efect asemănător, mai spune medicul, îl are glucoza mare din sânge pentru un diabetic. Zahărul – aflat în cantitate mare în sânge – produce inflamație și leziuni la nivelul vaselor. Iar diabetul necontrolat accelerează tot acest proces.
„Practic, fumatul crește riscul de a face boli cardiovasculare mai mult decât tot restul factorilor adunați. Sedentarismul, diabetul zaharat, alimentația, toate adunate nu cresc riscul așa cum îl crește fumatul. Eu așa reușesc cât de cât să-i conving pe pacienți să se lase de fumat: spunându-le că, practic, față de un nefumător vor pierde 10 ani de viață. Și dacă te gândești cât de repede se duce viața asta, 10 ani pierduți chiar sună rău”, explică expertul.
O durată a somnului sub 6 ore pe noapte completează tabloul factorilor de risc în bolile cardiovasculare: „Lipsa somnului ține de stilul de viață dezorganizat. Și atunci e clar că muncim mult, suntem stresați, mâncăm prost, dormim puțin și în 20-30 de ani vom face boli de inimă”, avertizează specialistul.
Primul control amănunțit la inimă – dacă nu avem simptome și nici în familie istoric de boli cardiovasculare – ar trebui făcut în jurul vârstei de 40 de ani. Adică un control la medicul cardiolog. Dar asta nu înseamnă că trebuie neglijați factorii de risc cardiovasculari, care ar trebui controlați încă de la 20 de ani, atrage atenția dr. Ciocârlie. Respectiv, tensiunea arterială măsurată anual, analize medicale anuale, verificat colesterolul și glicemia.
Ce pacienți vin la cabinet?
Dr. Tudor Ciocârlie spune că numărul mare de persoane cu boli cardiovasculare pe care l-a întâlnit în activitatea de spital l-a făcut să-și dorească să facă ceva în privința prevenției. Așa a ajuns să lucreze în ambulator la Regina Maria, unde ajung și oameni tineri care au doar factori de risc, nu boli deja instalate: „Am și pacienți de 20 de ani și de 25 de ani. Tineri care sunt tot mai conștienți de regimul lor de viață actual, interesați de ceea ce ar trebui să schimbe, de ce și cum să schimbe. Mulți vin speriați de faptul că li s-a întâmplat ceva unor prieteni – de exemplu, un prieten a făcut infarct. Sau vin pentru că părinții au boli cardiovasculare și nu vor să ajungă și ei așa.”
Medicul mai spune că și-ar dori să facă la Regina Maria, în Timișoara, un centru de prevenție a bolilor cardiovasculare care să includă atât medici cardiologi, cât și diabetologi, nutriționiști, dar și psihiatri și psihologi.
Munca de prevenție cu pacienții tineri i-au produs satisfacțiile cele mai mari, subliniază medicul: „Cele mai bune rezultate pe care le-am avut fără niciun fel de tratament medicamentos au fost la tinerii stresați, supraponderali. Dacă aceștia au reușit să-și regleze puțin viața, tensiunea s-a reglat și ea. N-a fost nevoie de tratament medicamentos. Valorile glicemiei, iarăși, prin scăderea în greutate s-au reglat, la fel și colesterolul. Iar tinerii sunt receptivi la mesajele transmise de cardiolog în cabinet.”
Efortul medicilor din cabinete ar trebui completat prin politici publice de educație pentru sănătate, pentru că doar astfel efectele pe termen lung ar fi extraordinare.
Portretul ideal al omului cu stil de viață sănătos
Un portret al omului ideal care are un stil de viață sănătos și care face tot posibilul pentru a preveni apariția bolilor cardiovasculare ar fi următorul: Nu fumează, nu are burtă, face exerciții moderate timp de 5-6 ore pe săptămână, sau intense 2-3 ore, nu e depresiv, bea cafea, dar nu și băuturi alcoolice, mănâncă preponderent vegetale, fructe și legume – 2-3 porții pe zi din fiecare. În plus, consumă cât poate cereale integrale, nuci, evită carnea roșie, produsele lactate, consumă carne albă și pește gras, se ferește de zahăr, de alimentele și băuturile care-l conțin.
„Acesta ar fi portretul ideal. Și atunci, fiecare să încerce, în funcție de jobul pe care-l are, în funcție de familia pe care o are, să-și adapteze cumva regimul de viață. Sigur, poate că nu poți face exerciții moderate 5-6 ore pe săptămână. Dar poate poți să faci 2 ore de exerciții intense, îți găsești totuși o oră marţea și una sâmbăta să alergi. Cred că se poate”, recomandă medicul.
Cei care țin la sănătatea lor trebuie să găsească un echilibru între viața profesională, cea de familie și regimul de viață. Pentru că, mai spune medicul, toate sunt la fel de importante ca să trăim mult, să trăim bine, să fim alături de cei dragi, să nu suferim nici noi și nici cei apropiați nouă.
Articol susținut de Regina Maria