Cum a rămas cealaltă campanie de vaccinare fără vaccinuri
Ministerul Sănătății nu a cumpărat doze suplimentare de vaccin împotriva HPV pentru adolescentele din grupa de vârstă 15-18 ani, cu toate că au trecut aproape două luni de la aprobarea prin Ordin de ministru a extinderii campaniei gratuite de la 11-14 ani la 11-18 ani. În acest moment, medicii de familie vaccinează doar fete de 11-14 ani și nu au primit nicio înștiințare de la DSP-uri să înceapă vaccinarea și la fetele de peste 14 ani, nici doze suplimentare de vaccin. Mai mult decât atât, Ministerul Sănătății promitea, pe 11 octombrie, prin vocea Amaliei Șerban, director în cadrul instituției, extinderea campaniei gratuite de vaccinare, cât mai curând, și pentru băieți. Prof. dr. Radu Vlădăreanu, medic ginecolog și președintele Societății de Obstetrică și Ginecologie din România, afirmă că Ministerul Sănătății nu numai că nu a cumpărat vaccinuri pentru fetele de 15-18 ani, dar nici nu le va cumpăra, deoarece nu are bani să o facă: „S-a terminat cu dozele de vaccin HPV.”
HotNews.ro a solicitat Ministerului Sănătății, încă de la începutul acestei săptămâni, clarificări privind situația dozelor de vaccin HPV și extinderea campaniei până la vârsta de 18 ani – dacă dozele de vaccin necesare au fost sau vor fi cumpărate pentru ca fetele de 15-18 ani să fie vaccinate, iar dacă nu, care este motivul. Ministerul Sănătății a promis că va reveni cu un răspuns, însă răspunsul nu a venit, până la momentul publicării acestui articol.
UPDATE 1: Ministerul Sănătății precizează, într-un comunicat de presă remis după apariția acestui articol, că în acest an au fost achiziționate 40.000 de doze de vaccin HPV, iar până la finalul lunii septembrie au fost utilizate 12.698 dintre acestea. 27.302 de doze de vaccin se află în cabinetele medicilor de familie (12 860 doze) și în stocurile Direcțiilor de sănătate publică (14.442 de doze).
Ministerul Sănătății dă de înțeles că aceste doze pot fi folosite și pentru vaccinarea fetelor de 15-18 ani, aprobată acum două luni prin Ordin de ministru, nu doar 11-14 ani, ca în prezent. De cealaltă parte, medicii de familie spun că nu au primit nicio informare de la DSP-uri că ar trebui să înceapă vaccinarea și la grupa de vârstă 15-18 ani și nici doze suplimentare de vaccin. Medicii mai spun că o parte dintre aceste doze sunt reținute inclusiv pentru rapeluri la fetele din grupa 11-14 ani și se tem că dozele ar putea fi insuficiente, dacă încep și vaccinarea la 15-18 ani.
UPDATE 2:Medicii de familie le spun părinților care merg cu copiii să facă prima doză de vaccin HPV că nu au vaccinuri, iar „ceea ce au sunt rapelurile altor copii care au început deja schema”, afirmă, într-un punct de vedere remis HotNews.ro, Ana Măiță, președintele Asociației Mame pentru mame, ONG care a militat pentru reluarea vaccinării gratuite împotriva HPV în România. Reacția Anei Măiță vine după ce HotNews.ro a scris, vineri dimineață, că medicii de familie nu vaccinează împotriva HPV fete de 15-18 ani, la aproape două luni după ce campania de vaccinare a fost extinsă la această grupă de vârstă, ci doar 11-14 ani, motivând că nu au primit doze suplimentare pentru 15-18 ani și nici nu au fost informați să folosească dozele din stoc. De cealaltă parte, Ministerul Sănătății a susținut că există suficiente doze de vaccin în stoc.
Desfășurată aproape în anonimat total, fără să fie dublată de niciun fel de campanie de promovare sau comunicare, vaccinarea gratuită împotriva HPV a adolescentelor a fost reluată anul trecut în România, după mai bine de un deceniu de pauză, având în primul an rezultate considerate de medici peste așteptări.
Vaccinarea se face la cerere, în cabinetele medicilor de familie.
Ministerul Sănătății promitea acum două săptămâni că vaccinarea împotriva HPV va fi gratuită și pentru băieți
Lipsa dozelor de vaccin pentru fetele din grupa 15-18 ani este cu atât mai nefirească cu cât, pe data de 11 octombrie, Amalia Șerban, director în cadrul Ministerului Sănătății, promitea în cadrul dezbaterii „Politici și strategii în managementul oncologic / controverse”, organizată de Revista Politici de Sănătate și Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente, că România va vaccina în premieră și băieții împotriva HPV, în cadrul campaniei de vaccinare gratuite.
Amalia Șerban anunța atunci că Ordinul de ministru care stabilește căror categorii se adresează campania de vaccinare gratuită împotriva HPV va fi modificat, urmând să fie incluși și băieții, nu doar fetele cu vârsta între 11 și 18 ani, ca în prezent.
Decizia privind grupa de vârstă la care vaccinarea ar fi urmat să fie gratuită și pentru băieți – 11-14 ani sau 11-18 ani – urma să fie luată în funcție de recomandarea comisiilor de specialitate din Ministerul Sănătății.
Vaccinarea băieților este esențială deoarece ei pot fi purtători ai virusului. Alte țări au extins deja vaccinarea gratuită și la băieți.
Campania de vaccinare HPV riscă să se împotmolească după ce, anul trecut, rezultatele fuseseră peste așteptări
România este țara europeană cu cea mai mare mortalitate cauzată de cancerul de col uterin.
La fiecare 5 ore, o româncă din grupa de vârstă 20-50 de ani moare de cancer de col uterin.
Practic, campania de vaccinare gratuită împotriva HPV riscă să se împotmolească tocmai în momentul în care intrase în linie dreaptă, iar numărul adolescentelor cu vârsta între 11 și 14 ani – grupă de vârstă căreia i se adresa inițial – care s-au vaccinat în primul an în care România a reluat vaccinarea gratuită împotriva HPV, după mai bine de 10 ani de pauză, fusese peste așteptări.
28.689 de adolescente din această grupă de vârstă 11-14 ani s-au vaccinat în primul an al campaniei, potrivit datelor obținute de HotNews.ro – cifre considerate de medici peste așteptări.
Extinderea vaccinării HPV, una dintre cele mai importante măsuri din mandatul Ioanei Mihăilă. Banii pentru vaccinuri, promiși la rectificarea bugetară
Ordinul de ministru privind extinderea vaccinării HPV la fetele de 15-18 ani a fost semnat de fostul ministru al Sănătății, Ioana Mihăilă, pe 3 septembrie, cu câteva zile înainte de plecarea acesteia de la conducerea ministerului.
Ioana Mihăilă își anunțase intenția de a extinde vaccinarea HPV și la fetele de 15-18 încă din luna mai, la scurt timp după ce preluase conducerea Ministerului Sănătății.
Potrivit informațiilor HotNews.ro, fostul ministru și-ar fi dorit să poate semna mai devreme Ordinul privind extinderea campaniei, însă acest lucru nu a fost posibil din cauză că banii pentru achiziția dozelor suplimentare de vaccin HPV i-au fost promiși abia la rectificarea bugetară.
Banii de la rectificare au venit după plecarea Ioanei Mihăilă, însă achiziționarea dozelor de vaccin HPV pare să fi picat în acest moment. Ministerul Sănătății și CNAS (fonduri transferate către Casă) au obținut împreună la rectificarea bugetară 3,7 miliarde de lei, însă potrivit informațiilor HotNews.ro, solicitaseră 5,2 miliarde de lei, bani în care era prinsă și achiziționarea dozelor suplimentare de vaccin HPV.
Vaccinul HPV este produs și livrat România de gigantul farma MSD (Merck Sharp & Dohme). Ministerul Sănătății are un acord-cadru cu Merck prin care instituția poate achiziționa zeci de mii de doze suplimentare de vaccin pentru completarea stocului existent în țară. Practic, dozele de vaccin sunt rezervate pentru România, doar banii sunt necesari în acest moment.
Dozele rezervate pentru țara noastră prin acordul-cadru cu MSD riscă însă să se piardă – să fie vândute altei țări – dacă Ministerul Sănătății întârzie achiziția lor.
Prof. dr. Radu Vlădăreanu, președintele Societății de Obstetrică și Ginecologie: „S-a terminat cu dozele de HPV. Nu mai sunt acești bani la Ministerul Sănătății”
Prof. dr. Radu Vlădăreanu, medic ginecolog și președintele Societății de Obstetrică și Ginecologie din România, declara, pe 20 octombrie, la evenimentul de lansare a Forumului Român Pro-Vaccinare, că Ministerul Sănătății nu are bani în acest moment să cumpere cele 90.000 de doze de vaccin împotriva HPV pe care MSD le-a reținut pentru România prin acordul-cadru, iar aceste doze riscă să se piardă: „Al treilea lucru despre care vreau sa vorbesc se referă la vaccinarea HPV. Stiți că de 15 ani vorbesc despre ea, atât eu cat și colegi de-ai mei. Acum vorbeam cu domnul secretar de stat Baciu (Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății – n.red.) de ce nu mai sunt acei bani ai Ministerului care erau rezervați pentru cele 90.000 doze salvate, reținute de MSD pentru Romania încă câteva zile, pentru că după aceea nu vor mai putea să existe. Acest angajament, pe care România și-l luase, nu este onorat pentru că nu mai sunt acești bani la minister. Vorbim de lucruri concrete, poate mai puțin frumoase, dar asta e realitatea noastră. Deci s-a terminat și cu dozele de HPV.”
Medicii de familie confirmă că nu au primit nici doze suplimentare de vaccin, nici vreo informare pentru a începe vaccinarea fetelor de 15-18 ani
HotNews.ro a contactat medici de familie – campania de vaccinare HPV se desfășoară prin intermediul cabinetelor medicilor de familie – care spun că, pentru a putea începe vaccinarea la grupa de vârstă 15-18 ani, ar fi trebuit să primească o informare în acest sens de la Direcțiile de Sănătate Publică, însă nu au primit o astfel de informare.
În lipsa unei astfel de informări, dozele existente în acest moment sunt folosite strict pentru vaccinarea tinerelor de 11-14 ani, pentru care le-au primit.
Ministerul Sănătății: Peste 27.000 de doze de vaccin HPV, la medicii de familie și la DSP-uri
Ministerul Sănătății precizează, într-un comunicat de presă remis după apariția acestui articol, că în acest an au fost achiziționate 40.000 de doze de vaccin HPV, iar până la finalul lunii septembrie au fost utilizate 12.698 dintre acestea. 27.302 de doze de vaccin se află în cabinetele medicilor de familie (12 860 doze) și în stocurile direcțiilor de sănătate publică (14.442 de doze).
Ministerul Sănătății dă de înțeles că aceste doze pot fi folosite și pentru vaccinarea fetelor de 15-18 ani, aprobată acum două luni prin Ordin de ministru, nu doar 11-14 ani, ca în prezent. De cealaltă parte, medicii de familie spun că nu au primit nicio informare de la DSP-uri că ar trebui să înceapă vaccinarea și la grupa de vârstă 15-18 ani și nici doze suplimentare de vaccin. Medicii mai spun că o parte dintre aceste doze sunt reținute inclusiv pentru rapeluri la fetele din grupa 11-14 ani și se tem că dozele ar putea fi insuficiente, dacă încep și vaccinarea la 15-18 ani.
„Aceste doze sunt utilizate la persoanele eligibile, pe baza solicitărilor părinților/ reprezentanților legali, care transmit cererile către medicii de familie. Solicitările sunt centralizate în ordinea cronologică a datei de înregistrare, iar trimestrial se solicită direcţiei de sănătate publică teritoriale numărul de doze de vaccin necesare”, arată Ministerul Sănătății.
„Dacă într-un județ există mai multe solicitări față de stocul existent, se pot realiza redistribuiri până la următoarea achiziție”, mai precizează instituția condusă de Cseke Attila.
Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila a solicitat direcției de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății să fundamenteze necesarul de doze pentru următoarea perioadă, astfel încât să poată fi încheiat și următorul contract subsecvent pentru suplimentarea numărului de doze, mai precizează Ministerul Sănătății.
Ana Măiță: Medicii ne spun nouă, părinților care mergem cu copiii de mână să îi vaccinăm pentru HPV, că nu au vaccinuri. Ceea ce au sunt rapelurile copiilor care au început deja schema
Medicii de familie le spun părinților care merg cu copiii să facă prima doză de vaccin HPV că nu au vaccinuri, iar „ceea ce au sunt rapelurile altor copii care au început deja schema”, afirmă, într-un punct de vedere remis HotNews.ro, Ana Măiță, președintele Asociației Mame pentru mame, ONG care a militat pentru reluarea vaccinării gratuite împotriva HPV în România. Reacția Anei Măiță vine după ce HotNews.ro a scris, vineri dimineață, că medicii de familie nu vaccinează împotriva HPV fete de 15-18 ani, la aproape două luni după ce campania de vaccinare a fost extinsă la această grupă de vârstă, ci doar 11-14 ani, motivând că nu au primit doze suplimentare pentru 15-18 ani și nici nu au fost informați să folosească dozele din stoc.
„Este grav că la intrebarea legitimă a presei despre misterul dozelor de vaccin HPV promise dar abstente din cabinetele medicilor vaccinatori, Ministerul Sănătății decide azi să iasă cu un răspuns manipulator în cel mai bun caz. Pentru că trebuie să întelegeti că cele 27.000 de doze care există în cabinete, pe lângă cele 12.000 care au fost administrate, sunt rezervate deja pentru copiii cărora li s-au administrat cele 12.000!”, arată Ana Măiță, într-un punct de vedere remis HotNews.ro.
„Da, pentru cine nu știe, și mă îndoiesc că Ministerul care coordonează acest program nu ar ști, ca să îți protejezi copilul de HPV prin vaccinare trebuie să îi administrezi minim 2 doze de vaccin dacă are sub 14 ani și 3 doze de vaccin dacă are peste 14 ani! Deci, sigur, tehnic, mai exista 27.000 de doze în cabinete și la DSP-uri, dar medicii le-au rezervat pentru copiii care au primit prima doza și cărora trebuie să le mai administreze și rapelurile pentru că dacă nu o fac – dacă folosesc rapelurile acestor copii ca să îi vaccineze pe alții – îi lasă pe primii fără schema încheiată și deci neprotejați!”, adaugă președintele Asociației Mame pentru mame.
„Așa că Ministerul Sanatatii trebuie să stie, și le spunem noi asta, părinții care mergem cu copiii de mână să îi vaccinăm cu prima doză de vaccin HPV, că noua medicii ne spun ca nu au vaccinuri ca să ne vaccineze copiii și că ceea ce au sunt rapelurile altor copii care au început deja schema! Eu ce să înțeleg acum? Că Ministerul Sănătății nu cunoaște cum se face acest vaccin sau că dimpotrivă, cunoaște dar manipulează prin comunicarea trunchiată a cifrelor? Solicit, încă o dată, pe această cale, Ministerului Sănătății să își onoreze angajamentul pe care l-a luat față de copiii noștri și să ne aducă dozele de vaccin promise!”, încheie Ana Măiță.
Ping-pong permanent între Ministerul Sănătății și premierul Cîțu cu banii pentru medicamente și vaccinuri
Fostul ministru al Sănătății, Ioana Mihăilă, declara, săptămâna trecută, pentru HotNews.ro, că pe tot parcursul mandatului său, cea mai mare problemă a fost lipsa banilor la Ministerul Sănătății. Banii pentru achizițiile de medicamente pentru valul 4 al pandemiei, spre exemplu, au ajuns la minister abia după rectificarea bugetară, adică după plecarea Ioanei Mihăilă de la conducerea instituției, spunea fostul ministru al Sănătății, cu toate că au tot fost solicitați pe percursul ultimelor luni.
Nu doar banii pentru medicamente împotriva COVID-19 au fost o problemă în mandatul său, ci banii pentru medicamente și vaccinuri în general, afirma Ioana Mihăilă: „Noi nu am mai avut bani la Ministerul Sănătății nici pentru medicamentele pentru tuberculoză sau pentru HIV/SIDA și am făcut niște artificii și niște mutări de credite de angajament și credite bugetare pentru a putea să furnizăm medicamente acestor pacienți, nu am mai avut bani pentru achiziția de vaccinuri din programul obișnuit de vaccinare, pe lângă că aveam restanțe la plata centrelor de vaccinare.”
Tot săptămâna trecută, Ioana Mihăilă declara, la audierea sa în comisiile de specialitate din Parlament (a fost propusă ministru al Sănătății în Guvernul Cioloș – n.red.) că „Nu am tăcut, în tot mandatul meu am pus soluții pe masă, soluții faultate de un premier care nu credea că vine valul 4.”
Ioana Mihăilă a adăugat că a utilizat, în ultimele luni, „toate căile” pentru a cere finanțare pentru tratamente necesare pacienților COVID, ambulanță, vaccinuri, personalul din centrele de vaccinare și resurse pentru bonurile de masă acordate persoanelor vaccinate împotriva COVID-19. Ioana Mihăilă afirmă că prima solicitare de finanțare a fost făcută pe data de 28 aprilie, iar aceste adrese au fost ignorate în mod repetat atât de premier, cât și de Ministerul Finanțelor – condus în această vară tot de Florin Cîțu.
La fiecare 5 ore, o româncă moare de cancer de col uterin. Campania de vaccinare împotriva HPV, reluată la peste un deceniu de la eșecul total al primei campanii
În jur de 3.300 de românce sunt diagnosticate anual cu cancer de col uterin. Mai mult de jumătate dintre ele pierd lupta cu boala, România fiind țara din UE cu cea mai mare mortalitate cauzată de cancerul de col uterin.
Practic, 5 femei din grupa de vârstă 20-50 de ani mor zilnic, în medie, în România, de cancer de col uterin, o boală ce poate fi prevenită numai prin vaccinarea împotriva virusului HPV. Una la fiecare 5 ore.
28.689 de adolescente din România, țara europeană cu cea mai mare mortalitate cauzată de cancerul de col uterin, s-au vaccinat împotriva virusului HPV, care provoacă boala, în primul an al campaniei gratuite, arată datele obținute în exclusivitate de HotNews.ro. Campania de vaccinare împotriva HPV a fost reluată în România în ianuarie 2020, după mai bine de 10 ani de pauză.
Este prima campanie de vaccinare anti-HPV derulată în țara noastră după mai bine de 10 ani de pauză și după un eșec total al primei campanii, din anul 2008. În anul 2008, România se număra printre primele țări care introduceau vaccinarea împotriva HPV, simultan cu Marea Britanie. Campania de atunci a fost însă un eșec total – doar 2% dintre fetele eligibile au fost vaccinate.
Cifrele din primul an sunt peste așteptări, iar faptul că „am format un bulgăre de zăpadă numit încredere, care se rostogolește și crește, este extraordinar”, declara în urmă cu câteva luni, pentru HotNews.ro, medicul Gindrovel Dumitra, unul dintre oamenii care s-au zbătut cel mai mult, în ultimul deceniu, pentru ca vaccinarea cu vaccinul ce previne îmbolnăvirea de câteva tipuri de cancer să fie din nou posibilă pentru adolescentele românce.
Vaccinul HPV acoperă 90% dintre tulpinile virusului HPV aflate în circulație
Virusul HPV (Human Papiloma Virus) este cea mai cunoscută infecție virală cu transmitere exclusiv sexuală din lume. Aproape fiecare persoană activă din punct de vedere sexual intră, pe parcurcul vieții, în contact cu cel puțin una dintre tulpinile virusului HPV.
Vaccinul anti-HPV acoperă 90% dintre tulpinile virusului HPV aflate în circulație.
În multe cazuri, virusul este eliminat de sistemul imunitar al organismului, dar, atunci când acest lucru nu se întâmplă, infecțiile cu HPV pot declanșa câteva tipuri de cancer: cancer de col uterin (cel mai frecvent), cancerul laringian, cancerul faringian, penian, vulvar, anal și tegumentar.
În România, campania de vaccinare în derulare s-a adresat, într-o primă fază, fetelor între 11 și 14 ani. Problema adolescentelor de peste 15 ani rămâne, practic, deschisă. La fel și a băieților, care pot fi purtători ai virusului HPV.
În acest moment, părinții care vor să își vaccineze fiicele adolescente cu vârsta peste 15 ani împotriva virusului HPV și părinții de băieți au o singură opțiune: să cumpere vaccinul. O doză de vaccin costă în jur de 600 de lei. Dacă pentru imunizarea fetelor cu vârsta între 11 și 14 ani sunt necesare două doze la interval de 6 luni, după vârsta de 14 ani trebuie administrate 3 doze.
Cancerul de col uterin poate fi depistat prin testul Babeş-Papanicolau, o investigație medicală simplă, care este gratuită în România, iar medicii recomandă ca toate femeile cu vârsta între 18 şi 64 de ani să facă anual testul. Depistat într-o fază incipientă, cancerul de col uterin poate fi tratat. Numărul mare de cazuri și de decese din țara noastră arată însă că puține românce fac această analiză periodic.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă campanii de vaccinare a fetelor din grupa de vârstă 11-14 ani, iar beneficiul maxim este obținut atunci când vaccinul este administrat înainte de debutul vieții sexuale. Sunt însă țări care au extins vaccinarea și la băieți, care sunt și ei purtători ai virusului (Marea Britanie și Australia) sau care au extins vaccinarea până la vârsta de 45 de ani, atât la femei, cât și la bărbați (Statele Unite ale Americii).
Australia este prima țară din lume care a anunțat că ar urma să elimine complet cazurile de cancer de col uterin în următorii 20 de ani.