De ce lămâia, vitamina C și alte suplimente-minune nu împiedică îmbolnăvirea de gripă, COVID-19 sau viroze de sezon: "Creșterea imunității nu are ce să caute în limbajul corect al unei discuții medic – pacient"
Suntem în sezonul virozelor și al gripei, peste care, spre deosebire de alți ani, se suprapune și valul 4 al pandemiei de COVID-19. Este perioada anului în care multă lume „aleargă”, mai mult ca oricând, după „creșterea imunității”, în special părinții, pentru copiii lor. Multă lume este convinsă că prin consumul de lămâi, portocale, vitamina C și alte suplimente alimentare-minune poate preveni boli cauzate de infecția cu un virus. Nimic mai greșit.
Vitaminele pot ajuta organismul să se echilibreze pentru a putea lupta cu boala, însă nu previn infecțiile
„Creșterea imunității este o greșeală fantastică. Este un termen care nu are ce să caute în limbajul corect al unei discuții între medic și pacient”, avertizează Gindrovel Dumitra, medic de familie și coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei, într-un interviu acordat HotNews.ro.
Există această „tendință generală de a alerga după creșterea imunității, mai ales în rândul părinților, pentru copii. Fapt care, din punctul meu de vedere, este cât se poate de condamnabil, pentru că a devenit, practic, un element cât se poate de comercial”, subliniază medicul Gindrovel Dumitra.
Dr. Gindrovel Dumitra
Potrivit medicului, o infecție nu poate fi prevenită în acest fel, iar vitaminele și suplimentele pot doar să echilibreze, „subliniez, să echilibreze” – spune Gindrovel Dumitra – un răspuns al sistemului imunitar.
„Ele pot să aducă un echilibru în ceea ce privește funcționarea organismului și, mai ales, a sistemului imunitar. Practic, unele deficiențe – fie că vorbim despre vitamina C, fie că vorbim despre diverse minerale, cum ar fi zincul, fierul etc – pot fi suplimentate, astfel încât să ajungem la un echilibru în ceea ce privește funcționarea sistemului imunitar”, explică dr. Gindrovel Dumitra.
„Dar, așa cum spuneam, acest echilibru este necesar pentru a lupta cu boala, nu pentru a preveni infecțiile”, subliniază medicul.
Singura metodă de a preveni atât gripa, cât și COVID-19, este vaccinarea
Mulți români sunt de părere că „este mai bine să te imunizezi” prin alte metode decât prin vaccinare, arată un sondaj recent pe tema vaccinării împotriva COVID-19 realizat de Reveal Marketing Research.
Singura metodă de a preveni atât gripa, cât și COVID-19, este însă vaccinarea, nicidecum „creșterea imunității”, arată medicul Gindrovel Dumitra.
Ca și COVID-19, gripa poate fi prevenită doar prin vaccinare. În cazul COVID-19, orice persoană cu vârsta peste 12 ani se poate vaccina gratuit în România.
Vaccinul împotriva gripei poate fi administrat oricărei persoane cu vârsta peste 6 luni, indiferent că este vorba despre o persoană sănătoasă sau care face parte din categoriile vulnerabile, cu excepția persoanelor alergice la una din componentele vaccinului și a celor cu istoric de reacții alergice severe de tip anafilactic la vaccinarea antigripală.
Vaccinul este administrat gratuit în cabinetele medicilor de familie anumitor categorii, considerate cu risc mare de îmbolnăvire – copii și adulți cu boli cronice – respiratorii, metabolice, renale, cardiovasculare, HIV/SIDA – femei gravide, personal medical, persoane cu vârsta de peste 65 ani și bătrâni instituționalizați.
Vaccinul împotriva gripei nu este însă recomandat nici pe departe doar persoanelor vulnerabile, ci și celor sănătoase, fiind singura modalitate prin care și acestea pot preveni îmbolnăvirea de gripă. Mai ales că gripa poate afecta și poate provoca o formă gravă de boală la orice persoană sănătoasă, putându-se ajunge chiar la deces.
Toate persoanele sănătoase, care nu intră în categoriile considerate cu risc mare și nu beneficiază de vaccin gripal gratuit, îl pot cumpăra din farmacie (vaccinul costă în jur de 50 de lei) și pot merge cu el la cabinetul medicului de familie, pentru a fi administrat, însă trebuie să îl transporte în condiții speciale – în geantă termoizolantă cu gheață, la temperatură cuprinsă între 2 și 8 grade Celsius. În cazul în care nu puteți ajunge cu el la medicul de familie imediat și sunteți nevoiți să îl păstrați acasă, este bine de știut că vaccinurile trebuie păstrate la rece, însă nu trebuie înghețate, iar înainte de utilizare, vaccinul poate fi scos din frigider, o singură dată, pentru o perioadă maximă de 12 ore, la o temperatură care nu depășește 25 de grade Celsius. În cazul în care se depășește această perioadă, vaccinul „nu se strică”, dar îi scade eficacitatea, astfel că la finalul acestei perioade, el trebuie utilizat imediat sau aruncat. Odată îndepărtat din lanțul de frig, vaccinul nu poate fi introdus din nou în frigider.
Pneumonia, principala cauză de deces la copii, la nivel mondial
Dacă despre COVID-19 se vorbește atât de mult zilnic, multă lume pare să fi uitat, în ultima vreme, un alt mare pericol în acest sezon: gripa.
Cu excepția COVID-19, gripa determină mai multe cazuri de boală decât toate celelalte afecțiuni ce pot fi prevenite prin vaccinare (aceasta afirmație trebuie privită prin prisma afectării pulmonare, deoarece gripa produce cel mai adesea pneumonii grave, care determină decompensare, adică insuficiență respiratorie, prima cauza de deces din lume la copii fiind cea prin pneumonii).
Gripa de sezon afectează anual între 10% și 30% din populația Europei, determină sute de mii de spitalizări și este prevenibilă doar cu ajutorul vaccinului, potrivit Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC).
Oamenii în vârstă, copiii mici și cei cu afecțiuni cronice suferă cel mai mult, dar toți pacienții cu gripă, inclusiv cei sănătoși, pot dezvolta complicații serioase, precum pneumonia (infecția plămânilor), miocardita (inflamația miocardului, mușchiul inimii), sau encefalita (inflamația creierului), care pot duce la deces.
Atât gripa, cât și COVID-19 pot cauza afecțiuni severe. Infectarea dublă crește riscul de a dezvolta complicații majore: studiile preliminare arată o rată de mortalitate dublă la pacienții cu infecție concomitentă COVID-19 – gripă, precum și risc crescut de afectare cardiacă, inflamații mai severe și afectare a organelor
De asemenea, gripa crește de 100 de ori riscul de pneumonie. Pacienții vindecați de COVID-19 pot face, de asemenea, gripă, iar aceasta poate afecta organismul deja slăbit de posibile sechele pulmonare în urma infecției cu SARS-CoV.
În România, în sezonul gripal 2018-2019, unul din trei adulți care au contractat gripa a avut nevoie de spitalizare.
Se estimează că, în Uniunea Europeană, vaccinarea antigripală poate salva peste 37.000 de vieți și poate economisi 332 de milioane de euro în fiecare sezon gripal.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro