Sari direct la conținut

Copilul mănâncă pe ascuns, refuză să vină la masă sau are varianții de greutate? Medicii atenționează că au crescut tulburările alimentare post-pandemie la copii!

HotNews.ro
copil cantar dormitor
FOTO: Maya Kruchankova | Dreamstime.com

Tulburările de alimentație post-pandemice la copii și adolescenți au cunoscut o creștere semnificativă, arată studiile. Acest lucru se datorează unei combinații de factori, precum izolarea socială, stresul, incertitudinea și modificările de rutină. Tulburări pot include anorexia nervoasă, bulimia nervoasă, alimentația compulsivă și alte comportamente alimentare nesănătoase. Părinții ar trebui să fie atenți la diverse semne care pot indica prezența acestor tulburări.

Deși COVID-19 încă există, nu mai reprezintă o urgență globală care să ne paralizeze viața de zi cu zi. Cu toate acestea, daunele pe care acele luni de izolare și incertitudine le-au făcut sănătății noastre mintale sunt încă pe deplin resimțite – în special în rândul copiilor și adolescenților. Un studiu recent, condus de un medic clinician, specializat în tratamentul tulburărilor de alimentație, cercetător la CHU Sainte-Justine și profesor la Departamentul de Pediatrie de la Université de Montréal, arată că restricțiile de sănătate publică sau strictețea din timpul pandemiei au jucat un rol în exacerbarea tulburărilor de alimentație. 

Studiul transversal a fost efectuat începând cu 1 aprilie 2016 și s-a încheiat în 31 martie 2023 și a fost împărțit în perioade pre-COVID-19 și COVID-19. Datele au fost furnizate de Institutul Canadian pentru Informații în Sănătate și de Institutul Național de Excelență în Sănătate și Servicii Sociale pentru toate provinciile și teritoriile canadiene. Participanții au fost copii și adolescenți cu vârste cuprinse între 6 și 20 de ani. 

Creșterea numărului de spitalizări cu diagnostic de tulburare de alimentație

Rezultatele? Între aprilie 2016 și martie 2023, în Canada, au existat 11.289 de spitalizări pentru tulburări de alimentație în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 6 și 20 de ani. 8.726 (77%) pentru fetele cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani. În aproximativ 60% din cazuri, a fost prima spitalizare cu diagnosticul de tulburare de alimentație. Studiile anterioare din Statele Unite au arătat constatări similare, arătând creșteri în rândul adolescenților și adulților tineri care solicită atât îngrijire spitalicească, cât și ambulatorie pentru o tulburare de alimentație în urma COVID-19.

Ce s-a schimbat în viața copiilor noștri odată cu pandemia?

Esența dezvoltării sănătoase la adolescenți reprezintă individualizarea. Și această dezvoltare a autonomiei – naturală și atât de necesară – le-a fost restricționată adolescenților din întreaga lume. 

Pandemia a îngreunat socializarea tinerilor

Pandemia de COVID-19 a avut un impact profund asupra socializării adolescenților, afectându-le interacțiunile sociale, dezvoltarea personală și bunăstarea emoțională. Lipsa socializării, esențială pentru adolescență, a șters posibilitatea tinerilor de a se identifica, de a-și elibera emoțiile, de a face conexiuni. Restricțiile de distanțare socială și închiderea școlilor au limitat semnificativ oportunitățile adolescenților de a interacționa fizic cu prietenii și colegii. Activitățile extracurriculare, evenimentele sportive și alte întâlniri sociale au fost anulate sau suspendate, contribuind la sentimentul de izolare. Mulți adolescenți au experimentat un sentiment crescut de singurătate și deconectare de la rețelele lor sociale. Lipsa suportului social poate duce la creșterea anxietății și depresiei.

Efectul social media

În lipsa socializării directe, adolescenții au început să se bazeze mai mult pe rețelele sociale, aplicațiile de mesagerie și platformele de videoconferință pentru a menține contactul cu prietenii și familia. Platformele precum Zoom, Discord, TikTok și Instagram au devenit mijloacele lor principale de socializare. A fost singura modalitate de a menține legătura cu oamenii dragi, dar această metodă a început deja să-și manifeste dezavantajele. Timpul excesiv petrecut în fața ecranelor a dus la apariția oboselii digitale, la probleme de somn și la accentuarea sentimentului de izolare. Utilizarea excesivă a rețelelor sociale a fost obișnuită în timpul pandemiei și a continuat după izolare. Cercetările ulterioare au descoperit legături consistente între utilizarea rețelelor sociale și sentimentul de nemulțumire legat de aspectul fizic, stima de sine scăzută, alimentația dezordonată și anxietatea.

Impactul asupra dezvoltării psihosociale

Lipsa interacțiunilor față în față a afectat dezvoltarea abilităților sociale esențiale, cum ar fi rezolvarea conflictelor, empatia și comunicarea non-verbală. Adolescenții manifestă dificultăți în a-și dezvolta încrederea în sine și abilitățile de socializare necesare pentru tranziția către viața adultă. Pentru unii, experiența pandemiei a dus la dezvoltarea sentimentelor de frică, anxietate și nesiguranță. Tulburările de alimentație sunt tulburări emoționale și orice emoție dureroasă poate spori nevoia de simptome.

Ce semne trebuie urmărite la copii și adolescenți?

Identificarea și intervenția timpurie sunt esențiale pentru a preveni agravarea tulburărilor de alimentație și pentru a sprijini tinerii în recuperare. Fiți atenți la comportamentele și obiceiurile alimentare ale copilului sau adolescentului. Abordați subiectul cu delicatețe și empatie. Întrebați-i cum se simt și dacă au nevoie de ajutor. Dacă apreciați că are nevoie de ajutor de specialitate, consultați un medic, psiholog sau dietetician specializat în tulburările de alimentație pentru o evaluare corectă și stabilirea unui plan de intervenție adecvat.

Oferiți-le sprijin emoțional și creați un mediu sigur și necritic pentru copii și adolescenți. Dar, înainte de toate, informați-vă despre tulburările de alimentație și despre cum să le recunoașteți și să le gestionați. Iată câteva semne de urmărit: 

  1. Schimbări în greutate:
  • pierdere semnificativă sau creștere în greutate într-o perioadă scurtă de timp;
  • preocupare excesivă față de greutate și aspectul corporal.
  1. Comportamente alimentare nesănătoase:
  • evitarea meselor sau refuzul de a mânca în prezența altor persoane;
  • consumul excesiv de alimente într-o perioadă scurtă de timp, urmat de vinovăție sau rușine;
  • mâncatul în secret sau ascunderea alimentelor.
  1. Preocupare excesivă față de alimentație:
  • calcularea obsesivă a caloriilor sau urmarea unor diete stricte și restrictive;
  • interes crescut pentru prepararea alimentelor, dar fără a le consuma;
  • gătirea de mâncăruri elaborate pentru alții, dar fără a mânca din ele.
  1. Comportamente compensatorii:
  • vărsături autoinduse sau folosirea excesivă a laxativelor;
  • practicarea de exerciții fizice intense și compulsive pentru a arde caloriile consumate.
  1. Schimbări emoționale și psihologice:
  • anxietate sau depresie;
  • izolare socială sau retragere din activitățile sociale;
  • iritabilitate sau schimbări bruște de dispoziție.
  1. Semne fizice:
  • oboseală cronică;
  • probleme digestive frecvente, cum ar fi constipația sau durerile abdominale;
  • probleme de somn;
  • semne fizice de malnutriție, cum ar fi pielea uscată, căderea părului sau unghii fragile.

Este nevoie de o abordare multidisciplinară

Tratamentul tulburărilor de alimentație este cel mai eficient atunci când implică o echipă multidisciplinară de specialiști. Această abordare integrată asigură că toate aspectele fizice, emoționale și nutriționale ale tulburării sunt abordate în mod corespunzător. Părinții și persoanele apropiate joacă, de asemenea, un rol crucial în sprijinirea recuperării și în colaborarea cu profesioniștii din domeniul sănătății. 

Medicul de familie rămâne, și în acest caz, primul contact de specialitate la care puteți apela dacă descoperi semne care vă alarmează la copil sau adolescent. După evaluarea inițială, acesta vă poate recomanda consultul de specialitate (psihiatru, psiholog clinician, nutriționist sau dietetician, medici specializați în medicină internă sau pediatri) în funcție de necesitățile specifice ale fiecărui copil.

Sursă foto: Dreamstime

INTERVIURILE HotNews.ro