Răceală de vară sau alergie? Iată cum pot fi ajutați copiii care răcesc vara!

Sănătatea celor mici trebuie să fie întotdeauna o prioritate, indiferent de sezon. Răcelile de vară, chiar dacă par inofensive, pot reprezenta un pericol semnificativ pentru sănătatea copiilor. Deși temperaturile ridicate din sezonul estival ar trebui să reducă riscul răcelilor, expunerea la aer condiționat, schimbările bruște de temperatură și contactul cu diverși copii bolnavi pot duce la apariția acestor afecțiuni.

Unul dintre cele mai mari riscuri ale răcelilor de vară este deshidratarea. Copiii, în special cei mici, au nevoie de o hidratare corespunzătoare pentru a combate simptomele răcelii, cum ar fi febra și congestia nazală. Dacă nu beau suficiente lichide se pot deshidrata rapid, ceea ce le poate agrava starea generală.

De asemenea, răcelile de vară pot duce la complicații respiratorii. Din cauza căldurii, frecvent este folosit aerul condiționat, iar trecerea bruscă de la un mediu cald la unul rece le poate irita celor mici căile respiratorii. Acest lucru poate agrava simptomele unei răceli obișnuite și poate duce la afecțiuni mai grave, cum ar fi bronșita sau pneumonia.

Un alt aspect de luat în considerare este riscul de suprainfecție bacteriană, deoarece în sezonul estival bacteriile se dezvoltă mai rapid din cauza căldurii. Răcelile virale pot slăbi sistemul imunitar al copilului, făcându-l mai susceptibil la infecții bacteriene secundare, cum ar fi otitele sau sinuzitele. Iată câteva dintre cele mai frecvente întrebări pe care și le pun părinții cu privire la răcelile de vară și răspunsurile la ele.

Cum poți răci vara?

Este falsă credința că doar în sezonul rece se poate răci. Deși mediul extern, într-adevăr, poate avea un efect asupra sistemului imunitar, răceala presupune în principal expunerea la un virus. Indiferent de sezon. Ei bine, există peste 200 de virusuri diferite care pot provoca simptome de răceală, iar copiii pot intra foarte ușor în contact cu acestea. Cele mai comune virusuri sunt rinovirusurile, care supraviețuiesc la temperaturi mai scăzute și, prin urmare, sunt mai răspândite între lunile septembrie și mai. Însă mai sunt și enterovirusurile, care provoacă răcelile vară.

Care este diferența dintre o răceală de vară și una de iarnă?

Deși virusurile care provoacă răceli de vară și de iarnă sunt diferite, simptomele sunt de obicei foarte asemănătoare. La fel ca rinovirusurile, enterovirusurile pot infecta țesuturile nasului și gâtului, dar pot afecta și ochii, sistemul digestiv sau alte zone. (Poliomielita, de exemplu, este o afecțiune provocată de un enterovirus, însă vaccinarea a eradicat această îmbolnăvire.) Astfel, enterovirusurile provoacă îmbolnăviri care se manifestă cu febră bruscă, simptome respiratorii ușoare, dureri în gât, dureri de cap, dureri musculare și probleme gastro-intestinale, precum greață sau vărsături.

Cum îți dai seama că este o răceală de vară și nu alergie?

În timp ce atât răceala cât și alergiile pot provoca strănut, secreții nazale și congestie, doar o răceală de vară va provoca alte simptome precum tusea, transpirația și febra. În plus, o răceală de vară se manifestă pe o perioadă scurtă de timp, de ordinul zilelor, în timp ce alergiile persistă pe tot parcursul sezonului.

Cât timp durează o răceală de vară?

În medie, răcelile de vară durează între 7 și 10 zile. Acesta este timpul de care are nevoie sistemul imunitar pentru a elimina un virus. Dacă răceala are cauză bacteriană, cum ar fi pneumonia sau faringitia streptococică, poate dura mai mult, în unele cazuri până la 14 zile.

Cum se tratează răcealile de vară?

În primul rând este de subliniat că răcelile, fie ele de vară sau de iarnă, nu se tratează cu antibiotice. Pentru că ele sunt provocate de virusuri, nu de bacterii. În rest, răceala de vară se tratează ca orice răceală, cu odihnă și administrare de lichide. Consumul crescut de lichide poate ajuta la eliminarea toxinelor și germenilor care cauzează infecții. Menținerea hidratării poate ajuta sistemul imunitar să lupte mai eficient și să se recupereze mai repede atunci când este atacat. Încurajați copiii să bea multă apă și alte lichide. Dacă preferă sucurile, oferiți-le sucuri proaspete de fructe, fără zahăr, pentru un beneficiu maxim.

În cazul în care este necesar, pentru desfundarea nasului se pot administra decongestionante, iar pentru a reduce febra și a ameliora durerile în gât, analgezice. Acestea din urmă trebuie să fie dintre cele care NU conțin acid acetilsalicilic (aspirină). Agenția de Control al Medicamentelor din Marea Britanie a recomandat ca aspirina să nu se administreze copiilor sub 16 ani din cauza legăturilor sale cu sindromul Reye, tulburare rară, potențial fatală, întâlnită aproape exclusiv la copii și adolescenți.

Sursă foto: Dreamstime