VIDEO „Găgăuzia a fost rusificată mai mult în timpul Moldovei independente decât al URSS” – Interviu cu fostul vicepremier pentru Reintegrare, Vladislav Kulminski
„În Republica Moldova nu au fost niciodată trimiși atât de mulți bani ca acum pentru destabilizarea țării”, este avertismentul făcut de Vladislav Kulminski, fost vicepremier pentru Reintegrare al Moldovei, într-un interviu pentru HotNews.ro. Fostul demnitar responsabil cu regiunea transnistreană spune care ar fi provocările din partea Rusiei ce ar putea veni la alegerile din Moldova de peste două luni, unele cu o miză extraordinară.
Republica Moldova va avea alegeri prezidențiale pe 20 octombrie, concomitent cu un referendum pentru aderarea la Uniunea Europeană. Dacă există mari șanse ca acest referendum să treacă, este de așteptat ca forțele pro-ruse să organizeze provocări în perioada următoare.
„În Găgăuzia ne-ar putea aștepta să se adopte o decizie prin care regiunea să se declare împotriva integrării europene și pentru integrarea euroasiatică”, spune Vladislav Kulminski, fost vicepremier și ministru pentru Reintegrare în Guvernul Republicii Moldova în 2021, într-un interviu pentru HotNews.
Fostul demnitar susține însă că oamenii din această regiune, care „a fost rusificată mai mult în perioada de independență a Moldovei decât a URSS”, nu caută o confruntare cu Republica Moldova: „E vorba doar despre cei 10-15 oameni plătiți de Șor, aflați la conducerea Găgăuziei”.
Vladislav Kulminski este în prezent expert în rezolvarea conflictelor. Înainte de a face parte, pentru scurt timp, din Guvernul condus de Natalia Gavriliță a activat în cadrul structurilor ONU de reglementare a conflictelor.
Care este portretul moldoveanului din Transnistria
HotNews: În România avem această imagine a cetățeanului din Transnistria: este vorbitor de rusă, se uită la televiziunile rusești, are ruble în buzunar, nu vrea să audă de UE și consideră România un stat dușmănos. Este acesta un portret fidel al transnistreanului?
– Nu neapărat. Haideți să începem cu faptul că toți locuitorii regiunii transnistrene au cetățenia Republicii Moldova. Conform ultimelor date, 375.000 de cetățeni ai Republicii Moldova sunt în regiunea transnistreană.
– Mulți au și pașaport rusesc.
– Mulți au și pașaportul rusesc, și moldovenesc, și românesc, și bulgăresc… Sunt oameni acolo care au 4-5 pașapoarte, deci călătoresc mult și pe partea dreaptă a Nistrului, dar și în România și Uniunea Europeană.
Întrebarea aceasta, care este portretul transnistreanului, este foarte importantă, dar a fost foarte puțin studiată. Chiar și în Republica Moldova există un tablou simplist al oamenilor care locuiesc în această regiune.
Dar alte căi decât reintegrarea regiunii transnistrene în Republica Moldova, în contextul geopolitic actual, nu există.
„Comunicarea Republicii Moldova cu Transnistria a fost cam neglijată în toate domeniile”
– Deci spuneți că pentru cetățenii din Transnistria nu există decât integrarea reală în Moldova și odată cu Moldova în UE. Dar ei văd lucrurile așa?
– Aici sunt semne de întrebare, dacă și ei văd realitatea așa. Dar ce vreau să subliniez este că această comunicare cu malul stâng al Nistrului trebuie să se întâmple la toate nivelurile. Din păcate, comunicarea Republicii Moldova cu Transnistria a fost cam neglijată în toate domeniile: politic, economic, social.
Nici cu Găgăuzia nu prea a fost o comunicare bună. Noi vorbim despre Transnistria, dar, iată, avem regiunea găgăuză care are un statut foarte bine definit în legislația Republicii Moldova, dar chiar și acolo există o realitate paralelă, care nu se intersectează cu cea din Republica Moldova.
„Găgăuzia a fost rusificată într-o măsură mai mare în timpul Moldovei independente decât al URSS”
– Cetățeanul din Găgăuzia este vorbitor de rusă, are rude care muncesc în Rusia, este expus la propaganda rusă…Cum ar putea fi schimbat în viitor acest portret?
– Este vorba despre 4% din populația republicii. E o minoritate și noi nu vorbim aici despre o problemă care poate fi abordată în mod constructiv, deci prin eforturi conștiente al statului în Republica Moldova.
Inițial, în 1994, această autonomie a fost creată cu ajutorul președintelui Turciei de atunci, domnul Demirel (n.r.- Suleyman, președinte între 1993 și 2000), ca o autonomie culturală.
Realitatea tristă este că regiunea găgăuză a fost rusificată într-o măsură mult mai mare pe timpul Moldovei independente decât pe timpul Uniunii Sovietice. Limba găgăuză (n.r.- din aceeași familie cu limba turcă), cultura găgăuză sunt acum pe cale de extincție.
„Propaganda și dezinformarea au ajuns la apogeu”
Tot mai puțini oameni, mai ales tineri, vorbesc găgăuza. Este o problemă uriașă, iar Moldova ca stat nu prea a avut resurse și nu a făcut eforturi suficiente pentru această regiune.
Deși există un interes pentru schimbare. Există o școală cu predare în limba română, iar cererea pentru această școală depășește oferta. Singură, este o singură școală în limba română, dar în limba găgăuză nu e niciuna. Apoi, din cele 45 de grădinițe din Găgăuzia, niciun una nu este în limba găgăuză sau română, ci doar în rusă.
Eu am vizitat toate autonomiile din Uniunea Europeană și am văzut cum funcționează lucrurile acolo. În Tirolul de Sud există o populație vorbitoare a limbii ladină, reprezintă 5% din această autonomie.
Dar dreptul lor de a vorbi în limba lor este asigurat pe deplin de stat. Ca să ai toată această structură (n.r. -școli etc) costă, este scump.
Și în cazul Găgăuziei trebuie să facem aceste eforturi.
În acest caz avem și un paradox deoarece mișcarea Moldovei către Uniunea Europeană este un lucru benefic pentru autonomia găgăuză, mult mai benefic decât pentru restul Moldovei, pentru că acolo drepturile lor vor fi protejate, vor avea instituții de drept la care să apeleze iar relația lor cu Chișinăul va deveni mult mai predictibilă.
Dar ei sunt împotrivă, din cauza propagandei care există în această regiune și care spune că Uniunea Europeană înseamnă distrugerea statalității Republicii Moldova și multe alte chestii rele.
Propaganda și dezinformarea au ajuns la apogeu. În octombrie vom avea alegeri prezidențiale, iar anul viitor vor fi alegeri parlamentare. Aici este miza. Federația Rusă s-a pornit să refacă Imperiul Rus și să includă Ucraina și Republica Moldova în sfera ei de influență.
Acest plan a eșuat datorită ucrainenilor. Acum sarcina minimă a Federației Ruse este de a nu permite plecarea Republicii Moldova și a Ucrainei în sfera de influență a Occidentului.
Iar Găgăuzia va juca un rol foarte important în aceste eforturi, iar întrebarea firească este cu ce mesaje se vor adresa politicienii implicați în alegeri locuitorilor din aceste regiuni. Adică oamenii ăștia ce decizie vor lua în ceea ce privește viitorul Moldovei.
„Domnul Plahotniuc a avut mulți prieteni aici, la București”
– La ce mesaje trebuie să ne așteptăm că vor fi trimise în regiune?
– Probabil că urmează cea mai turbulentă perioadă de la independența Republicii Moldova. Timp de 30 de ani, Republica Moldova a stat pe gard. Politica preferată a tuturor politicienilor a fost „haideți să fim prieteni și cu Estul și cu Vestul”. Nu am avut o opțiune clară, de genul: „iată care este drumul de dezvoltare a Republicii Moldova și vom merge pe acest drum de la început până la capăt”.
Chiar și domnul Plahotniuc care avea mulți prieteni aici la București, și politicieni și formatori de opinie publică, credeau că „este omul nostru” el se juca foarte bine și cu Federația Rusă și cu Occidentul.
– Dar acum este PAS-ul la guvernare în Republica Moldova.
– Acesta este prima guvernare care nu are de gând să se joace cu Federația Rusă și a spus foarte clar: calea noastră este spre Uniunea Europeană, noi o să facem pași decisivi ca să ieșim din sfera de influență a Federației Ruse.
Asta înseamnă pierderea controlului asupra Republicii Moldova și crearea unei situații imposibile referitoare la reglementarea situației Transnistriei. Ce se va întâmpla mai departe este o întrebare foarte interesantă.
Dar marea majoritate a cetățenilor din Republica Moldova, inclusiv cei din regiunea transnistreană, cred că drumul de dezvoltare este spre Uniunea Europeană.
– S-a făcut vreun sondaj, de unde știți?
– Sunt multe semne directe și indirecte. De pildă, ideea Federației Ruse ca Moldova să facă parte din Uniunea Eurasiatică, alături de Belarus, Kazakhstan, Armenia nu mai este relevantă.
Deci Federației Ruse i-au rămas tot mai puține pârghii de influență, de aceea aceste alegeri sunt atât de importante, pentru că Moldova poate face niște pași decisivi ca să iasă din această sferă de influență.
Exemplul periculos al Georgiei și oamenii care vor să fie la mijloc pentru că astfel „fac mulți bani”
– După ce partidul care-i poartă numele i-a fost interzis, oligarhul Ilan Șor a înființat alte 2-3 partide pe scena politică din Moldova cu aceiași oameni. Deci cine sunt oamenii Rusiei care vor încerca să influențeze aceste alegeri?
– Strategie principală este să nu mai fie actuala președintă Maia Sandu la putere și nici partidul PAS. Dacă, de exemplu, anul viitor va veni o coaliție de partide care, practic, „va uita” despre integrarea europeană ca proiect principal de țară atunci această direcție va muri.
Vă dau ca exemplu situația Georgiei, care este ideală pentru Federația Rusă (n.r.- Georgia este guvernată de un partid care a câștigat alegerile cu o platformă pro-europeană, dar între timp a virat-o către Rusia. Președinta țării este pro-occidentală).
Deci e posibil ca Republica Moldova să aibă un președinte pro-european, dar un parlament care trage în altă direcție, să fim prieteni cu toți, iar acesta e un scenariu perfect posibil: să avem un parlament pestriț cu multe partide care-și vor promova interesele. De ce această strategie de „zonă gri” a Moldovei este dorită de mulți? Pentru că oamenii fac foarte mulți bani.
Republica Moldova a avut o perioadă în anii 2012-2015 când a fost o țară cu ștampilă de țară independentă și cu un loc în ONU, dar unde se făcea spălare de bani și toate chestiunile care nu ar fi fost posibile în țările UE.
Republica Moldova a fost controlată de o gașcă de oameni care voiau să facă bani.
Deci această stare de „zonă gri” este foarte benefică pentru oamenii care controlează Republica Moldova și care acum vor să revină la putere.
Referendumul pentru intrarea în UE și riscurile asumate de Maia Sandu
– Cine sunt aceste grupuri, haideți să le definim…Deci în Moldova avem acum PAS și Maia Sandu, știm ce dorește, avem pro-rușii cu Ilan Șor și partidele pe care le-a creat și multe partide de mijloc..
– Exact, partide de mijloc care vor și acolo și acolo, „la mijloc”. Partidul lui Șor este cel care vrea destabilizare. Sunt mulți bani, așa ceva Republica Moldova nu a văzut niciodată, pentru că din punctul de vedere al Federației Ruse e mai ușor să cumperi o țară decât să pornești un război. De aici miza foarte mare a alegerilor.
– Alegerile prezidențiale se suprapun peste un referendum privind integrarea în UE, iar unii politicieni de opoziție au spus că Maia Sandu a riscat să compromită parcursul european al Moldovei convocând acest referendum. Pentru că acesta va fi o țintă a propagandei ruse și că dacă nu va trece va fi un mare eșec. Ce părere aveți?
– Această opinie are dreptul la existență. Numai că mie referendumul mi se pare că a fost o mișcare deșteaptă. Pentru că setează agenda. Deci practic toată lumea din Republica Moldova discută acum despre integrarea europeană.
Actualul guvern și doamna președintă au două realizări importante pentru opinia publică. 1. stabilitatea și pacea – auzim des că actualul guvern nu a permis un război în Republica Moldova, în condițiile în care șansele ca în primele 10-11 luni de la începutul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, Moldova să nimerească în această zonă de turbulențe geopolitice au fost foarte mari. 2. integrarea europeană.
Pericolul ce poate veni din Găgăuzia
– Ce condiții trebuie să îndeplinească referendumul ca să treacă?
– Trebuie să fie o prezență de 33%, deci cam 930 mii alegători, pentru a fi validat. De regulă, cam la orice tip de alegeri prezența la vot este de aproximativ 1,5 milioane de oameni.
– La ce ne putem aștepta din partea forțelor pro-ruse?
– La provocări, inclusiv la acțiuni directe, nu doar propagandistice. În Găgăuzia, de exemplu, ne putem aștepta să fie convocată „Adunarea deputaților de la toate nivelurile” care să adopte o decizie că sunt împotriva integrării europene și că sunt pentru integrarea euroasiatică.
Trebuie să înțelegeți însă că oamenii din Găgăuzia nu vor niciun fel de confruntare cu Republica Moldova, nu vor neînțelegeri, război. Sunt doar pretexte, create artificial, de 10-15 oameni plătiți de Șor aflați la conducerea Găgăuziei.
– Dar cine este această doamnă care conduce acum Găgăuzia, Evghenia Guțul, care a apărut de nicăieri?
– Doamna Evghenia Guțul este controlată de Ilan Șor, iar Ilan Șor este controlat de serviciile rusești.
– A fost votată de oamenii din Găgăuzia.
– Aceste alegeri au fost cumpărate pur și simplu. Cu bani. Sunt multe metode de a aduce bani în Republica Moldova și probabil că serviciile moldovenești descoperă în fiecare zi o nouă metodă. Dacă nu ar fi fost factorul ban ei nu ar fi câștigat alegerile. Instituțiile statului nu au fost în stare să contracareze ceea ce s-a întâmplat în Găgăuzia, iar miza celor care conduc Găgăuzia este confruntarea instituțională cu puterea centrală.
Nu vor un dialog normal, așa cum există de 30 de ani, nu vor rezolvarea problemelor, ci vor confruntări și să folosească regiunea ca armă geopolitică împotriva Chișinăului. Iar actuala putere a gestionat bine situația și din Găgăuzia și din Transnistria.
Nu ați auzit nimic în această perioadă despre regiunea transnistreană…
– Au fost proteste când s-au introdus taxele vamale (n.r.- la 1 ianuarie 2024, agenții economici din Transnistria au fost obligați să achite taxe pentru importuri la bugetul Republicii Moldova).
– Au fost niște neînțelegeri, după aceea nu s-a mai întâmplat nimic. Acum nu se așteaptă nicio amenințare sau provocare la acest alegeri, care să vină din Transnistria. Cei de acolo nu sunt interesați de niciun fel de escaladare pentru că vor avea mai mult de pierdut.
La fel și cu Găgăuzia, oamenii din regiune vor pace și stabilitate.
– Foarte mulți oameni din Găgăuzia trăiesc din banii trimiși de rudele lor care muncesc în Rusia. Este aceasta o altă pârghie a Rusiei? Să spună că „fără acești bani voi nu aveți din ce trăi”.
– Nu prea. Toată lumea se teme de război, noi suntem la hotar cu războiul. Sondajele arată că 75 % din cetățenii Moldovei vor reglementarea pașnică a conflictului transnistrean.
Sigur că Guvernul de la Chișinău ar fi putut băga capul în stup și să spere că albinele nu o să-l muște. Ar fi fost posibil să intre în această confruntare regională dar Republica Moldova ar fi avut de suferit.
– În orice țară din lume, factorul economic influențează rezultatele alegerilor. În Moldova a fost și este inflație mare, sunt probleme economice. Cum vor influența acestea rezultatele alegerilor?
– Situația economică este foarte dificilă și, iarăși, Moldova trece printr-un proces de transformare. Cred că peste 5-10 ani situația va fi alta. Fondurile de preaderare și deschiderea economiei vor transforma situația economică a Republicii Moldova.
Din cauza faptului că situația economică este dificilă avem un flux atât de mare de bani pentru a cumpăra voturi și în cadrul alegerilor la nivel național.
– Un flux de bani din Federația Rusă?
– Da, și care nu poate fi oprit. Când se închide un canal, apare altul și așa mai departe.
Noi avem o perioadă foarte limitată în acest proces de integrare europeană. Trebuie să urcăm rapid în acest tren către UE pentru că acesta nu va sta în gară 5-10 ani.
INTERVIURILE HotNews.ro