Kamala Harris refuză să-l numească pe Netanyahu „aliat”, într-un interviu la CBS. În ce condiții s-ar întâlni cu Putin

Candidata democrată la Casa Albă, Kamala Harris, a răspuns la întrebări privind Orientul Mijlociu, războiul purtat de Rusia în Ucraina, securitatea frontierelor SUA și problema migrației, într-un interviu difuzat luni de CBS, potrivit CNN.

Interviul înregistrat și difuzat de televiziunea americană vine în contextul în care Kamala Harris a fost criticată pentru lipsa de comunicare cu publicul în cursa pentru Casa Albă. Astfel, la mai puțin de o lună până la ziua alegerilor din SUA, candidata democrată și-a intensificat aparițiile mediatice.

Nicio întâlnire cu Putin dacă Ucraina nu este reprezentată

Întrebată de jurnalistul american Bill Whitaker, în interviul de CBS, dacă s-ar întâlni faţă în faţă Vladimir Putin pentru a negocia încetarea războiului, Kamala Harris a declarat: „Nu bilateral, fără Ucraina, nu. Ucraina trebuie să aibă un cuvânt de spus în ceea ce priveşte viitorul Ucrainei”.

Kamala Harris a mai afirmat că „nu va exista niciun succes în a pune capăt acestui război fără ca Ucraina și ONU să participe la cum arată acest succes”.

Vicepreședintele SUA a evitat să răspundă dacă va sprijini efortul de extindere a NATO pentru a include Ucraina, spunând că se va ocupa de acest aspect „dacă și când se va ajunge la acel punct” și că, până atunci, „susținem capacitatea Ucrainei de a se apăra împotriva agresiunii neprovocate a Rusiei”.

Administraţia preşedintelui Joe Biden a respins anterior orice discuţii cu Putin, în timp ce Donald Trump a criticat anterior ajutorul militar şi financiar masiv al Washingtonului pentru Ucraina şi a insistat că ar putea ajunge rapid la un acord de pace cu liderul rus.

Harris a spus că, dacă Trump ar fi președinte, „Putin ar sta chiar acum la Kiev”. „El (n.r. Trump) vorbeşte despre, «Oh, pot pune capăt în prima zi». Ştiţi ce înseamnă asta? Este vorba despre capitulare”, a completat Kamala.

„Am fost mândră să fiu alături de Ucraina – voi continua să fiu alături de Ucraina și voi lucra pentru a mă asigura că Ucraina va învinge în acest război, pentru a fi în siguranță”, a mai spus Harris.

Candidata democrată s-a întâlnit luna trecută cu Volodimir Zelenski la Casa Albă, unde a reiterat sprijinul său neclintit pentru Ucraina.

Harris refuză să-l numească pe Netanyahu „un aliat”

Kamala Harris a ocolit să răspună la întrebarea dacă premierul israelian Benjamin Netanyahu a fost „un aliat foarte apropiat”, afirmând că o întrebare mai bună este: „Există o alianță importantă între poporul american și poporul israelian? Iar răspunsul la această întrebare este «da»”, scrie The Guardian.

Fragmentul din interviul difuzat de CBS despre Israel a fost publicat duminică, înainte de ziua de 7 octombrie, când s-a făcut un an de la atacul Hamas. În 7 octombrie 2023, comandouri ale Hamas infiltrate din Gaza au lansat un atac fără precedent în Israel, care a declanşat războiul din teritoriul palestinian. 

Drept semn că Harris intenționează să urmeze îndeaproape abordarea lui Biden în materie de politică externă, vicepreședintele a declarat că Israelul are dreptul să se apere, adăugând totodată că „mult prea mulți palestinieni nevinovați au fost uciși”.

Problema migrației, una „de lungă durată”

Administrația Biden s-a confruntat cu un număr record de migranți în emisfera vestică, zonă lovită în plin de pandemia de coronavirus. În ultimii trei ani, oficialii americani s-au confruntat cu valuri de migranți la frontiera de sud.

Întrebată despre abordarea administrației președintelui Joe Biden cu privire la politicile de migrație, Harris a susținut că aceasta este o „problemă de lungă durată”.

La întrebarea de ce nu s-au luat măsuri mai devreme, Harris a citat un proiect de lege privind migrația propus Congresului la începutul anului 2021 și i-a criticat pe republicani pentru respingerea unui proiect de lege, afirmând că Trump i-a îndemnat pe aceștia să respingă măsura.

Presată de Bill Whitaker să răspundă dacă ar fi trebuit luate mai multe măsuri mai devreme, Harris a refuzat să comenteze, concentrându-se în schimb pe acțiunile recente care au dus la o scădere drastică a traversărilor de la granițe.

„Avem nevoie ca Congresul să poată acționa pentru a rezolva de fapt problema”, a mai spus ea.