Sunt alimentele modificate genetic sigure pentru copii? Ce sfaturi au un gastroenterolog pediatru și un epidemiolog

Alimentația sănătoasă este esențială pentru creșterea și bunăstarea unui copil. Dar, cu atâtea mesaje, multe contradictorii în privința dietei, părinților le poate veni greu să aleagă ce este bun pentru copilul lor și ce trebuie evitat. O dilemă a multor părinți se leagă de alimentele modificate genetic (OMG) și felul în care acestea pot afecta sănătatea copiilor. Iată ce sfaturi au medicii pentru a proteja copiii de potențiale efecte adverse.  

Atenție la alimentele ultraprocesate!

Alimentele modificate genetic sunt cele obținute prin bioinginerie. „Procesul implică modificarea structurii genetice a plantelor sau animalelor pentru a îmbunătăți anumite caracteristici cum ar fi rezistența la dăunători, boli sau anumite condiții de mediu și pentru a îmbunătăți conținutul nutrițional al acestora”, ne-a explicat prof. dr. Emilian Popovici, medic epidemiolog, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie.

Potrivit Academiei Americane de Pediatrie , OMG-urile sunt foarte frecvent prezente în alimente ultraprocesate precum nuggets de pui, mâncăruri congelate, hot dog, supe conservate sau ambalate, chips-uri de cartofi și de porumb, cereale îndulcite și băuturi în care s-a adăugat sirop de porumb bogat în fructoză. Chiar dacă toate aceste alimente pot fi făcute și fără OMG-uri, majoritatea mărcilor conțin porumb, soia și alte ingrediente provenite din culturi modificate genetic, menționează sursa citată.

Argumente pro și contra

Tehnologia a stârnit încă de la apariția ei în urmă cu câteva decenii îngrijorări. „Susținătorii alimentelor modificate genetic afirmă că aceste tipuri de culturi au potențialul de a soluționa cel puțin o parte din provocările legate de securitatea alimentară prin creșterea randamentului culturilor, îmbunătățirea conținutului nutrițional și reducerea nevoii de pesticide și erbicide chimice”, adaugă prof.dr. Emilian Popovici.

Iar acest lucru este benefic, adaugă medicul, mai ales în regiunile în care deficitul de alimente este o problemă presantă, deoarece OMG-urile au potențialul de a livra producții mai mari și de a rezista la condiții mai dure de mediu. În plus, capacitatea de a îmbunătăți conținutul nutrițional al culturilor prin modificarea genetică ar putea ajuta la combaterea malnutriției și a deficiențelor de nutrienți la populațiile vulnerabile.
„Pe de altă parte, oponenții OMG-urilor își exprimă îngrijorarea cu privire la riscurile potențiale asociate cu consumul de alimente modificate genetic. Una dintre preocupările principale este potențialul de consecințe negative chiar și neintenționate asupra sănătății, deoarece efectele pe termen lung ale consumului de OMG-uri nu sunt încă pe deplin înțelese”, subliniază medicul epidemiolog.

Recomandarea nr. 1: citiți etichetele și fiți atenți la conținutul de glifosat!

Dincolo de argumentele pro sau contra asupra subiectului, actualmente există o preocupare majoră a persoanelor care lucrează în sistemul de sănătate pentru masa mare de alimente care conțin în totalitate sau printer ingrediente alimentare modificate genetic, admite dr. Iulia Țincu, medic primar gastroenterolog pediatru.

„Dacă ar fi să ne uităm peste Ocean, în SUA, acolo mai bine de 90% din producția la nivel de agricultură conțin OMG-uri. Doar că există și o legislație care impune producătorului să notifice statutul de aliment modificat genetic pe etichetă. Astfel încât consumatorul să poată alege. Concomitent, există și o legislație europeană. Evident că de aici și până la a ne pune problema dacă unui organism aflat în creștere – cum este copilul – îi poate fi modificată dezvoltarea prin introducerea unui astfel de produs n-a fost decât un pas”,  mai spune dr. Țincu.

În acest context, Asociația Americană de Pediatrie a făcut câteva recomandări practice atât pentru pediatri, cât și pentru părinți, cea mai importantă fiind aceea ca părinții să citească foarte atent etichetele și să poată alege sau nu utilizarea unui astfel de produs pentru copilul lor.

Rezistența la microroganisme se asigură prin introducerea în ADN-ul vegetal, de exemplu, a unor modificări care fac planta rezistentă la dăunători, însă există o preocupare legată de cantitatea mare de pesticide care ar putea fi acumulată secundar acestor modificări, de către alimentele modificate genetic, subliniază medicul gastroenterolog pediatru.

„Sunt anumiți compuși – cum ar fi glifosatul – care trebuie cuantificat pe fiecare produs finit și trebuie să se găsească pe eticheta produsului atunci când el ajunge în supermarket”, exemplifică dr. Țincu.

Potrivit medicului, această tehnică de modificare genetică este folosită pe scară largă la nivel mondial de prea puțin timp astfel încât să putem trage niște concluzii cu adevărat viabile asupra creșterii și dezvoltării copiilor: „În zona patologiei de adulți există preocuparea majoră legată de apariția unor boli oncologice. Prin urmare, o discuție laborioasă dintre pediatru și familie – în condițiile în care părintele merge și citește etichetele din supermarket – este foarte importantă. Producătorii spun, pe de altă parte, că nu prea mai există alimente, produse finite în supermarket, care să nu aibă la bază ceva modificat genetic. Doar atenția deosebită și evident posibilitățile financiare ale unei familii de a alege agricultura organică mai face diferența. Pentru că altfel, orice am mânca, cu siguranță există zona de modificare genetică măcar a ingredientelor inițiale.”

Dacă opțiunea de a alege un produs organic este prohibitivă prin prisma prețului, o discuție este și cea privind cantitatea de OMG-uri existentă în anumite alimente, adaugă dr. Țincu: „Și aici sunt recomandările cele mai importante și anume acelea că alimentele ultraprocesate, gata împachetate, congelate, extrem de conservate, pe care doar le scoți din congelator, le pui în cuptorul cu microunde sau într-un cuptor oarecare și în 15 minute ai masa gata, cu siguranță acolo se găsește cantitatea cea mai mare de un astfel de produs care, în timp, poate fi dăunător.”

Risc de acumulare în corp și modificări la vârsta adultă

Rețineți faptul că, cu cât produsele consumate sunt mai proaspete, cu atât conțin o cantitate mai mică de ingrediente modificate genetic.

Un alt sfat nutrițional al pediatrilor pentru a menține o bună alimentație și dezvoltare a copilului și independent de preocuparea pentru ingredientele modificate genetic, adaugă dr. Țincu, este acela de a ocoli alimentele cu adaos foarte mare de zahăr, sare și îndulcitori: „Recomand abținerea, pe cât posibil în condițiile vieții moderne, de la dulciurile extrem de procesate, de la alimentația care conține adaos mare de sare și conservanți modificatori de gust. Pentru că aceia reprezintă, de fapt, substanțe chimice care, probabil, în timp se bioacumulează și determină modificări la vârsta adultă. În acest moment, lumea pediatrică este în zona proalimentației sănătoase. Cu ingrediente cât mai proaspete, preparate în casă, cu porțiile de fructe și legume consumate zilnic și se îndepărtează de ideea alimentelor gata preparate, procesate, care cu siguranță, prin adaosul de chimicale pot produce efecte pe termen lung.”

Riscurile pe termn lung sunt legate de capacitatea unor compuși de a afecta în timp materialul nostru genetic. „Epigenetica este știința care studiază interacțiunea agresivității mediului – orice ar însemna asta – asupra materialului genetic uman, în general. Până nu demult – acum 20-30 de ani – consideram că ceea ce este scris în ADN-ul nostru ne setează cumva pentru orice fel de afecțiuni. Însă, concluzia actuală este că acea constelație genetică pe care fiecare dintre noi o are poate fi exprimată nefavorabil în condițiile unor factori de mediu agresori. Și aici putem discuta de la poluare și fumat și până la antibiotice în primul an de viață, la multe substanțe chimice, la alimentație intens procesată, sărată, cu adaos de zahăr. Sunt milioane de factori epigenetici ce pot să afecteze materialul nostru genetic”, conchide dr. Iulia Țincu.

OMS: „Glifosatul, un erbicid utilizat în producerea culturilor OMG, este probabil un agent cancerigen pentru oameni”

În raportul Use of Genetically Modified Organism – Containing Food Products in Children – Utilizarea produselor alimentare care conțin organisme modificate genetic la copii –  publicat în ianuarie 2024, specialiștii Academiei Americane de Pediatrie îndeamnă la efectuarea mai multor cercetări în acest domeniu și la mai multă transparență în etichetare, pentru a ajuta familiile să ia decizii în cunoștință de cauză atunci când cumpără alimente.

Aceeași sursă menționează că „Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății a stabilit că glifosatul, un erbicid utilizat pe scară largă în producerea culturilor alimentare OMG, este probabil un agent cancerigen pentru oameni. În unele alimente modificate genetic sunt detectate cantități măsurabile de glifosat. Familiile care doresc să reducă la minimum produsele alimentare care conțin OMG-uri trebuie să le evite cât mai mult pe cele ultraprocesate.”

Medicii sunt de părere că este esențial să se continue cercetările științifice riguroase și supravegherea atentă pentru a garanta siguranța OMG-urilor. „Dezbaterea în jurul alimentelor modificate genetic este complexă, cu argumente valabil exprimate de ambele părți. Poziția neutră în această problemă recunoaște potențialele beneficii ale OMG-urilor în abordarea provocărilor legate de securitatea alimentară și nutrițională, recunoscând, în același timp, nevoia de cercetare, reglementare și transparență pentru a aborda preocupările legate de siguranță, impactul asupra mediului și considerațiile etice. Pe măsură ce tehnologia continuă să evolueze, este important să abordăm subiectul alimentelor modificate genetic cu o minte deschisă, gândire critică și angajament de a echilibra beneficiile și riscurile potențiale”,  este de părere prof. dr. Emilian Popovici.

Sursa foto: Dreamstime.com