Armata rusă revendică un nou avans pe frontul din Donețk, prin „eliberarea” unui sat care avea mai puțin de 200 de oameni / Putin speră că Occidentul „l-a auzit”

Moscova a anunțat duminică faptul că armata sa a avansat și mai mult în estul Ucrainei, cucerind un nou sat de pe linia frontului, Izmailivka, situat la doar câțiva kilometri nord de un centru industrial cheie apărat de ucraineni, informează AFP.

Trupele Moscovei au înregistrat câștiguri constante pe câmpul de luptă în ultimele luni de zile, consolidându-și avantajul în fața forțelor ucrainene suprasolicitate și depășite numeric.

Unitățile armatei ruse „au eliberat așezarea Izmailovka”, a transmis Ministerul rus al Apărării în cadrul briefing-ului de presă zilnic, folosind ortografia rusă pentru numele acestui sat.

Izmailivka avea o populație de mai puțin de 200 de persoane înainte de începerea conflictului.

Satul se află la opt kilometri nord de centrul industrial cheie Kurahove și la doar câțiva kilometri nord de Kurahivka, un orășel situat pe o porțiune a liniei de front pe care Moscova încearcă să o încercuiască.

Orașul industrial Kurahove pare aproape de a fi cucerit de trupele ruse, care s-au apropiat de el în ultimele săptămâni, forţându-i pe mulţi dintre locuitorii săi să fugă.

La aproximativ zece kilometri nord de Izmailivka se află și Selidove, un alt oraş pe care soldaţii ruşi par aproape să-l cucerească. Ei au intrat deja în această localitate, potrivit unor observatori.

Şi mai la nord, marele oraş Pokrovsk, un important centru logistic pentru trupele ucrainene, este, de asemenea, în pericol să cadă în mâinile rușilor. Oraşul, considerat încă relativ sigur în urmă cu câteva luni, asistă la apropierea soldaţilor ruşi şi la intensificarea atacurilor. Trupele Moscovei sunt acum la aproximativ opt kilometri distanţă de Pokrovsk.

Rușii spun că au doborât 51 de drone deasupra regiunilor de graniță

Anunțul a fost făcut la câteva ore după ce Ministerul rus al Apărării a afirmat că a doborât 51 de drone ucrainene, în cursul nopții, deasupra mai multor regiuni din Rusia, inclusiv în apropierea frontierei.

Optsprezece drone au fost interceptate în regiunea Tambov, un oraş aflat la aproximativ 400 de kilometri de graniţa cu Ucraina, şi şaisprezece în zona oraşului de frontieră Belgorod, a precizat ministerul, într-un comunicat publicat pe aplicația de mesagerie Telegram, potrivit Agerpres.

Forţele ucrainene au dificultăţi în estul ţării, confruntându-se cu soldaţi ruşi mai numeroşi şi mai bine înarmaţi.

Kievul spera să deturneze trupele Moscovei de pe teritoriul său prin lansarea unei ofensive surpriză în regiunea rusă Kursk la începutul lunii august. Dar această strategie nu a funcţionat încă.

Restul au fost doborâte în regiunile Oriol, Briansk, Lipeţk şi Voronej.

Una a fost interceptată în regiunea Kursk, unde trupele ucrainene desfăşoară o ofensivă terestră din august. Ele controlează acolo câteva sute de kilometri pătraţi de teritoriu rusesc.

Autorităţile de ocupaţie din estul Ucrainei au anunţat, de asemenea, că un atac ucrainean asupra unui autobuz a rănit trei persoane la Gorlivka, în regiunea Doneţk.

Rusia anunţă aproape zilnic că a distrus drone ucrainene lansate asupra teritoriului său, dar în general în număr mai mic.

Kievul spune că desfăşoară aceste lovituri, care vizează adesea complexuri energetice, ca răspuns la bombardamentele ruseşti de pe teritoriul său.

Ucraina cere, de asemenea, permisiunea de a lovi ţinte în profunzimea teritoriului Rusiei cu rachete lansate de Occident.

Putin speră că Occidentul „i-a auzit” avertismentul legat de utilizarea armelor cu rază lungă de acțiune

Tot duminică, președintele rus Vladimir Putin a avertizat că Moscova va „răspunde” dacă Occidentul va permite Ucrainei să folosească arme cu rază mai lungă de acțiune împotriva teritoriului său.

„Nu mi-au spus nimic despre asta, sper că au auzit, pentru că, desigur, va trebui să luăm şi noi nişte decizii”, a avertizat Vladimir Putin într-un interviu difuzat pe Telegram de un jurnalist din grupul prezidenţial rus.

Statele Unite au refuzat până acum să acorde Ucrainei permisiunea de a lovi ţinte în profunzimea teritoriului rus cu rachete livrate de Occident, de teama unei escaladări care ar putea duce la un conflict direct cu Rusia, ambele ţări fiind puteri nucleare.

În septembrie, Vladimir Putin a avertizat că, dacă Occidentul ar permite Ucrainei să lovească teritoriul rus cu rachete cu rază mai lungă de acţiune, ar însemna că „ţările NATO sunt în război cu Rusia”. „Ar schimba însăşi natura conflictului”, a adăugat liderul de la Kremlin.

Pentru Rusia, chiar dacă armata ucraineană este cea care efectuează atacurile, acestea ar fi pregătite de Occident, care le furnizează arme, precum şi informaţii pe care Kievul nu le are.

În primăvară, preşedintele francez Emmanuel Macron a părut să deschidă uşa ucrainenilor, explicând că ar trebui să li se permită „să neutralizeze locurile militare de unde sunt lansate rachetele”.

„În Europa, în special în ţările mici, trebuie să se gândească cu ce se joacă. Trebuie să-şi amintească faptul că sunt adesea state cu un teritoriu mic şi o populaţie foarte densă”, a spus Putin la acea vreme.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le cere de luni de zile aliaților săi occidentali permisiunea de a folosi rachete cu rază lungă de acțiune asupra teritoriului rus, susținând că această acțiune ar „motiva” Moscova să caute pacea.

Statele Unite și Marea Britanie au semnalat, luna trecută, că o decizie în această privință era iminentă, dar ulterior au amânat mișcarea, după avertismentul lui Putin.

Urmăriți cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro