Guvernul a trimis la Bruxelles planul de reformă a pensiilor speciale

Ministerul Finanţelor a pus în transparenţă Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu – 2025-2031, care prevede asigurarea unei traiectorii de ajustare a deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani având ca punct de pornire un deficit bugetar estimat de 7,9% pentru anul 2024 şi ca punct de sfârşit anul 2031 cu un deficit bugetar de 2,5% din PIB.

Planul, care a fost prezentat vineri la Bruxelles, trebuie aprobat de Comisia Europeană înainte de a fi pus în aplicare.

Reforma pensiilor speciale are ca obiectiv recalibrarea sistemului de pensii, se arată în document.

Reamintim că în octombrie 2023, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat o nouă lege a pensiilor speciale, în urma punerii în acord cu recomandările Curții Constituționale. Noua formă a legii menține pensiile mari pentru magistrați și pentru restul categoriilor introduce o impozitare progresivă de la 10-20%.

Legea promulgată prevede ca judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării.

Măsurile incluse în Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu 2025-2031: calcul pe baza principiului contributivității și plafonare

• Interzicerea creării de noi categorii de pensii speciale și simplificarea celor existente: Reforma interzice crearea de noi categorii de pensii speciale și le simplifică pe cele existente, reducând complexitatea și discrepanțele din sistem. Această măsură contribuie la echitatea socială și reziliența economică prin alinierea beneficiilor la capacitatea financiară a sistemului;

• Calcularea pensiilor speciale pe baza principiului contributivității, vechimii și ajustării veniturilor: Această măsură asigură că pensiile speciale sunt corelate cu contribuțiile și vechimea profesională, eliminând discrepanțele dintre pensiile speciale și cele publice, asigurând o echitate a acestor venituri;

• Plafonarea pensiilor speciale la venitul obținut în perioada de contribuție: Introducerea unui plafon pentru pensiile speciale astfel încât să nu depășească veniturile obținute în timpul perioadei de contribuție asigură echitate fiscală și sustenabilitate, eliminând dezechilibrele și nemulțumirile publice din sistemul de pensii.

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a precizat recent că impactul bugetar al pensiilor speciale este de 1,7 miliarde de lei pe an, subliniind că nu are detalii despre evoluția numărului de pensionari speciali.

Răspunsul ministrului Finanțelor a venit după ce HotNews.ro l-a întrebat ce impact bugetar au pensiile speciale, în contextul noilor informații privind creșterea acestui număr în acest an.

Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în august 2024, de 11.794 persoane, în creştere cu 98 de persoane comparativ cu luna anterioară, cei mai mulţi (5.664) fiind beneficiari ai Legii privind statutul procurorilor şi judecătorilor, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).

La începutul anului în ianuarie 2024, erau 10.886 de „speciali”, iar cei mai mulţi -5.458 – erau tot magistrați, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice. Prin urmare, din ianuarie până în august 2024 avem cu 908 „speciali” mai mult.

Cea mai mare pensie medie de serviciu din august 2024, de 25.184 lei, din care 22.068 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 6.870 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Potrivit CNPP, de acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat, în luna august, 823 persoane. Pensia medie era de 6.651 de lei, din care 3.147 de lei suportaţi de la bugetul de stat.

În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 899 de persoane, pensia medie ridicându-se la 5.771 de lei (3.289 de lei de la bugetul de stat).

Conform Casei Naţionale de Pensii Publice, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.392 de pensionari, iar pensia medie se ridica la 12.937 de lei, din care 8.291 lei suportaţi din bugetul de stat.

Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 689 de persoane, media fiind de 9.949 de lei, din care 3.167 lei cota suportată din bugetul de stat.

De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 2.327 de pensionari, pensia medie fiind de 6.566 de lei, din care 3.703 de lei suportaţi din bugetul de stat.

Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 603 de persoane, media fiind de 9.707 de lei, din care 3.140 lei cota suportată din bugetul de stat.

De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 1.962 de pensionari, pensia medie fiind de 5.702 de lei, din care 2.918 de lei suportaţi din bugetul de stat

Aproape toate țările din UE au în vigoare o formă de pensie specială, dar unele vor să le elimine în viitorul apropiat

Toate grupele de beneficiari de pensii de serviciu din România plătesc contribuții, însă rata de înlocuire garantată pentru acestea este mult mai mare decât cea din sistemul public de pensii, ceea ce necesită suplimentare de la bugetul de stat, arată o analiză a sistemului de pensii speciale făcută de experții Băncii Mondiale.

Rata de înlocuire în cazul pensiilor militare (65%) și al celor acordate personalului civil (80%) este semnificativ mai mare decât rata de înlocuire din sistemul public de pensii (aproximativ 41%).

De asemenea, se iau în calcul câștigurile salariale pe o perioadă favorabilă (între 1 lună și 1 an înainte de pensionare), spre deosebire de sistemul public de pensii în care se iau în calcul câștigurile din întreaga carieră. În cazul pensiilor de serviciu acordate personalului civil, o parte din drepturi sunt acoperite de la bugetul asigurărilor sociale de stat, în conformitate cu prevederile regulilor sistemului public de pensii.

Diferența dintre pensia rezultată și pensia de serviciu este acoperită de la bugetul de stat. În cazul magistraților și al aviației civile, acest supliment depășește semnificativ partea finanțată de la bugetul asigurărilor sociale, iar în cazul magistraților, suplimentul reprezintă peste 90% din drepturile de pensie.

Participanții în sistemul pensiilor militare plătesc contribuții direct la bugetul de stat, pensiile fiind finanțate integral din acesta, iar nu parțial de la asigurările sociale și parțial de la bugetul de stat.

Simulările realizate la cererea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) arată că partea contributivă a pensiilor militare este de aproximativ 60% și cea necontributivă de aproximativ 40%, arată o analiză a sistemului de pensii speciale făcută de Banca Mondială.

Aproape toate țările din UE-28 aveau în vigoare o formă de pensie specială, deși unele dintre ele aveau în plan să elimine aceste pensii speciale în viitorul apropiat. Angajați la stat, armata și apărarea, precum și a lucrătorilor cu locuri de muncă grele și periculoase reprezentau cele mai frecvente tipuri de pensii speciale.

Printre condițiile favorabile pentru pensiile speciale din UE se numără vârsta de pensionare mai mică și modalitățile de calcul a pensiei mai favorabile decât în sistemele publice de pensii. Pensiile speciale implică o vârstă de pensionare mai mică în aproape toate țările UE care le acordă (adică în 24 de țări). În aproape două treimi din țările UE care le aplică, pensiile speciale implică perioade contributive care sunt contabilizate mai favorabil (17 țări) sau pensii mai mari (15 țări).

Pensiile speciale, sub forma unor drepturi mai mari decât cele acordate în sistemul public, pot proveni din venituri mai favorabile luate în calcul la stabilirea pensiei și/sau din rate de acumulare mai mari sau echivalente (valoarea punctului de pensie, costul punctului de pensie).

Există o tendință generală de eliminare a regimurilor speciale de pensii, în special a celor care nu au o justificare clară, mai arată analiza Băncii Mondiale.