REPORTAJ ALEGERI 2024. Români din Franța povestesc la vot cum au plecat din țară când fata lor s-a trezit în clasă cu o învățătoare care nu știa gramatică
La secția de votare 196 din Montpellier, Franța, românii care vin să voteze spun că sunt dezamăgiți de lista de candidați de la alegerile prezidențiale de anul acesta, dar că totuși votează. „Sunt oameni mult mai competenți și mai pregătiți decât cei de pe listă, dar votăm ce avem și sperăm să fie bine”.
Mihaela, 38 de ani, și Andrei Rânciog, 36, au venit la secția de votare împreună cu cele două fiice ale lor, Sofia, 9 ani, și Ari, 7. S-au mutat în Franța, la Montpellier, în urmă cu doi ani, când Sofia era în clasa a II-a în București și învățătoarea ei a intrat în concediu de maternitate; nu au fost mulțumiți de suplinitoarea care a înlocuit-o, despre care spun că nu stăpânea bine nici gramatica limbii române.
Ar fi trebuit s-o mute pe Sofia la o altă școală, mai departe de casă, însă această situație combinată cu mai multe frustrări din viața cotidiană i-au determinat să plece din România.
”Am votat mai mult ca să evităm o direcție greșită”
„Ni s-a părut că avem o datorie față de copii să aibă o viață mai bună decât oferă România acum și am decis să mergem”, spune Mihaela. „Nu a fost o decizie ușoară și, în continuare, ne e greu, dar pentru ele e mai bine.”
„Modul în care fac educație [în Franța] este complet diferit; am simțit o implicare mult mai mare a învățătorilor”, spune Andrei. „Pentru că ele sunt venite din România, au făcut pași adiționali pentru a le integra. Sofia a avut o perioadă altă curiculă față de restul din clasă, tocmai ca să ajungă la același nivel. Învățătoarea stă și acum în fiecare joi o oră în plus cu ea ca să lucreze la vocabular și la citit.”
„Pe lângă asta, au foarte multe activități și sporturi – au fost inclusiv la cursuri de navigație. Nu se compară ce făcea la școală în România cu ce fac aici și cred că am fi plătit pentru experiența asta în România mii de euro ca să meargă la o școală privată.”
Andrei spune despre votul la alegerile prezidențiale că „speranțele sunt destul de mici”. „Am votat mai mult ca să evităm o direcție greșită din punctul nostru de vedere.”
Mihaela și Andrei nu sunt mulțumiți de lista de candidați și nu se simt cu adevărat reprezentați. „Sunt oameni mult mai competenți și mai pregătiți decât cei de pe listă, dar votăm ce avem și sperăm să fie bine”, spune Mihaela.
„Am trăit o deziluzie”
Amândoi urmăresc situația din România și sunt afectați de problemele pe care le văd. „Avem familia acolo și probabil că o să ne și întoarcem la un moment dat. Nu acum momentan, pentru că nu vrem să le bulversăm [pe fete] foarte tare, să trecem de la un sistem școlar la altul, dar planul este să ne întoarcem.”
Cei doi au participat în perioada 2017-2019 la protestele anticorupție.
„Am tot ieșit la proteste și am sperat că se va schimba ceva”, spune Mihaela. „Apoi am trăit o deziluzie. Poate am fost și noi nerealiști și am așteptat mai mult decât se putea. Apoi românii au început să fie mai puțin atenți la politică și mulți au plecat din țară, cum este și exemplul nostru.”
„Pe lângă asta, avem o deziluzie și cu justiția”, spune Andrei. „Dosarul Hexi Pharma s-a închis fără o rezolvare, iar în dosarul Colectiv, până la urmă, nu s-a întâmplat mare lucru. Justiția aceea pe care noi o apăram în stradă era doar ceva ce ne imaginam.”
Mihaela și Andrei nu așteaptă niciun plan special pentru diaspora de la politicienii care vor fi aleși. „Să rezolve lucrurile din țară. Să scadă aparatul birocratic, să scădem practic cheltuielile, pentru că taxele vor crește continuu”, spune Andrei.
„Trebuie reformat complet sistemul de sănătate, din punctul meu de vedere, să scăpăm de situația în care medicii care sunt și la privat, și la public și să facem o separare mai clară. Reforme în educație. Sunt multe lucruri de făcut și noi nu ne dorim ceva pentru românii din diaspora, noi am vrea să ne întoarcem în țară și să fie rezolvate aceste lucruri. Astea sunt doleanțele.”
„Mi-aș dori să creăm o societate mai egală”
Natalia Palanciuc, 19 ani, din București, este studentă în anul I la ARTFX în Montpellier, o facultate de animație și artă digitală. La alegerile prezidențiale de anul acesta votează pentru prima dată.
„Am venit cu speranța că am putea să ne îmbunătățim ca țară și să progresăm, să ne ridicăm la standardul european”, spune ea.
Tânăra își dorește să se întoarcă în România după terminarea facultății, chiar dacă industria animației nu s-a dezvoltat prea mult la noi în țară. „Există inițiative în industria animației în România, există Animestul, care este cel mai mare festival de animație și organizează tabere de vară pentru elevii de liceu, unde am fost și eu. Cred că industria o să continue să se dezvolte în România și vreau să fac parte din acest val.”
„La facultate studiez animație 2D, 3D, game design, character design. Acum vreau să mă axez pe animație 3D pentru personaje, dar vedem.”
Natalia așteaptă de la politicienii care vor veni la putere mai multe drepturi pentru comunitatea LGBTQ, un subiect important pentru ea. „În plus, mi-aș dori să continuăm să ne protejăm natura din țară, să punem pe primul loc cetățenii de rând, să încercăm să dăm șanse egale tuturor. Să creăm o societate mai egală.”
În ultimul timp au apărut în România partide mici în care Natalia se regăsește la nivel de valori, dar și-ar dori ca acestea să devină mai influente.
„Nu votăm pentru că ne place cineva anume, ci ca să nu iasă altcineva”
Ramona Hera, 33 de ani, și Liviu Ciobotaru, 36, s-au stabilit la Montpellier, în Franța, în urmă cu doi ani și jumătate și lucrează amândoi în IT.
Liviu spune că au venit să voteze la alegerile prezidențiale de anul acesta „ca să nu iasă un anumit partid”. El este nemulțumit de lista de candidați, pe care o consideră dezamăgitoare. „Nu votăm pentru că ne place cineva anume, ci ca să nu iasă altcineva. La fiecare tur de alegeri – aceleași probleme. Nu avem niciodată un candidat puternic, un candidat care să ne reprezinte, un candidat în care să avem încredere.”
„Ne-am uitat la dezbaterile prezidențiale pe DIGI24, Antena 3 și la Micutzu. [N-au zis] nimic important legat de diaspora. Tot timpul mi s-a părut, din partea tuturor celor care au fost prezenți, că au evitat răspunsurile, n-au zis nimic concret. Un discurs politic care, de fapt, nu spune nimic la sfârșitul zilei.”
Cu toate astea, pentru Ramona și Liviu este important să-și exprime opțiunea de vot, chiar dacă nu au un „candidat ideal”.
Așteptarea lor de la politicienii care vor prelua conducerea țări este: „Să nu mai fim diaspora”, spune Liviu. „Să avem aceleași oportunități în țară cum avem și afară. Să nu mai fim nevoiți să căutăm oportunități în alte locuri. Noi suntem aici din cauza că în România nu există educație în domeniul în care lucrăm noi – industria de jocuri pe calculator. În Franța tinerii învață la facultate ceea ce nouă ne-a luat 13 ani să facem în România.”
Votul în străinătate la primul tur al alegerilor prezidenţiale se desfăşoară pe parcursul a trei zile: vineri, 22 noiembrie, de la 12.00 la 21.00, sâmbătă, 23 noiembrie, şi duminică, 24 noiembrie, de la 7.00 la 21.00. Echipa Teleleu documentează votul în diaspora la secția 196 din Montpellier, Franța, la Maison des relations internationales Nelson Mandela.