Scenariu neașteptat privind Ucraina luat în calcul de Germania și Polonia: trimiterea de soldați străini, în cadrul unei misiuni de menținere a păcii

Președintele francez Emmanuel Macron va discuta cu premierul polonez Donald Tusk despre desfășurarea unei forțe de menținere a păcii în Ucraina postbelică atunci când cei doi lideri se vor întâlni joi la Varșovia, au declarat pentru publicația europeană Politico un diplomat al UE și un oficial francez.

Întâlnirea dintre cei doi importanți lideri ai Uniunii Europene vine pe fondul temerilor tot mai mari că viitoarea administrație a lui Donald Trump îi va forța pe europeni să preia mai multe responsabilități militare în legătură cu Ucraina.

„Este adevărat”, a confirmat diplomatul european citat atunci când a fost întrebat despre un articol publicat în ziarul polonez Rzeczpospolita, care susține că Franța și Polonia discută despre o potențială forță de menținere a păcii de 40.000 de oameni compusă din trupe din țări străine.

Diplomatul nu a dat detalii cu privire la țările din care ar putea proveni soldații.

Ambii oficiali sunt citați sub protecția anonimatului deoarece acest subiect este considerat unul delicat.

Cu toate acestea, un oficial polonez de rang înalt a declarat că a Varșovia fost surprinsă de propunerea care, potrivit presei, a venit din partea lui Macron.

„Aceasta nu este o formulă care ne-ar permite să luăm o astfel de decizie”, a precizat oficialul de rang înalt, adăugând că misiunile de menținere a păcii ar trebui să fie decise în cadrul Organizației Națiunilor Unite (ONU) sau al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, nu într-o discuție bilaterală cu președintele francez.

Trimiterea de trupe poloneze în Ucraina „ar avea sens doar în cadrul unui format NATO”, au precizat diplomatul european și oficialul francez.

Propunerea privind forța de menținere a păcii este separată de ideea anterioară a lui Macron de a trimite instructori militari în Ucraina în timpul războiului.

La începutul acestei săptămâni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut aparent referire la un astfel de plan atunci când s-a întâlnit cu Friedrich Merz, posibilul viitor cancelar al Germaniei.

„Vă voi spune sincer, ne putem gândi și lucra la poziția lui Emmanuel (Macron)”, le-a spus Zelenski reporterilor. „Vă amintiți, el a propus ca (…) trupele acestei sau acelei țări să fie prezente în unele teritorii ale Ucrainei, ceea ce ne-ar garanta securitatea în timp ce Ucraina nu este în NATO”, a adăugat liderul de la Kiev.

„Dar trebuie să avem o înțelegere clară înainte ca Ucraina să fie în UE și înainte ca Ucraina să fie în NATO”, a precizat Zelenski.

El a subliniat, de asemenea, nevoia Ucrainei de a primi garanții de securitate atunci când s-a întâlnit cu Trump la Paris în weekend.

Principala solicitare a Ucrainei este să primească o invitație oficială de a adera la NATO, dar membri precum Statele Unite și Germania se opun, îngrijorați de posibilitatea de a fi atrași într-un război cu Rusia. Fără aderarea la NATO, Kievul se teme că orice acord de pace ar permite pur și simplu Rusiei să ia o pauză și apoi să atace din nou, după ce își va reface armata.

Berlinul și Varșovia, extrem de precaute

Trimiterea de forțe străine de menținere a păcii în Ucraina ar putea liniști temerile Kievului că aliații săi nu vor interveni dacă liderul rus Vladimir Putin va relua războiul. Kievul are experiența amară a renunțării la arsenalul său nuclear în 1994 în schimbul unor promisiuni de securitate care nu au împiedicat invazia rusă.

„Este foarte clar că încheierea războiului și câștigarea păcii sunt posibile doar atunci când Ucraina este în NATO și în UE”, a spus, pentru publicația de la Bruxelles, vicepremierul ucrainean Olha Stefanișina.

Șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, a abordat, de asemenea, problema atunci când a fost întrebată săptămâna trecută despre un posibil rol al Berlinului într-o eventuală forță de menținere a păcii.

„Desigur, tot ceea ce servește păcii în viitor” va fi „susținut de partea germană cu toate eforturile”, a spus ea.

Cu toate acestea, poziția oficială a Berlinului a fost refractară la orice plan de desfășurare de trupe. Creștin-democrații, care probabil vor conduce guvernul după alegerile din februarie, au fost mai deschiși să ajute Ucraina, dar Merz a afirmat la începutul acestei luni că discuțiile despre o misiune germană de menținere a păcii în Ucraina au fost „iresponsabile”.

Polonia este, de asemenea, precaută – în special în ceea ce privește trimiterea de soldați în Ucraina în timpul luptelor.

Trimiterea de trupe poloneze în Ucraina „iese din discuție în acest moment”, a declarat marți ministrul apărării Wladyslaw Kosiniak-Kamysz. El a spus că Macron a evocat această posibilitate în februarie, dar când Kosiniak-Kamysz a fost la Paris, luna trecută, chestiunea nu a fost ridicată.

Ministrul polonez a insistat că orice astfel de măsură ar trebui să fie luată de NATO.

„Diverse scenarii sunt pe masă. Vom proceda ca o alianță. NATO trebuie să joace un rol-cheie aici, nu țările individuale”, a spus el.

Și alți oficiali de rang înalt au abordat subiectul.

Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a declarat în timpul unei vizite recente la Kiev că soldații din țările UE ar putea ajunge cândva în Ucraina. „Cred că nu ar trebui să excludem nimic”, a spus ea.

Amenințările lui Trump

Există o presiune tot mai mare asupra țărilor europene pentru a prelua conducerea în ceea ce privește ajutorul pentru Ucraina, deoarece președintele american Donald Trump a spus clar că el crede că Europa a rămas în urmă în ceea ce privește sprijinul acordat Kievului și că își propune să pună capăt războiului într-o zi de la preluarea mandatului.

„Ar trebui să existe o încetare imediată a focului și ar trebui să înceapă negocierile”, a scris Trump, într-o postare pe platforma sa de socializare Truth Social.

El a avertizat, de asemenea, că Ucraina va primi „posibil” mai puțin ajutor militar după ce va prelua funcția și a subliniat că SUA vor lua în considerare „în mod absolut” ieșirea din NATO dacă alți membri nu își ating obiectivele privind cheltuielile de apărare.

The Wall Street Journal a scris luna trecută că consilierii lui Trump sugerează un plan de pace care ar îngheța războiul de-a lungul liniilor de front actuale, ar forța Ucraina să își suspende cererea de aderare la NATO pentru cel puțin 20 de ani și ar asigura o forță, cu trupe din UE și Regatul Unit, în zona demilitarizată dintre cele două părți.

Marți, premierul polonez Donald Tusk a declarat că negocierile pentru pace în Ucraina ar putea începe iarna aceasta, în contextul în care Varşovia se pregăteşte să preia în ianuarie preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene.

„Preşedinţia noastră va fi co-responsabilă, între altele, de cum va fi peisajul politic, de cum va fi situaţia poate în timpul negocierilor (de pace), care, aici există încă nişte semne de întrebare, ar putea începe în iarna acestui an”, a spus Tusk.

Urmăriți cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro