Peste 100.000 de morți, refugiați, violuri și o foamete ce amenință milioane de oameni: ororile războiului despre care nu vorbește aproape nimeni
Un război început în Sudan în 2023 și soldat cu numeroase victime a devastat țara și amenință să se transfome într-o tragedie umanitară și mai mare, pe măsură ce foametea se instalează în tot mai multe regiuni, scriu BBC, Al Jazeera și The Guardian.
Sudanul devastat de război se confruntă în prezent cu o foamete din ce în ce mai severă, a avertizat un raport redactat de un grup independent de experți în securitate alimentară, susținut de ONU, scrie BBC.
Raportul Comitetului de analiză a foametei (FRC) spune că foametea este deja prezentă în cinci zone, inclusiv în cea mai mare tabără de refugiați din Sudan, Zamzam, în provincia Darfurul de Nord.
Foametea se va extinde probabil în alte cinci zone, în lipsa unor măsuri. Conform raportului, 24,6 milioane de sudanezi – jumătate din populație – se confruntă cu penurie alimentară acută.
„Foametea este cea mai extremă manifestare a suferinței umane, reprezentând un colaps catastrofal al sistemelor și resurselor esențiale pentru supraviețuire”, a spus raportul FRC.
„Nu este vorba doar de o lipsă de hrană, ci de o distrugere profundă a sănătății, a mijloacelor de subzistență și a structurilor sociale, lăsând comunități întregi într-o stare de disperare”, a avertizat FRC.
„În zonele cu o intensitate ridicată a conflictului, ostilitățile au perturbat grav activitățile agricole, ceea ce a dus la abandonarea culturilor de către fermieri, la jafuri și la distrugerea stocurilor”, a mai spus raportul.
Sudanul a fost mult timp unul dintre cei mai mari producători agricoli din Africa de Est. Însă terenurile agricole au devenit acum câmpuri de luptă.
Raportul a fost publicat marți, în ciuda eforturilor continue ale guvernului sudanez de a perturba procesul de analiză a penuriei de alimente.
Luni, guvernul a anunțat că își suspendă participarea la sistemul global de monitorizare a foametei, afirmând că raportul emite „rapoarte nesigure care subminează suveranitatea și demnitatea Sudanului”.
„Unul dintre cele mai tulburătoare războaie ale secolului XXI”
Războiul din Sudan a izbucnit în aprilie 2023, pe fondul unei lupte pentru putere între armata sudaneză (SAF) și forțele paramilitare de sprijin rapid (RSF), înainte de o tranziție planificată către un regim civil.
Asta după ce cele două forțe nu s-au pus de acord cu privire la modul de împărțire a puterii în urma unei lovituri de stat militare de la sfârșitul anului 2021.
SAF are aproximativ 200.000 de oameni, este condusă de Abdel Fattah Burhan și funcționează mai mult ca o armată regulată.
Se estimează că RSF are între 70.000 și 100.000 de membri și este condusă de Mohammed Hamdan Dagalo, mai bine cunoscut sub numele de Hemedti, și funcționează mai degrabă ca o forță de gherilă.
Ambele părți au comis abuzuri care pot constitui crime de război, inclusiv atacarea civililor, a declarat în septembrie o misiune de anchetă a ONU.
Violențele au alungat 11 milioane de oameni din casele lor și au declanșat cea mai mare criză a foametei din lume, potrivit ONU. Aproape 25 de milioane de oameni – jumătate din populația Sudanului – au nevoie de ajutor.
„Acesta este unul dintre cele mai tulburătoare războaie ale secolului XXI la care asistăm acum”, a declarat pentru Al Jazeera Justin Lynch, un consultant independent pentru Sudan, afirmând că războiul a intrat într-o «nouă fază de brutalitate».
Cea mai mare parte a violențelor din timpul războiului a avut loc în Khartoum, potrivit ACLED, unde locuitorii spun că sute de morminte au apărut lângă case.
Negocierile de pace conduse de SUA nu au avut până acum niciun rezultat.
Cele două tabere se acuză reciproc
Pe măsură ce războiul a avansat, numărarea morților a devenit tot mai mult o provocare.
Chiar și pe timp de pace, multe decese nu sunt înregistrate în Sudan, spun cercetătorii. Iar pe măsură ce luptele s-au intensificat, oamenii au fost izolați de locurile în care se înregistrează decesele, inclusiv spitalele, morgile și cimitirele.
Întreruperile repetate ale serviciilor de internet și de telecomunicații au făcut ca milioane de oameni să nu poată lua legătura cu lumea exterioară.
Armata sudaneză și RSF s-au acuzat reciproc pentru bilanțul civililor din război. Purtătorul de cuvânt al armatei, generalul de brigadă Nabil Abdallah, a declarat că RSF „nu a ezitat din primul moment să țintească civili”.
Într-o declarație pentru Reuters, RSF a declarat că decesele din Khartoum au fost cauzate de „atacuri aeriene deliberate”, „bombardamente de artilerie și atacuri cu drone”, cauzate de arme deținute doar de armată.
„Un război împotriva femeilor”
În tot acest timp, Organizația Națiunilor Unite a documentat o creștere „alarmantă” a agresiunilor sexuale și a violurilor din partea combatanților, în mare parte bărbați, în marea lor majoritate RSF, notează un raport al Consiliului pentru Relații Externe (CFR).
Multe solicitante de azil au raportat că au fost răpite, atacate, violate sau au fost martore la alte forme de violență bazată pe gen.
Războiul din Sudan „este de fapt un război împotriva femeilor”, a declarat pentru CFR ofițerul umanitar șef al Cooperative for Assistance and Relief Everywhere (CARE) International, Deepmala Mahla.
Violențele au urmat, de asemenea, din ce în ce mai mult liniile etnice.
Tribul Masalit a fost ținta principală a violențelor din partea grupurilor rivale în mare parte arabe, precum RSF și milițiile aliate guvernului, care au dus o campanie de crime și tortură pentru a alunga aproximativ 540.000 de membri Masalit din casele lor din regiunea El Geneina.
Bilanțul parțial al morților, mai mare decât cel estimat anterior
Câți oameni au fost uciși în total în Sudan este greu de spus. Potrivit unui studiu din noiembrie, numărul persoanelor care au murit în război este probabil mult mai mare decât estimările anterioare.
În noiembrie, studiul publicat de Grupul de cercetare pentru Sudan al Școlii de igienă și medicină tropicală din Londra, a estimat că peste 60.000 de persoane au murit numai în regiunea Khartoum în primele 14 luni de război.
Studiul a constatat că 26.000 de persoane au murit ca urmare directă a violențelor și a observat că foametea și bolile devin din ce în ce mai mult principalele cauze de deces raportate în Sudan.
Abdulazim Awadalla, manager de program la Asociația medicilor sudanezi americani, a declarat că estimarea pare credibilă.
„Numărul ar putea fi chiar mai mare”, a spus el, citat de Al Jazeera, menționând că malnutriția a slăbit imunitatea, făcând oamenii mai vulnerabili la infecții. „Bolile simple ucid oameni” a spus el.
Cifrele depășesc cu mult alte estimări, inclusiv cea a proiectului Armed Conflict Location & Event Data (ACLED), un grup de monitorizare a crizelor citat de Organizația Națiunilor Unite, care estimează numărul de morți din întreaga țară la 20.178 în aceeași perioadă.
Un subiect mai degrabă ignorat
În ciuda amplitudinii conflictului și a efectelor sale asupra populației, organizațiile umanitare au sesizat în mai multe rânduri că Sudanul nu atrage atenția internațională. Majoritatea politicienilor nu menționează niciodată Sudanul. Nu există demonstrații în masă pe străzi, nu există hashtag-uri pe rețelele sociale, a observat The Guardian într-un text dedicat acestui subiect.
Kate Ferguson, de la organizația umanitară Protection Approaches, a explicat pentru cotidianul britanic că face eforturi pentru a împinge politicienii să se concentreze pe acest război, dar că nu are mult succes.
Problemele de abordare sunt multiple. În primul rând, situația este neclară.
În acest război civil, nu există niciun aparat de stat oficial, niciun minister al sănătății, care să publice cifre zilnice le morților. Nu există nici măcar o estimare aproximativă oficială a numărului total de morți – putem vedea intervale care ajung la 150.000 sau mai mult – deoarece nimeni nu numără toți morții.
Nici ONG-urile internaționale nu pot face acest lucru deoarece, spune Ferguson, „nimeni nu are echipe mari pe teren”. Grupurile locale fac tot posibilul, dar „lumea nu le ascultă”, a spus ea. Acest lucru este valabil și pentru mass-media, care este concentrată pe alte conflicte – cel din Orientul Mijlociu și cel din Ucraina, spre exemplu.
De asemenea, este clar că natura conflictului din Sudan, un război civil, înseamnă că nu există un guvern unic, o figură a lui Volodimir Zelenski, pe care străinii să o susțină. Cercetările anterioare au arătat că războaiele civile primesc mai puțină atenție decât conflictele în care o țară atacă altă țară.
Un alt factor care îngreunează lucrurile în Sudan este implicarea actorilor internaționali, unii dintre ei fiind considerați aliați și parteneri comerciali importanți de către statele occidentale, au spus experții citați de Deutsche Welle.
Se știe spre exemplu că Arabia Saudită și Egiptul susțin SAF, în timp ce Emiratele Arabe Unite sprijină RSF.
Natura complexă a conflictului este și ea un argument, faptul că nu există o tabără bună și una rea. Observatorii conflictului au subliniat de asemenea că, cel mai probabil, subiectul nu atrage atenția foarte mult deoarece se desfășoară în Africa – departe de interesele occidentale.