România a pierdut 231 de milioane de euro din PNRR din cauza amânării CCR pe pensiile magistraților, anunță Dragoș Pîslaru

Amânările repetate ale CCR de a da o decizie în cazul pensiilor magistraților au dus la neîndeplinirea jalonului 215 din PNRR, astfel că România pierde cei 231 de milioane de euro alocate reformei pensiilor magistraților, a anunțat joi dimineață ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, la Digi24.

Potrivit ministrului, România „poate considera pierdute” cele 231 de milioane de euro din PNRR din cauza nerespectării termenului limită de 28 noiembrie 2025 pentru noua lege a pensiilor magistraților.

Dragoș Pîslaru a confirmat că vineri a avut loc o întâlnire la Bruxelles cu privire la cererile de plată trei și patru din PNRR, iar „Comisia Europeană a precizat foarte clar” că jalonul privind pensiile magistraților nu a fost îndeplinit.

„Vă aduc aminte faptul că am spus fără echivoc în spațiul public ceea ce a reamintit și prim-ministrul Ilie Bolojan ieri, că exista practic un acord cu Comisia Europeană cu privire la faptul că proiectul de lege pe care l-am propus rezolva acest jalon, că afirmațiile din spațiu public, împinse de CSM sau, în fine, de o parte a magistraților, că nu era nevoie de această reformă, erau false, și iată că acum suntem pe cale să avem consecințele a acestor lucruri care s-au întâmplat la CCR și de către conducerea acest CSM și Înalta Curte”, a declarat Dragoș Pîslaru, la Digi24.

Pîslaru a explicat consecințele faptului că nu a fost adoptată la timp noua lege a pensiilor magistraților.

„În acest moment, cei 231 de milioane de euro sunt considerați pierduți de către Comisia Europeană pentru că până la 28 noiembrie, România nu a promulgat legea, iar în perioada de discuții ulterioare cu privire la analiza acestui jalon, România nu a putut să arate că a promulgat legea. Deci astea sunt consecințele. Evident că așteptăm să vedem ce se întâmplă mai departe. Prim-ministrul a spus că va comunica CCR, în momentul în care vom îndeplini reforma putem să anunțăm Comisia Europeană, dar cred că a fost foarte explicit prim-ministrul, și întăresc afirmația domniei sale, că există o consecință directă a acestui demers și că Comisia Europeană consideră că nu este îndeplinit acest jalon în valoare de 231 de milioane de euro”, a spus ministrul Investițiilor.

Cum afectează bugetul

Dacă banii sunt considerați pierduți de Comisia Europeană, această sumă va trebui acoperită din bugetul național.

„PNRR-ul este împărțit în reforme și în investiții. Pe de o parte, avem un program de investiții foarte ambițios în școli, spitale, autostrăzi, foarte multe obiective cruciale pentru modernizarea României și noi mizăm pentru a duce la îndeplinire aceste obiective, mizăm pe, bineînțeles, banii europeni pe care urmează să-i decontăm, mai ales componenta de grant 13,57 de miliarde și ideea este că dacă noi vom pierde această sumă, va trebui să acoperim din bugetul național 231 de milioane pentru a ne respecta proiectele de investiții așa cum le avem. Vă atrag atenția că nu putem să renunțăm la proiectele de investiții, pentru că atunci primim penalitate că nu ne îndeplinim nici investițiile, deci va trebui să compensăm din bugetul de stat 231 de milioane de euro pentru aceste investiții”, spus ministrul.

Bolojan, avertisment pentru CCR

Anterior, premierul Ilie Bolojan a anunțat miercuri seară că urmează să informeze astăzi, 5 februarie, Curtea Constituţională „asupra consecinţelor” amânării unor decizii privind pensiile magistraţilor, spunând că, pe acest capitol România înregistrează „o reținere de 230 de milioane de euro”.

„Este nevoie să accelerăm finanțările din PNRR, condiționate de îndeplinirea jaloanelor. La jalonul 215, privind pensiile magistraților avem o reținere de 230 milioane de euro. Comisia Europeană consideră că jalonul nu a fost îndeplinit”, a declarat Ilie Bolojan, miercuri seara, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

Patru amânări la CCR

Curtea Constituțională a amânat de patru ori pronunțarea unei decizii privind legea pensiilor magistraților, cea mai recentă amânare fiind stabilită pentru 11 februarie 2026.

Pronunțarea pe obiecția Înaltei Curți, condusă de Lia Savonea, a fost amânată pe 10, 28 și 29 decembrie 2025 și 16 ianuarie 2026.

La prima ședință CCR, din 10 decembrie 2025, judecătorii constituționali au amânat luarea unei decizii. Ulterior, la ședința din 28 decembrie, patru judecători, toți propuși de PSD – Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Cristian Deliorga – au părăsit ședința, astfel că nu s-a mai putut lua o hotărâre.

În 29 decembrie, când ședința a fost reluată, cei patru judecători care cu o zi înainte părăsiseră sala nu s-au mai prezentat deloc.

Pe 16 ianuarie, Curtea Constituțională a anunțat că a decis amânarea ședinței, după ce au fost depuse noi documente, iar judecătorii constituționali trebuie să le analizeze.