Statele Unite acuză China că a făcut teste nucleare secrete și că a încercat să mascheze exploziile „pentru a-și ascunde activitățile față de lume”

Statele Unite au acuzat vineri China că ar fi efectuat cel puțin un test nuclear secret în 2020 și au cerut un nou tratat de control al armamentului nuclear, mai amplu, care să includă atât Beijingul, cât și Moscova, transmite Reuters.

„Pot dezvălui că guvernul SUA știe că China a efectuat teste nucleare explozive, inclusiv pregătiri pentru teste cu randamente prestabilite de ordinul sutelor de tone”, a declarat Thomas DiNanno, subsecretar de stat american pentru controlul armamentelor și securitate internațională, în fața Conferinței pentru Dezarmare de la Geneva.

Armata chineză „a încercat să ascundă testările prin mascarea exploziilor nucleare, deoarece a recunoscut că aceste teste încalcă angajamentele privind interzicerea testelor. China a folosit ‘decuplarea’ (decoupling), o metodă de reducere a eficienței monitorizării seismice, pentru a-și ascunde activitățile față de lume”, a spus el.

DiNanno a declarat că China a efectuat un astfel de test pe la 22 iunie 2020.

Acuzațiile, formulate în cadrul unei conferințe globale pentru dezarmare, evidențiază tensiuni serioase între Washington și Beijing într-un moment crucial pentru controlul armelor nucleare, la o zi după expirarea tratatului care limita desfășurarea de rachete și focoase nucleare de către SUA și Rusia.

Prima reacție a Chinei la acuzațiile americane

Shen Jian, ambasadorul Chinei pentru dezarmare, nu a abordat direct acuzațiile lui DiNanno, dar a spus că Beijingul a acționat întotdeauna prudent și responsabil în chestiuni nucleare.

„China observă că SUA continuă, în declarațiile sale, să amplifice așa-numita amenințare nucleară chineză. China se opune ferm acestor narațiuni false”, a spus el.

„(SUA) sunt responsabile pentru agravarea cursei înarmărilor”, a adăugat diplomatul chinez.

Diplomați prezenți la conferință au declarat că acuzațiile americane sunt noi și îngrijorătoare.

Controlul global al armelor nucleare se află într-un punct critic

Tratatul New START din 2010, care a expirat joi, a lăsat Rusia și Statele Unite, pentru prima dată în peste o jumătate de secol, fără nicio constrângere juridic obligatorie privind desfășurarea de rachete strategice și focoase nucleare.

Președintele american Donald Trump dorește să-l înlocuiască cu un nou acord care să includă și China, care își extinde rapid propriul arsenal.

DiNanno a declarat la conferința de la Geneva: „Astăzi, Statele Unite se confruntă cu amenințări din partea mai multor puteri nucleare. Pe scurt, un tratat bilateral cu o singură putere nucleară este pur și simplu inadecvat în 2026 și în anii următori”.

El a reiterat estimările americane potrivit cărora China va avea peste 1.000 de focoase nucleare până în 2030.

Însă Shen, delegatul chinez, a reiterat că țara sa nu va participa, în acest stadiu, la noi negocieri cu Moscova și Washingtonul. Beijingul a subliniat anterior că deține doar o fracțiune din numărul de focoase al acestora – aproximativ 600, comparativ cu circa 4.000 pentru fiecare dintre Rusia și SUA.

„În această nouă eră, sperăm că SUA vor abandona gândirea de tip Război Rece… și vor îmbrățișa securitatea comună și cooperativă”, a spus Shen.

Expirarea tratatului New START lasă un vid în controlul armelor

Expirarea New START lasă un vid în controlul armamentelor pentru prima dată din 1972. Din cele mai tensionate zile ale Războiului Rece, când Statele Unite și Uniunea Sovietică se amenințau reciproc cu „distrugerea reciprocă asigurată” în cazul unui război nuclear, Moscova și Washingtonul au privit tratatele de limitare a armelor ca pe o modalitate de a preveni fie o neînțelegere fatală, fie o cursă a înarmărilor ruinătoare din punct de vedere economic.

Dacă nimic nu va înlocui New START, analiștii de securitate anticipează o lume mai periculoasă, cu un risc mai mare de erori de calcul. Forțate să se bazeze pe cele mai pesimiste presupuneri privind intențiile celeilalte părți, SUA și Rusia ar avea un stimulent să-și mărească arsenalele, mai ales în contextul în care China încearcă să recupereze decalajul.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat vineri că Rusia ar prefera un dialog cu Statele Unite după New START, dar este pregătită pentru orice scenariu.

Kremlinul a spus că atât Rusia, cât și Statele Unite recunosc necesitatea lansării rapide a unor discuții privind controlul armelor nucleare. A precizat că cele două părți, în cadrul discuțiilor de săptămâna aceasta de la Abu Dhabi, au ajuns la un acord de principiu că vor acționa responsabil.

Rusia susține că și Marea Britanie și Franța, singurele două țări NATO în afară de SUA care au arme nucleare, ar trebui să fie incluse în negocieri – lucru respins de Londra și Paris.

Neînțelegeri în clubul nuclear

Marea Britanie a declarat la forumul de la Geneva că este timpul pentru o nouă eră a controlului armelor nucleare, care să aducă la masa negocierilor China, Rusia și SUA, adăugând că împărtășește îngrijorările americane privind extinderea rapidă a arsenalului nuclear chinez. Franța a declarat că un acord între statele cu cele mai mari arsenale nucleare este esențial, într-un moment în care se înregistrează o slăbire fără precedent a normelor nucleare.

Acordurile de control al armamentelor sunt extrem de complexe de negociat, iar mediul internațional s-a schimbat semnificativ de la semnarea New START în 2010. Rusia dezvoltă așa-numite sisteme noi „exotice”, inclusiv racheta de croazieră Burevestnik și torpila nucleară Poseidon, în timp ce Trump a promis construirea unui sistem de apărare antirachetă spațial, denumit „Golden Dome”.

Analiștii de securitate spun că orice nou acord nuclear va necesita probabil ani de negocieri, lăsând un vid în controlul armelor într-un moment de tensiune internațională accentuată, pe fondul conflictelor din Ucraina, Orientul Mijlociu și al altor focare de criză.

Unii consideră că aceste tensiuni, precum și faptul că Rusia și SUA nu au reușit până acum nici să ajungă la un acord, nici măcar să discute un nou tratat, ar putea intensifica dezbaterile din țări precum Japonia, Coreea de Sud și Polonia cu privire la posibilitatea de a încerca să se alăture „clubului nuclear”.