Cât e populism și cât e nemulțumire reală în cazul majorării taxelor și impozitelor locale

Dincolo de răfuielile politice, discuțiile care au loc în aceste zile despre majorarea taxelor și impozitelor locale au și o importantă componentă populistă. Pentru că, în general, politicienii nu vor să fie asociați cu creșteri de taxe și impozite, chiar dacă trebuie să le facă. În ediția de marți, 10 februarie, a newsletter-ului „Rațiunea înapoi!”, doi consultanți fiscali explică, la rece, de ce și cum au crescut taxele pe apartamente și pe mașini în România. Pentru a primi newsletter-ul trebuie să vă abonați. 

La cum se văd lucrurile în România acum, un observator extern s-ar putea întreba, pe bună dreptate, cât va mai rezista în funcție premierul Ilie Bolojan. Un primar PSD spune că niciodată nu a simțit atâta ură din partea populației la adresa politicienilor și că premierul este principalul „beneficiar” al acesteia. Atacuri dure împotriva lui Bolojan vin și din propriul partid. Printre alte acuzații, Hubert Thuma, șeful PNL Ilfov, i-a reproșat premierului că „a dus economia României în recesiune”. De asemenea, un protest al primarilor din România este anunțat pentru ziua de marți. Președintele Asociației Comunelor din România, Emil Drăghici, spune de exemplu că „impozitele și taxele locale au fost majorate prea din scurt”.

Subiectul taxelor locale a fost invocat și de un alt partener de guvernare al premierului și anume liderul UDMR Kelemen Hunor. La o lună după ce acestea au fost majorate de Guvern și cu susținerea UDMR, Hunor a cerut reducerea lor invocând „furia oamenilor”, despre care spune că e justificată, după ce în câteva localități din Harghita și Covasna au izbucnit proteste. Premierul a cerut „un răgaz de gândire”.

Dincolo de răfuielile politice, aceste mișcări politice au și o importantă componentă populistă. În general, politicienii nu vor să fie asociați cu creșteri de taxe și impozite. Acesta este și motivul pentru care taxele încasate de primării au fost lăsate neschimbate timp de 10 ani (au fost doar indexate cu rata inflației). În plus, vestea că impozitele locale se vor dubla din ianuarie 2026 a venit încă din vara anului trecut. Din aceste două motive, afirmația primarului Emil Drăghici că „majorarea a fost prea din scurt”, nu este factual adevărată.

Românii au mii de motive să fie nemulțumiți pe clasa politică și poți să înțelegi că momentul în care au intrat pe Ghișeul.ro și au constatat că în 2026 au de plată dublu pentru apartament și mașină a fost o picătura care a umplut paharul. Nu mai zic de cei care s-au trezit cu două sau mai multe majorări în aceeași zi.

Dacă reacțiile oamenilor sunt firești, ale politicienilor, fie ei primari sau lideri de partide, sunt, dimpotrivă, necinstite. În loc să profite electoral de „picătura care a umplut paharul cetățeanului”, ar trebui mai degrabă să ajute și să explice, pe înțelesului tuturor, despre ce este vorba. Nu toți oamenii au acces la sfaturile unor consultanți fiscali, iar când atmosfera este tensionată, nu ajută deloc când, în calitate de membru al coaliției de guvernare, spui că „furia oamenilor este justificată”. 

Până la urmă, de ce și cât au crescut taxele locale?

Dacă luăm mașinile vedem că, în ceea ce le privește pe cele cu combustie internă, pentru prima dată la calcularea impozitului s-a introdus norma de poluare, explică pentru newsletter-ul „Rațiunea, înapoi!” consultantul fiscal Daniel Sandu. De aceea începând cu 1 ianuarie 2026, o mașină cu motor sub 1600 cm3, Euro 6, are impozit de 132 de lei pe an, iar una Euro 0 – Euro 3, (adică poluează mai mult) are impozit 156 lei. Diferența e mai mare la mașinile cu motoare mai mari, de la 2.268 lei (Euro 6) la 2.744 lei (Euro 0 – Euro 3). 

Dar s-a mai întâmplat un lucru, iar acesta a stârnit probabil cele mai mari nedumeriri în rândul populației. S-a introdus principiul „poluatorul plătește” și în cazul mașinilor hibride, mai spune Daniel Sandu.  

Pentru a citi continuarea articolului trebuie să vă abonați la newsletterul „Rațiunea, înapoi!”.