​DOCUMENT Programul de guvernare pe sănătate: Investiții masive, construirea a 10 spitale noi, reabilitarea a 135 de spitale și deschiderea către mai multe tipuri de asigurări de sănătate, după modelul Pilonului 2 și 3 de pensii

​Noul Guvern promite investiții masive în sănătate, construcția a 10 spitale noi, inclusiv maternități, reabilitarea a 25 de spitale județene și a 110 spitale municipale și orășenești, precum și deschiderea către mai multe tipuri de asigurări de sănătate, după modelul Pilonului 2 și 3 de pensii. De asemenea, se dorește elaborarea unei noi legi a sănătății, reorganizarea Ministerului Sănătății, reorganizarea și eficientizarea direcțiilor de sănătate publică și, ulterior, a tuturor instituțiilor din domeniul sanitar.

Sistemul de sănătate din România „trebuie să asigure servicii de sănătate la standarde europene pentru fiecare român”, astfel că noul Guvern promite că „va demara și implementa atât de necesara reformă a sistemului de sănătate care să conducă la îmbunătățirea speranței de viață a românilor, la creșterea calității vieții și la îmbunătățirea accesului pacienților la un sistem public de sănătate, modern si eficient.”

„Sistemul de sănătate românesc se află acum în fața unei duble provocări, pentru că, pe lângă nevoia de reforme structurale, trebuie să răspundă crizei fără precedent cauzată de pandemia de Covid-19, a cărei durată nu poate fi estimată la momentul actual. Investițiile în infrastructură, aparatură, atragerea de fonduri europene, crearea capabilităților în zonele de risc, pregătirea capitalului uman și atragerea personalului sanitar în sistem, crearea facilităților optime pentru tratament și asigurarea medicației la standarde europene, precum și programe naționale țintite pentru creșterea calității vieții pacienților sunt pilonii pe care se bazează programul de guvernare în domeniul sănătății. O parte importantă a programului de guvernare va fi centrată pe creșterea ponderii si importantei prevenției, ca parte integranta din strategia națională”, se arată în document.

România cheltuie mai puțin pentru sănătate decât orice altă țară din UE. Investițiile în sănătate, dacă fondurile sunt utilizate în mod eficient și transparent, pot îmbunătăți accesul la asistență medicală eficientă și furnizată la timp, ceea ce, ar putea reduce mortalitatea prin cauze tratabile. Contribuțiile de asigurări sociale de sănătate constituie principala sursă de finanțare, dar, având în vedere gama largă de scutiri, practic doar un sfert din populația totală eligibilă contribuie efectiv la finanțare. Alte tendințe pun în pericol sustenabilitatea pe termen lung a sistemului, inclusiv îmbătrânirea populației (ceea ce determină o mai mare cerere de servicii de asistență medicală și o restrângere a bazei de resurse) și emigrația persoanelor de vârstă activă (care are ca efect reducerea contribuțiilor și restrângerea și mai acută a bazei de resurse), se arată în programul de guvernare pe sănătate.

Principalele obiective în domeniul sănătății, potrivit programului de guvernare, vizează situarea pacientului în centrul sistemului de sănătate și asigurarea accesului acestuia la servicii de sănătate la standarde europene. „Astfel, Guvernul se angajează cu toată răspunderea să demareze și să finalizeze atât de necesara reformă a sistemului de sănătate, care să conducă la îmbunătățirea speranței de viață a românilor, la creșterea calității vieții și la îmbunătățirea accesului pacienților la un sistem public de sănătate, modern și eficient.”

Obiectivele strategice din sănătate cuprinse în programul de guvernare:

I. Reformarea administrativă a sistemului de sănătate trebuie să aibă la bază un cadru legislativ nou, modern și eficient, care să permită atingerea obiectivelor europene. Astfel, una din prioritățile noastre este de elaborare a unei noi legi a sănătății. Modernizarea sistemului de sănătate implică și reorganizarea instituțiilor publice din domeniu. În acest sens, a fost făcut un prim pas prin reorganizarea Ministerului Sănătății.

Acest proces va continua cu reorganizarea și eficientizarea direcțiilor de sănătate publică și, ulterior, a tuturor instituțiilor din domeniul sanitar și continuarea procesului de descentralizare in domeniul sănătății, asigurându-ne totodată de capacitatea necesară de coordonare la nivel local, regional sau național. Crearea legislației necesare pentru formarea de consorții medicale la nivel județean si regional, prin care se poate asigura management coerent și eficient.

II. Investiții masive în sănătate prin:

• a) Creșterea finanțării sistemului de sănătate. Speranța de viată a populației – cu o stare bună a sănătății este un factor cheie pentru creşterea economică. România a alocat în anul 2017, 5% din PIB pentru sănătate, în timp ce media europeană s-a situat la 9,8% din PIB (cea mai mică alocare bugetară pentru sănătate din UE atât pe cap de locuitor, cât și ca proporție din PIB). Astfel, direcțiile prioritare în vederea reducerii decalajului de finanțare comparativ cu celelalte state UE sunt:

• Creșterea finanțării publice pentru sănătate până la 6% din PIB;

• Asigurarea unui grad de absorbție ridicat a fondurilor europene dedicate domeniului sănătății în perioada 2021-2027 și valorificarea acestei oportunități ca o sursă suplimentară de finanțare a sistemului de sănătate din România;

• Introducerea de criterii de performanță și sisteme de monitorizare (inclusiv digitalizare) în vederea eficientizării managementului bugetului alocat sănătății;

• Implementarea bugetării multianuale, în direcția creșterii graduale a procentului din PIB alocat sănătății cu scopul atingerii mediei europene privind ponderea cheltuielilor pentru sănătate în bugetul național.

• b) Dezvoltarea asigurărilor complementare de sănătate cu creșterea ponderii fondurilor private, care să cofinanțeze servicii medicale, crearea unui cadru legislativ şi creşterea deductibilităţii fiscale pentru asigurările complementare de sănătate și initierea unei dezbateri publice legate de oportunitatea introducerii concurentei in administrarea asigurării obligatorii de bază;

• c) Implementarea unui mecanism de tranziție de la plata per DRG la plata per serviciu prin pilotarea mai multor unități sanitare concomitent cu actualizarea TCP; evaluarea și pilotarea finanțării în funcție de rezultat;

• d) Dreptul de a alege în Sănătate – deschiderea către mai multe tipuri de asigurări de sănătate și asiguratori pe modelul Pilonul 2 și 3 de pensii; în acest context statul își va menține rolul de reglementator, finanțator și chiar ofertant de servicii de asigurare prin CNAS.

• e) Crearea unui fond de inovație în sănătate;

• f) Investitii de cel puțin 1,8 miliarde euro din fonduri europene prin Planul național de redresare și reziliență pentru îmbunătățirea accesului la servicii medicale al pacienților critici cu scopul de a asigura acces la tratament în regim de urgență și de a reduce mortalitatea pacienților aflați în stare critică pe perioade/crize pandemice, prin investiții în infrastructura institutelor de boli cardiovasculare, îmbunătățirea accesului la servicii medicale al pacienților oncologici, creșterea accesului la servicii publice de sănătate de înaltă calitate și îmbunătățirea accesului la servicii multidisciplinare prin investiții în infrastructura spitalelor județene de urgență, a spitalelor de urgență, a spitalelor clinice, a spitalelor de pediatrie, a institutelor de pneumoftiziologie/gerontologie și geriatrie, îmbunătățirea calității serviciilor medicale furnizate pacienților diagnosticați cu tuberculoză, prin investiții în infrastructura unităților spitalicești de pneumoftiziologie și asigurarea accesului la servicii de sănătate prin implementarea soluțiilor de digitalizare în sistemul de sănătate.

• Pentru domeniul sănătate, în Planul Național de Reziliență și Redresare sunt avute în vedere investiții în unitati sanitare noi, inclusiv extinderi ale spitalelor existente; investiții în infrastructura medicală oncologică: București, Cluj, Iași, Timișoara și secțiile de oncologie din municipiile reședință de județ; investiții în institutele de boli cardio-vasculare și secțiile cardio-vasculare din municipiile reședință de județ.

• g) Investiții în sănătate de cel putin 2,8 miliarde euro din fonduri europene prin Programul Operațional Sanatate prin investiții pentru construirea spitalelor regionale și infrastructuri spitalicești noi cu impact teritorial major, creșterea calității serviciilor de asistență medicală primară, comunitară și a serviciilor oferite în regim ambulatoriu, servicii de reabilitare, paliaţie şi îngrijiri pe termen lung, adaptate fenomenului demografic de îmbătrânire a populației şi profilului epidemiologic al morbidităţii, digitalizarea sistemului medical și măsuri care susțin cercetarea, informatizarea în sănătate și utilizarea de metode moderne de investigare, intervenție, tratament.

• h) Accesarea de fonduri europene pentru sănătate din programele centralizate gestionate de Comisia Europeană EU4Helath, Digital Europe și Horizon Europe.

• i) Realizarea unei infrastructuri medicale moderne prin:

• finanţarea dezvoltării şi modernizarea infrastructurii sanitare precum și dotarea unităţilor sanitare cu aparatură medicală, echipamente şi mijloace de transport sanitar specifice, construirea unor spitale regionale (Iași, Cluj-Napoca și Craiova) și finalizarea obiectivelor de investiţii începute în anii precedenţi, cu respectarea termenelor pentru finanțarea acestora;

• constituirea unui board consultativ cu reprezentanți/specialiști ai partidelor + asociații profesionale + universitari + specialiști independenți – inclusiv internaționali; protocol de suport cu instituțiile financiare internaționale (BEI, BERD, etc.); implementarea măsurilor strategice din cadrul politicii investiţiilor publice, care se subscriu domeniului sănătății, prin aplicarea Programului de investiţii al Ministerului Sănătăţii, vizând prioritar, avand ca obiectiv strategic o nouă abordare în felul în care se aloca banii și se monitorizează progresul investițiilor în infrastructura sanitară;

• Înființarea unei Agenții pentru Investitii în Infrastructura de Sănătate care sa asigure Ministerului Sanatatii si principalilor actori din sistemul de sanatate suport tehnic pentru pregatirea si implementarea proiectelor de investitii;

• Investiții prin programele de finanțare de dezvoltare locală;

• 1.450 de centre medicale în mediul rural, din 2.000 necesare la nivel național, cu o valoare de 9,5 miliarde de Lei;

• 25 spitale județene, cu o valoare de 2 miliarde Lei – reabilitare;

• 110 spitale municipale și orășenești, cu o valoare de 4 miliarde Lei – reabilitare;

• 10 spitale, inclusiv maternități, cu o valoare de 4 miliarde de Lei – construire.

• Continuarea derulării programului de consolidări și a altor lucrări de intervenții pentru clădirile unităţilor sanitare, estimările pentru perioada 2021-2024 fiind de 140.000.000 lei;

• Dotarea unităţilor sanitare cu aparatură medicală, echipamente şi mijloace de transport sanitar specifice. Estimările aferente acestui domeniu sunt de 1.250.933.000 lei pentru perioada 2021-2024;

• Extinderea pe o perioadă de 4 ani și obținerea unei finanțări adiționale de 150 milioane Euro pentru Proiectul privind Reforma Sectorului Sanitar – Îmbunătățirea Calității și Eficienței Sistemului Sanitar, finanțat de către Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) astfel încât să permită finalizarea în 2024 a celor 3 centre de mari arși (Timișoara, Târgu Mureș, Grigore Alexandrescu) precum și a celorlalte obiective (13 centre de radioterapie, 8 laboratoare de patologie pentru screening-ul cancerului de col uterin, etc.);

• Derularea proiectului „Consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19” din cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare, în care au fost depuse 297 de cereri de finanțare de către spitalele publice pentru echipamente medicale, materiale sanitare și substanțe biocide. Astfel, acest program a devenit cel mai amplu program de dotare al spitalelor publice din România, cele 297 de proiecte depuse însumând o valoare estimată de 1,3 miliarde de Euro.

• j) Stimularea investițiilor în cercetare şi inovație în medicină prin:

• Deschiderea de apeluri pentru proiecte naționale de țară în domeniul cercetării;

• Crearea de programe dedicate cercetătorilor din România, în parteneriat internațional;

• Stimularea cercetării clinice, ca sursă alternativă de finanțare; Înființarea de centre de cercetari clinice pe lânga Spitalele Judetene.

• Optimizarea proiectelor de cercetare medicală la nivelul Agenţiei Naţionale a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale din România.

• Simplificarea obținerii materialelor și echipamentelor necesare activității de cercetare, prin modificarea corespunzătoare a cadrului legislativ.

• Încurajarea întoarcerii în țară a cercetătorilor români ce activează în instituții din străinătate prin granturi de excelență.

• k) Explorarea și sprijinirea oportunităților de dezvoltarea a turismului medical și de wellness din România (ape termale și minerale / curative, balneologie, centre de recuperare, etc.)

III. Reconfigurarea sustenabilității si asigurarea unor standarde de calitate si siguranta in sistemul de sănătate

• Reorganizarea serviciilor medicale în asistența medicală primară, ambulatorie și spitalicească astfel încât să se poată asigura servicii medicale simultan atât pentru patologiile acute și cronice, cât și să se poată răspunde optim în condiții epidemice/pandemice (să fie asigurate servicii medicale concomitent pacienților Covid-19, precum și celor non-Covid-19).

• Finanțarea corespunzătoare a medicinei de familie, cu un obiectiv de minimum 8% din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate și creșterea progresivă a rolului său, astfel încât numărul internărilor evitabile să scadă prin monitorizarea și dispensarizarea adecvată a bolilor cronice și măsuri preventive eficiente.

• Extinderea serviciilor medicale de asistenţă medicală primară şi ambulatorie, urmărindu-se creșterea graduală a ponderii medicinei primare în cadrul bugetului FNUASS, pentru a reduce presiunea asupra nivelului superior al piramidei serviciilor de sănătate (spitale).

• Asigurarea accesului la medicina primară și de urgență în zonele greu accesibile și izolate prin realizarea unui program de acoperire a unor servicii de sănătate pentru populația defavorizată, indiferent de zona în care se află (medicamente, servicii stomatologice, servicii medicale auxiliare).

• O nouă lege a malpraxisului în dezbatere publică. Rolul unității sanitare ca și co-responsabil, posibilitatea și rolul medierii.

• Asigurăm standarde de siguranță pentru toate spitalele din țară și actualizarea si finalizarea masterplan-urilor regionale de sănătate prin evaluare întregii infrastructuri sanitare, planuri de conformare / renovare / înlocuire a infrastructurii curente, alocare a fondurilor publice strict în funcție de planurile de conformare / renovare / înlocuire.

• Asigurarea standardelor minime în toate spitalele României prin inventarierea urgentă a unităților medicale care funcționează în condiții insalubre sau care pun în pericol siguranța cetățenilor și demararea procedurilor de achiziții pentru renovarea lor.

• Actualizarea Tarifului pe Caz Ponderat – TCP pentru spitalizarea continuă acuți, a costului pentru ziua hotelieră pentru spitalizare continuă cronici, a decontării spitalizărilor de zi și a serviciilor în ambulatorul de specialitate.

IV. Resurse umane în sănătate

• Aprobarea unei Strategii Naționale pentru Resursa Umană din Sănătate;

• Adoptarea politicilor naţionale pentru formarea resurselor umane specializate (ex. asistenţi medicali, pentru îngrijirea populaţiei îmbătrânite și cu nevoi speciale medico-sociale, îngrijiri acordate mamei şi copilului, asistenţă comunitară etc).

• Continuarea şi dezvoltarea politicii de stimulare a medicilor (medici de familie, medici specialişti, stomatologi) şi asistenţilor pe baza evaluărilor profesionale și a criteriilor de eficiență a serviciilor acordate.

• Identificarea soluțiilor privind atragerea de personal de specialitate (medici şi farmacişti) în zonele defavorizate și mai puțin accesibile, precum şi retenţia acestora, prin:

• Creșterea numărului locurilor alocate diferitelor specialități la rezidențiat, astfel încât să fie asigurat necesarul de specialiști în domenii prioritare;

• Creșterea capacității de intervenție în acțiuni de sănătate publică, prin creșterea numărului de posturi alocate la rezidențiat la specializările epidemiologie, sănătate publică și identificarea de măsuri de atragere și menținere a specialiștilor în sistem (stimulente salariale, precum și prin adoptarea altor măsuri în acest sens);

• Bonusul de rural izolat pentru medicii de familie ce decid să își deschidă CMI în zone ‘deșertificate medical’

• Creșterea capacității de formare a medicilor prin lărgirea sferei de atestate de studii complementare în concordanță cu cerințele actuale ale medicinei moderne;

• Echivalarea primariatului cu vechimea pentru medicii din diaspora, acolo unde nu există primariat ca și certificare medical;

• Stabilirea de stimulente pentru atragerea absolvenţilor de medicină şi farmacie în zonele rurale;

• Asigurarea de spaţii corespunzătoare pentru cabinete medicale şi farmacii, precum şi spaţii de locuit pentru personalul medical.

• Modificarea legislaţiei pentru compensarea inechităţilor produse de legea salarizării unitare, precum şi a regulamentului de sporuri, între toate categoriile de personal medical şi mai ales a biologilor şi chimiştilor, a personalului auxiliar, cadrelor universitare cu încadrare clinică, a personalului medical ce activează în domenii cu grad înalt de risc;

• Ameliorarea relaționării corpului medical cu pacientul. Propunem modificarea metodologiei de concurs pentru accesul în sistemul public de sănătate prin introducerea evaluării capacității de a comunica empatic și deontologic cu pacientul și aparținătorii acestuia;

• Măsuri reparatorii în sistem- recunoașterea gărzilor ca vechime in muncă;

• Reformarea sistemului de educație medicala pentru a respecta cerințele curriculare moderne; formarea medicilor, asistenților medicali și farmaciștilor pentru a obține și utiliza competente practice, inclusiv în anii terminali. Sistem de rezidențiat bazat pe mentorship și calitate, cu asigurarea corespondenței între locurile de rezidențiat și necesitățile sistemul, stil numerus clausus și examen de specialitate cu subiecte scrise naționale tip grilă și examenul practic filmat. Debirocratizarea procesului de acreditare a medicilor ce profeseaza în afara Ro cu echivalarea examenelor de acreditare europeană și desfiintarea primariatului;

• Stabilirea unui roadmap pentru depolitizarea și (re)profesionalizarea managementului de spital și a instituțiilor din sănătate (ANMDMR, CNAS, Departamentul pentru Politica Medicamentului din Ministerul Sănătății, Inspecția Sanitară, etc.);

• Întărirea instituției avertizorului de integritate – suport juridic și protecție extinsă pentru cei care semnalează nelegalitatea, corupția sau încălcarea regulilor epidemiologice sau de igienă în spitale;

• Feedback-ul pacienților – obligativitatea pentru fiecare manager de spital de a facilita folosirea mecanismului electronic de feedback al pacienților și integrarea acestuia în evaluările profesionale periodice;

• Acces liber la cunoaștere. Fiecare doctor din România trebuie să aibă într-un termen rezonabil acces gratuit la revistele de specialitate din domeniul său pentru a fi la curent cu cele mai noi rezultate ale cercetării din zona lui de activitate;

• Ghiduri de bună practică pentru a uniformiza practica medicală și pentru a o face mai puțin vulnerabilă la malpraxis. Vor fi elaborate, de către Colegiul medicilor, Societățile Naționale și specialiștii Ministerului Sănătății, ghiduri de bună practică pentru a permite achiziționarea predictibilă de către spitale a medicamentelor și pentru a facilita achizițiile centralizate. Pentru o practică unitară în spitale este necesar editarea unui Monitor Oficial.

• Medical unde vor fi publicate toate ghidurile și protocoalele medicale, ordinele de ministru și reglementările care privesc sistemul medical pentru ca standardele de bună practică să fie aplicate adecvat și predictibil în toate spitalele din România;

• Propunere legislativă privind prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul infecţiilor asociate asistenţei medicale din unităţile medicale şi din centrele rezidenţiale din România;

• Ministerul Sănătăţii va continua reforma rezidenţiatului prin includerea de noi centre de pregătire (publice şi private) şi prin actualizarea bibliografiei, corelarea locurilor şi posturilor scoase la concurs cu proiecţia pe minimum 5 ani a specialităţilor deficitare şi cu distribuţia geografică a acestora, prin actualizarea tematicii şi bibliografiei de examen, prin restabilirea curriculei pentru fiecare specialitate în parte, astfel că, încă din timpul rezidenţiatului, tinerii medici să poată căpăta competenţele necesare practicării medicinei la standardele tehnologice şi de calitate actuale;

• Concursurile pentru posturi în sistemul public de sănătate se vor desfăşura cu impunerea meritocraţiei şi a experienţei efective în practica medicală;

• Ministerul Sănătăţii şi autorităţile locale vor susţine finanţarea programelor de educaţie medicală continuă, dobândirea competenţelor şi abilităţilor pentru personalul medical din spitalele publice, dar şi din medicina primară şi de ambulatoriu;

• Potențarea resursei umane din diaspora prin facilitarea echivalării studiilor. Simplificarea echivalării studiilor pentru medicii din Republica Moldova, vorbitori de limba română.

V. Prevenția și educația în sănătate – transformarea paradigmei actuale într-o paradigmă preventivă:

• Obiectivele, calendarul și structura instituțională de implementare pentru o Strategie Națională de Prevenție care va include printre altele cadrul strategic național pentru boli cronice, obezitate și diverse dependențe.

• Se va susţine adoptarea cât mai rapidă în Parlament a legii vaccinării. În acelaşi timp, Ministerul Sănătăţii va susţine desfăşurarea de campanii de informare cu privire la vaccinare, aprovizionarea cu vaccinuri, precum şi asigurarea din fonduri europene şi bugetul naţional a dotărilor la nivelul autorităţilor locale şi a medicilor de familie pentru integralitatea lanțului de frig;

• Se va urgenta începerea derulării programelor naţionale de screening și extinderea acestora cu finanţare de la UE în domeniul bolilor cronice cu cea mai mare incidenţă în populaţia României: boli cardio-vasculare, diabet zaharat, cancer pulmonar, colo-rectal, cancer de sân, de col uterin, de prostată;

• Guvernul României va integra, îmbunătăţi şi extinde capacitatea de prevenţie şi reacţie la crize şi evenimente de sănătate publică prin măsuri specifice. În cadrul actualei situaţii generate de prezența noului tip de coronavirus (Covid-19) pe teritoriul României, Guvernul va lua toate măsurile pentru a actualiza cadrul legal specific şi organizatoric şi va finaliza procedurile de achiziţie şi dotări cu echipamente necesare. În acelaşi timp, Guvernul va asigura completarea şi menţinerea stocurilor necesare pentru actuala situaţie, precum şi pentru alte posibile situaţii sau evenimente de sănătate publică;

• Dezvoltarea Planului Național pentru Supravegherea și Combaterea Rezistenței Antimicrobiene și alocarea de finanțare în vederea implementării;

• Elaborarea Strategiei Naționale de prevenire a infecției HIV/SIDA și promovarea măsurilor necesare prevenirii transmiterii bolii, dar și a celor necesare reducerii stigmatizării și percepției despre boală în populația generală;

• Finanțarea/implementarea unor programe/campanii de comunicare dedicate de sănătate publică pentru creșterea educației în domeniul sănătății – educație pentru sănătate și încurajarea adoptării unui stil de viață sănătos;

• Crearea și promovarea unei culturi a prevenției în rândul populației încă de la nivelul școlii – introducerea educației sanitare în școli/ ore de educaţie sanitară cu privire la însuşirea măsurilor de prim ajutor, precum şi atragerea copiilor în activităţi de voluntariat în domeniul sănătății, prin activităţi de promovare a unui comportament şi de stil de viaţă sănătos, sprijinite prin politici şi măsuri legislative adecvate.

• Semaforizarea alimentară: implementarea sistemului de etichetare cromatică Nutri-Score (de la roșu la verde în funcție de conținutul de grăsimi saturate, sare, zaharuri libere, proteine și fibre alimentare). Astfel românii se vor putea informa facil despre impactul asupra sănătății al produselor pe care le cumpără.

• Măsuri fundamentale pentru reducerea consumului de tutun; reducerea expunerii la orice mesaj direct sau indirect legat de tutun în rândul tinerilor în vederea reducerii comportamentului de consum; interzicerea fumatului de orice fel în locurile publice închise și astfel scăderea validării sociale a fumatului; folosirea taxelor aplicate tutunului pentru programele de sănătate și pentru campanii educaționale extensive pentru prevenirea adicției la nicotină în rândul copiilor.

VI. Ameliorarea continuă a calității serviciilor medicale și îmbunătățirea sănătății populației

• Ombudsman în sănătate – crearea unui organism independent care să investigheze diferitele tipuri de administrare defectuoasă, de abuzuri sau de discriminare din sistemul de sănătate;

• Crearea unei rețele de navigatori medicali care să susțină cu informații și suport practic pacienții și familiile acestora în colaborare cu autorități locale, ONG-uri și alte organizații;

• Alocarea obiectivă de fonduri destinate sănătății prin dezvoltarea unui model de finanţare care să aibă la bază indicatori de performanţă şi calitate a serviciilor oferite pacienţilor;

• Creșterea gradului de satisfacţie a pacientului referitor la calitatea îngrijirilor acordate în spital, prin identificarea carențelor existente, obiectivate de observatiile curente ale pacienților privind actul medical (stabilirea corectă a diagnosticului, acordarea celui mai eficient tratament, ameliorarea calității îngrijirilor primite în unitățile sanitare, inclusiv ameliorarea serviciilor hoteliere: paturi, nutriție, servicii de infirmerie);

• Cooperarea cu ONG-urile, organizațiile pacienților și bisericile pentru crearea unor rețele sociale, care să poată răspunde rapid și eficient nevoilor de sănătate și sociale și de protecție a copilului, bolnavilor cronici;

• Aplicarea drepturilor de folosire a limbii materne în domeniul serviciilor medicale, în spiritul legilor adoptate de Parlamentul României și a Cartei Europene pentru limbile regionale sau minoritare, ratificată de România;

• Evaluarea și îmbunătățirea programelor de sănătate existente, prin asigurarea finanțării corespunzătoare rezultate din evaluarea indicatorilor cost-eficiență și integrarea măsurilor de îmbunătățire în Strategia Națională de Sănătate 2021-2024; Includerea tuturor costurilor de tratament, urmărire și control a evoluției pacientului pentru programele naționale de sănătate, incluzând aici costurile accesului la tratament al pacientului (ex: transport);

• Dezvoltarea de programele naționale de prevenție și decontarea cheltuielilor pentru programe curative integral din fondurile CNAS;

• Acordarea de servicii de îngrijire medicală echitabile, fără discriminare sau privilegiere nefondată;

• Extinderea rețelei de cabinete medicale școlare, inclusiv stomatologice, și asigurarea de investiții care să asigure amenajarea și dotarea acestora, precum și unele stimulente pentru atragerea personalului de specialitate;

• Extinderea pachetului minimal de servicii medicale în medicina primară pentru pacienții neasigurați și finanțarea acestor servicii de la bugetul de stat în conformitate cu obiectivele asumate în cadrul proiectului realizat în parteneriat cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) – Program for Results;

• Asigurarea infrastructurii și a unui număr acoperitor de cadre medicale pentru comunitățile defavorizate din România, care să asigure: servicii medicale în ambulatoriu, triajul pacienților, educația membrilor comunității cu privire la menținerea stării de sănătate și reducerea riscului de îmbolnăvire, principalul punct de contact pentru medicul din spitalele din proximitate;

• Caravana cu Medici 2.0: dezvoltarea cadrului legislativ actual prin care serviciile în regim de caravană prestate de medicii specialiști și rezidenți să poată fi remunerate (decontate) de CNAS, prevederea unei linii de buget pentru aparatura medicală și consumabilele necesare efectuării de caravane alături de încadrarea orelor prestate în deplasare în norma obișnuită de muncă a medicilor. Serviciile în regim tip caravană includ la ora actuală un set de analize și un examen clinic general pe care toți pacienții ar trebui să îl facă anual, dar și programe de screening specializate pe diferite afecțiuni.

• Dezvoltarea/implementarea și finanțarea Planului Național de Control al Cancerului (PNCC) – Abordarea integrată a luptei împotriva cancerului – de la prevenție, screening, diagnostic precoce, acces rapid la tratament, terapii și îngrijire, viața după învingerea cancerului, în concordanță cu Planul European de Cancer lansat în februarie 2020;

• Dezvoltarea și implementarea unui program de sănătate care să adreseze în mod integrat sănătatea vârstnicului;

• Dezvoltarea unui Plan Național privind bolile cardio-reno-metabolice, ca parte a Strategiei Naționale de Sănătate, fundamentat pe abordarea integrată a pacientului cu afecțiuni cardio-reno-metabolice prin programe de prevenție, screening, acces la tratament, monitorizare adecvată, și calibrarea unor acțiuni prioritare pentru afecțiunile cu ratele de complicații și mortalitate cele mai ridicate (ex. diabet, HTA, insuficiență cardiacă, boală renală cronică);

• Revizuirea și actualizarea Legii Sănătății Mintale în special introducerea de noi prevederi inspirate din activitățile de succes dezvoltate de furnizorii de servicii de sănătate mintală; dezvoltarea serviciilor de prevenție, de intervenție timpurie și de suport;

• Vouchere pentru femeile însărcinate, care să le asigure accesul la vitamine, hrana necesară fătului, gratuitate la transport în comun pe durata sarcinii în baza unei adeverințe medicale, monitorizarea efectuării setului de analize gratuite, vizite de consiliere la domiciliu de la asistenți medicali comunitari/ medic pediatru, în primele luni de viață ale copilului;

• Măsuri de îmbunătățire a activităților privind domeniul Mama și Copilul, în vederea reducerii ratei mortalității materne în România, precum: finanțarea unui program național de servicii medicale pentru sănătatea mamei (investigații, analize de laborator, vizite medicale destinate gravidei, informarea femeilor din toate comunitățile, asigurarea gratuității contraceptivelor în special pentru femeile din zonele defavorizate;

• Dezvoltarea capacităților de asistență medicală la domiciliu;

• Extinderea Programului Național de Îngrijiri Paliative. În jur de 10% dintre pacienții care au nevoie au acces la îngrijire paliativă. Propunem un program care să asigure fiecăruia alinarea suferinței în faza terminală a bolii. Prin acest program vom asigura finanțare pentru centre de paliație în spitale, centre specializate și pentru îngrijire paliativă la domiciliu.

• Resuscitarea sistemului transfuzional din România. Asigurarea unui stoc continuu și adecvat de componente sanguine pentru fiecare pacient. Reformarea cadrului legal, asigurarea unei infrastructuri moderne, informatizarea de la venă la venă, reorganizarea și includerea testării NAT în centrele regionale de tip platformă, introducerea specializării de medicină transfuzională, extinderea la nivel național a proiectului Donorium;

• Dezvoltarea sistemului de sănătate publică la nivel național, regional și local în vederea eficientizării supravegherii și controlului bolilor transmisibile, netransmisibile și impactului factorilor de mediu asupra sănătății populației, inclusiv prin dezvoltarea continuă a capacității instituționale a autorităților publice centrale și locale din domeniul sănătății, astfel încât acestea să își îndeplinească în mod eficient și eficace funcțiile specifice.

VII. Digitalizare și E-Sanatate

• Înființarea agenției e-Health care să coordoneze toate activitățile sistemului informatic din sistemul de sănătate;

• Elaborarea și implementarea unei Strategii Naționale de e-Sănătate clare, cu termene de implementare clare și cu finanțare susținută, cu rolul de a integra și asigura interoperabilitatea și de a reglementa soluțiile digitale necesare furnizării de servicii medicale în condiții optime, inclusiv modernizarea și operaționalizarea sistemelor digitale existente (Platforma informatică din asigurările de sănătate – care cuprinde sistemul informatic unic integrat, sistemul dosarului electronic de sănătate al pacientului, sistemul informatic al prescriptiei electronice, sistemul informatic al cardului electronic al asigurarilor de sanatate) si includerea Nomenclator medicamente, Canamed;

• Asigurarea implementării unui sistem informatic integrat vizând principalii furnizori de servicii medicale din sănătatea publică, prioritizată de contextul actual al crizei sanitare mondiale provocate de pandemia cu Sars -Cov-2, care impune imperativ fluidizarea accesului pacienților la serviciile medicale în regim de urgență;

• Realizarea Registrelor Naționale Suverane de Boli. Registrele de boală reprezintă o formă standardizată de colectare de date epidemiologice, despre tipul, stadiul, tratatmentul cazurilor precum și despre profilul pacientului. Registrele sunt esențiale pentru ghidarea măsurilor de prevenție, screening și control al bolilor.

• Optimizarea Dosarului Electronic de Sănătate, cu calendar și responsabilități clare pentru operaționalizarea și utilizarea DES, instrument medical modern pentru a cărui funcționalitate se are în vedere perfecționarea cadrului legislativ de reglementare;

• Extinderea reglementărilor în domeniul telemedicinei și a serviciilor asociate, prin asigurarea unor norme de reglementare specifice, dar și a resurselor financiare necesare implementării acestui important palier din domeniul sanitar;

• Implementarea registrelor electronice de boli cu obligativitatea utilizarii lor care să vină în sprijinul deciziilor în domeniul politicilor de sănătate aliniate principiilor de decizii luate în baza dovezilor și a medicinei bazate pe rezultat;

• Transparentizarea datelor din sănătate (date deschise) și utilizarea soluțiilor digitale în debirocratizarea instituțiilor sistemului de sănătate (CNAS, ANMDMR, ANMCS).

VIII. Asigurarea accesului pacienților la medicamente și dezvoltarea sistemului de evaluare a tehnologiilor medicale în vederea utilizării medicamentelor inovative eficiente şi a altor tehnologii inovative, concomitent cu asigurarea accesului la medicamente generice.

• Elaborarea unei politici publice în domeniul medicamentului, în cadrul Strategiei Naționale de Sănătate 2021-2024, care să asigure accesul continuu al pacienților la medicamente la standarde europene;

• Reintroducerea Listei Medicamentelor Esențiale a Organizației Mondiale a Sănătății în legislație (introdusă prin HG800/2016 de guvernul tehnocrat, eliminată în parlament de PSD-ALDE în 2017);

• Revigorarea mecanismului de raportare a lipsei medicamentelor (www.medicamentelipsa.ms.ro) implementat în 2016; crearea unui hotline dedicat pentru farmacii care să ajute în căutarea medicamentelor cu probleme de discontinuitate si revigorarea mecanismului de raportare a stocurilor implementat în 2016;

• Redefinirea mecanismului de evaluare a tehnologiilor medicale în scopul asigurării acesului pacientilor la noi terapii inovative decontate din fonduri publice;

• Continuarea și îmbunătățirea procesului introducerii în regim de compensare a medicamentelor inovative;

• Creșterea ponderii consumului de medicamente generice și biosimilare si încurajarea industriei locale producătoare de medicamente să asigure medicamentele deficitare;

• Reforma ANMDMR vizând cresterea capacității administrative și a rolului acesteia de autoritate națională de referință în domeniul medicamentului de uz uman, al evaluării tehnologiilor medicale şi al dispozitivelor medicale, creșterea eficientienței procesului de asigurare a populației cu medicamente eficiente și sigure în același timp cu dezvoltarea de mecanisme care să stimuleze cercetarea clinică, dar și minimizarea riscului şi a impactului apariţiei discontinuităților determinate de probleme de fabricaţie şi defecte de calitate prin implementarea de planuri de acţiune eficiente și dezvoltarea de bune practici de comunicare privind discontinuităţile la medicamente;

• Implementarea eficientă a prevederilor legislative actuale în domeniul studiilor clinice și creșterea capacității administrative a Departamentului de Studii Clinice din cadrul ANMDMR. Astfel se asigură accesul pacienților români la tratamente noi, prin reducerea decalajului dintre România și alte țări membre UE în ceea ce privește accesul la noi tratamente inovatoare;

• Revizuirea cadrului de reglementare existent și elaborarea de noi norme legislative în domeniul suplimentelor alimentare, în acord cu rolul acestora asupra sănătății.

IX. Dezvoltarea şi menţinerea unui sistem performant de asistenţă medicală de urgenţă

• Integrarea optimă a serviciilor medicale de urgență în cadrul sistemului de sănătate va include proceduri rapide de diagnosticare si tratament pentru pacienții care reprezintă o urgență medicală. În actualul context sanitar dominat de criza provocată de pandemia cu coronavirus, guvernul a adoptat deja măsuri referitoare la îmbunătățirea serviciilor medicale de urgență, prin crearea de unități sanitare mobile de triaj și tratament al pacienților critici, dotate cu paturi de cea mai înalta performanță tehnică, respectiv echipamente performante adaptate la nevoile pacientului critic (monitoare, ventilatoare, instalații de oxigen, injectomate). Aceste măsuri se referă la îmbunătățirea/ scurtarea continuă a timpului de răspuns între solicitare și tratamentul efectiv, și constituie priorități pe agenda reformei în sănătate;

• Asigurarea unor structuri de urgență corespunzătoare, precum și a unor mijloace de transport specifice, care să satisfacă, atât d.in punct de vedere calitativ, cât și cantitativ, nevoia de tratament și transport medicalizat a pacienților;

• Organizarea într-o manieră funcțională și efectivă a serviciilor medicale de urgență este o prioritate a serviciilor medicale de sănătate publică asupra cărora presiunea este în continuă creștere.