Votul s-a încheiat la alegerile din Ungaria. Prezență istorică la scrutin, cu cozi în țară și diaspora / Unde s-au mobilizat alegătorii
Peste 7,5 milioane de maghiari au fost așteptați duminică la urne într-un scrutin parlamentar crucial pentru viitorul țării și urmărit cu mare atenție în UE, la Washington și Moscova. Alegătorii au mers la vot încă de la prima oră, iar mobilizarea a crescut pe parcursul zilei, când s-au format cozi la multe secții atât din țară, cât și străinătate. A fost doborât record după record privind prezența. Lupta se dă între Fidesz-ul lui Viktor Orban și formațiunea Tisza a lui Peter Magyar, primul opozant care are șanse reale, potrivit sondajelor, să pună căpăt erei Orban și să schimbe conducerea de la Budapesta.
Prezența la vot
Prezența finală la vot la alegerile din Ungaria nu a fost încă anunțată oficial, însă cu jumătate de oră înainte de închiderea urnelor votaseră 77,8% din alegători. A fost un scrutin cu o prezență record, stabilită chiar dinainte de închiderea urnelor.
Unde s-au mobilizat cel mai mult alegătorii:
Ce arată două sondaje preelectorale
Două sondaje preelectorale arată că partidul de opoziție Tisza ar putea câștiga alegerile. Atenție, acestea nu sunt exit-poll-uri.
Tisza a fost susținut de 55% dintre alegători, față de 38% pentru partidul de guvernământ Fidesz al prim-ministrului Viktor Orbán, potrivit unui sondaj final realizat de institutul de sondaje 21 Research Centre în zilele premergătoare alegerilor de duminică.
Detalii despre cele două sondaje preelectorale publicate imediat după închiderea urnelor
Stop vot la alegerile din Ungaria
Urnele s-au închis oficial. Oamenii aflați încă la coadă la secția de votare pot însă să-și mai exprime însă opțiunea electorală.
În scurt timp sunt așteptate primele rezultate ale alegerilor parlamentare din Ungaria.
Prezență istorică
Peste 74,23% din alegători au votat până la ora 17.00 (ora 18.00, ora României), anunță presa maghiară. Este un nou record stabilit la alegerile din Ungaria. Au votat până la ora locală 17.00, adică cu două ore înainte de închiderea urnelor, mai mulți oameni decât au făcut-o toată ziua, la scrutinele anterioare.
Recordul anterior a fost stabilit la alegerile parlamentare din 2002, când au votat în întreaga zi 70,53% dintre alegători, scrie Telex. Publicația amintește că, în turul al doilea de atunci, a fost prezența ușor mai ridicată, însă scrutinul nu a mai fost organizat la nivel național, deci comparația se face cu primul tur.
Peter Magyar și Viktor Orban, mesaje de mobilizare
Cu câteva ore înainte de închiderea urnelor, Peter Magyar și Viktor Orban au dat noi mesaje către alegători.
„Fiecare vot poate fi decisiv. Trebuie să tragem tare, ca totul să se termine acum. Votați și încurajați oamenii să voteze”, a scris liderul formațiunii Tisza pe Facebook.
De partea cealaltă, Viktor Orban a scris că „pacea și securitatea Ungariei pot să depindă astăzi de un singur vot”. „Astăzi trebuie să apărăm Ungaria, astăzi niciun patriot nu poate sta acasă”, a scris premierul Ungariei, care poate pierde puterea după 16 ani. Mesajul lui se încadrează în linia de comunicare adoptată de partid pe parcursul întregii campanii, descrisă de Andrea Virág, directoare de strategie la Institutul Republikon, un think-tank de la Budapesta, într-un interviu acordat HotNews.
Mobilizare și în diaspora
Cozi uriașe nu sunt doar la secțiile din Budapesta, ci și la mai multe secții din diaspora.
De exemplu, la o secție din Haga coada se întinde pe câteva zeci de metri. Sunt cozi și în Milano, unde a votat și laureatul Nobel pentru Literatură, László Krasznahorkai, care a așteptat aproximativ două ore pentru a ajunge să-și exprime opțiunea. La fel, sunt cozi și la secții de votare din Londra.
Nou record privind prezența la vot
Până la ora 15.00, au votat 66,01% dintre alegători, un nou record stabilit privind prezența la alegerile din Ungaria, cu patru ore înainte de închiderea urnelor, relatează HGV. În 2022, au votat, la aceeași oră, cu 12,79% mai puțini oameni.
Publicația maghiară subliniază că acum au votat mai mulți oameni decât totalul de la alte scrutine. Mai exact, în 1998, la închiderea urnelor, prezența a fost de 56,26%, în 2010 – de 64,38%, iar în 2014 – de 61,73%.
Când apar primele rezultate
Primele rezultate ale alegerilor din Ungaria vor începe să apară de la ora locală 20.00, adică ora 21.00 ora României, când vor fi anunțate de Biroul Electoral Național, scrie publicația HVG. Rezultatele vor fi actualizate din zece în zece minute.
Comisiile de numărare a voturilor numără mai întâi voturile exprimate pentru candidații individuali (din circumscripții electorale), urmate de voturile pe listele partidelor naționale și apoi voturile exprimate pentru listele candidaților minorităților.
Peter Magyar: „Trăim ultimele ore ale puterii lui Orban”
Cu câteva ore înainte de închiderea urnelor, în timp ce sunt cozi uriașe la mai multe secții, Peter Magyar a postat un nou mesaj pe Facebook, în care laudă atât prezența ridicată și lansează
„Ziua de astăzi va intra în manualele de istorie ale Ungariei”, a scris el.
„Trăim ultimele ore ale puterii lui Orban”, a mai scris Maghyar, lansând apoi un îndemn și către cei care nu au votat încă. „Asigurați-vă că o faceți până la ora 19.00 (20.00 – ora României – n.r.”.
Cozi uriașe la secții din Budapesta
Mai multe secții de votare din capitala ungară sunt aglomerate. De astfel, alegătorii din Budapesta s-au mobilizat masiv pentru alegerile parlamentare.
Budapesta și județul Pesta, campioane la prezență
Biroul Electoral Național a publicat datele de prezență pentru ora 13:00. După primele șase ore de vot, 54,14% dintre alegători au trecut pe la urne.
Spre comparație, la alegerile trecute din 2022, la această oră rata de participare la scrutin era de 40,01%, notează 444.hu.
Mai exact, până la ora 13:00 au votat 4.075.272 de cetățeni ungari, cu 997.000 mai mult decât în urmă cu patru ani. De menționat că procentul de la ora 13:00 este deja mai mare decât cel de la ora 15:00 din 2022, când era de 52,75%.
Cele mai active zone electorale sunt județul Pesta din jurul capitalei ungare (58,01%) și Budapesta însăși (56,77%).
„Fidesz are motive serioase de îngrijorare”
Ce spune presa maghiară despre prezența record în alegeri: Atât prezența de la ora 9, cât și cea de la ora 11 au crescut cel mai mult în orașe și cel mai puțin în comunele mici.
Datele pentru ora 11 arată de asemenea că participarea electorală a fost cea mai mare orașe și municipii reședințe de județ și cea mai mică în comunele mici. , notează publicația 444.hu
Ce a scris Viktor Orban pe Facebook:
„Se prezintă la vot foarte mulți oameni. Asta înseamnă un singur lucru: dacă vrem să apărăm securitatea Ungariei, niciun patriot nu poate rămâne acasă! Doar Fidesz! La luptă, spre victorie!”
După cinci ore de vot, prezența e cu 12% mai mare decât în 2022
Conform datelor publicate de biroul electoral, până la ora 11:00, 37,98% dintre alegătorii cu drept de vot, adică 2.858.892 de persoane, și-au exprimat votul la alegerile parlamentare din 2026.
Spre comparație, în 2018, după cinci ore votaseră doar 29,93% dintre alegători, iar în 2022 procentul era de 25,77%, potrivit nepszava.hu.
Voturi mai multe și prin corespondență
Voturile prin corespondență sunt în același trend de creștere, cu zeci de mii mai mulți alegători votând astfel decât acum patru ani, scrie telex.hu.
Până sâmbătă s-au înregistrat peste 294.000 de voturi prin corespondență, ceea ce depășește semnificativ cifra înregistrată în aceeași perioadă acum patru ani, când 225.000 de persoane votaseră prin corespondență până în ziua premergătoare alegerilor.
Chiar și duminică există posibilitatea de a depune voturi prin corespondență, astfel încât numărul va crește cu siguranță până la sfârșitul zilei, notează publicația.
Acum patru ani au sosit în total 318.000 de plicuri, dintre care aproximativ 269.000 au fost declarate voturi valide pe liste. Prelucrarea plicurilor actuale este în curs, până acum 232.000 au fost considerate valide.
Oamenii puterii spun că prezența mare e în avantajul lor
Directorul politic al premierului Orban, Balázs Orbán, a afirmat că rata ridicată de participare la vot a favorizat întotdeauna partidul de guvernământ.
„Deși susținătorii Tisza au fost foarte activi pe tot parcursul campaniei, activitatea susținătorilor partidului de guvernământ a fost discutabilă“, a scris acesta pe Facebook.
„Acum se pare că s-au mobilizat și cei de dreapta. Acum e rândul nostru!”, a mai spus Balázs Orbán.
Prezența rămâne foarte mare după trei ore
Au apărut datele privind prezența la urne până la 09:00, ora Ungariei, nivelul rămâne unul record.
Potrivit informațiilor oficiale citate de presa ungară, în primele trei ore ale scrutinului au votat 16,89% dintre alegători, mult mai mult decât nivelul de 10,31% din urmă cu patru ani.
Recordul anterior de prezență până la ora 09:00 data din 2018, când era de 13,17%.
Magyar spune că azi se scrie istorie
Maghiarii vor scrie istorie la alegerile de duminică, când vor alege „între Est și Vest”, iar partidul de opoziție Tisza va câștiga scrutinul, a declarat presei liderul partidului, Peter Magyar, după ce și-a exprimat votul la o secție de votare din Budapesta, potrivit Reuters.
Magyar a afirmat că fiecare vot contează în cadrul alegerilor parlamentare, care ar putea înregistra o prezență record la urne.
De asemenea, el a îndemnat cetățenii să semnaleze orice nereguli pe care le constată în timpul votării, adăugând că „frauda electorală este o infracțiune foarte gravă”.
Un mare favorit pe Polymarket
Pariurile făcute pe Polymarket, o platformă care a semnalat adesea direcția corectă în diferite alegeri, prezintă la această oră o probabilitate de 82% ca Peter Magyar să devină următorul premier al Ungariei, în timp ce cota lui Viktor Orban a continuat să scadă și a ajuns la 19%.
Orban: Votul poporului trebuie respectat
Viktor Orban a votat și a spus că „sunt aici ca să câștig”. „Europa se îndreaptă spre o criză majoră, avem nevoie de o unitate națională solidă ca să rezistăm la crizele care vin”, a declarat el.
„Decizia poporului în alegeri trebuie respectată”, a spus liderul Fidesz.
Întrebat despre prezența uriașă la vot de până acum, Orban a răspuns: „Foarte bine, cu cât sunt mai mulți de-ai noștri, cu atât mai bine”.
Ce spun alegătorii Tisza și Fidesz
„Acum este ultima noastră șansă de a alege în sfârșit între Est și Vest. Vrem să fim o democrație normală sau să ne întoarcem spre Est fără posibilitatea de a ne mai întoarce? Sunt entuziast, dar în același timp foarte îngrijorat”, a declarat pentru AFP David Banhegyi, un alegător de 18 ani din Budapesta care votează pentru prima dată și a ales să pună ștampila pe Tisza.
„Este o alegere decisivă pentru Ungaria. Este foarte important pentru noi ca Viktor Orbán să rămână la putere”, a declarat pentru France Presse Maria Toth, o mamă casnică de 31 de ani, cu doi copii, după ce a votat în capitală.
„Am impresia că Ungaria este asediată din toate părțile și că marile puteri, precum Bruxelles, încearcă să ne dicteze modul de viață. Dacă pierde, îmi fac griji pentru viitorul copiilor mei”, adaugă ea.
Prezență enormă în prima oră de vot
În prima oră de vot, de la 6 până la ora 7 dimineața, 3,46% dintre alegători se prezentaseră deja la secțiile de votare, potrivit datelor electorale citate de 444.hu.
Este o cifră extrem de ridicată; acum patru ani, la aceeași oră, rata de participare era de puțin peste jumătate din această valoare, respectiv 1,82%, potrivit publicației independente ungare.
Doar în trei circumscripții rata de prezență la urme era sub trei procente, notează sursa citată.
De asemenea, presa maghiară notează că la mai multe secții de votare sunt cozi de alegători.
Prezența de 3,46% după o oră de vot este enormă și dacă o comparăm cu cele mai mare procente din trecutul electoral al Ungariei: 1994, când era 2,5% la ora șapte și 2018, când era 2,4%. În restul scrutinelor, procentele au fost mult mai mici.
Mesajul lui Péter Magyar: „Est sau vest?”
Liderul Tisza, Péter Magyar, a scris dimineață pe Facebook că au loc „alegerile decisive, care vor hotărî soarta patriei noastre iubite pentru o lungă perioadă. Să schimbăm împreună, în mod pașnic, sistemul și să înscriem ziua de azi în cărțile de istorie!“.
„Poate că niciodată alegerea nu a fost atât de importantă și, în același timp, atât de simplă:
Est sau vest?
Rămânem în urmă și avem un stat în destrămare sau o țară funcțională și umană?
Corupție sau viață publică curată?
Criză de trai sau trai decent?
Propagandă sau realitate?
Divizare și incitare la ură sau standarde naționale minime și împăcare?
Nebunia războiului sau pace adevărată?”, a mai spus el în postare.
Opt milioane de votanți așteptați la urne
Cei 7,5 milioane de alegători din țară, precum și cei peste 500.000 înregistrați în străinătate, au de ales între cinci partide, într-un sistem electoral majoritar mixt foarte favorabil partidului Fidesz, scrie France Presse.
Sondajele institutelor independente prevăd o victorie foarte clară a partidului Tisza al conservatorului pro-european Peter Magyar, care a reușit în doi ani să construiască o mișcare de opoziție capabilă să-i facă față premierului naționalist maghiar, a cărui popularitate a scăzut în același ritm cu performanța economică a țării.
Instituțiile apropiate de putere prevăd, în schimb, o victorie a coaliției Fidesz-KDNP a lui Viktor Orban, care vrea să obțină un al cincilea mandat consecutiv.
Urnele pentru crucialul scrutin s-au deschis la ora locală 06:00 și se vor închide la 19:00 (ora 20:00, ora României).
Nu va exista un exit-poll tradițional, dar primele rezultate parțiale vor apărea pe parcursul serii, iar rezultatele finale ar putea să fie disponibile mai târziu, în cursul nopții.
Deputații, aleși printr-un sistem mixt: uninominal și pe liste
Alegerile parlamentare care au loc duminică în Ungaria reprezintă cea mai mare provocare pentru guvernul premierului Viktor Orbán, după 16 ani la putere, mai multe sondaje sugerând că partidul său, Fidesz, ar putea fi învins de gruparea de opoziție Tisza, condusă de politicianul Péter Magyar, care ar prelua în acest caz guvernarea.
Cel mai longeviv premier din UE, Orbán, care a promovat în mod explicit un „stat iliberal” ca model pentru alți reprezentanți ai dreptei radicale naționaliste, a insistat totuși până în ultimul moment că va câștiga și această rundă de alegeri.
Alegătorii vor vota un nou parlament cu 199 de locuri – 106 deputați fiind aleși din circumscripții uninominale, iar 93 pe bază de liste naționale de partid.
În vreme ce opoziția conduce în sondaje, unii comentatori au avertizat că sistemul electoral și tenacitatea Fidesz fac ca rezultatul final să fie ceva mai greu de anticipat.
Ce arată ultimele sondaje
„Partidul premierului maghiar Viktor Orbán, Fidesz, se află pe locul doi într-un nou sondaj electoral realizat de AtlasIntel, o firmă cunoscută pentru previziunile sale extrem de precise în ceea ce privește rezultatele alegerilor importante”, scrie publicația Newsweek într-un articol publicat sâmbătă, care anunță că „Viktor Orbán primește un semnal îngrijorător ”.
Conform rezultatelor, Tisza deține 52,1% din voturi, față de 39,3% pentru Fidesz. Aceeași diferență, 52 la 39, era dată și de un alt sondaj, al Institutului Publicus.
De asemenea, o analiză a celor mai recente cinci sondaje de opinie realizate de institutul Median a arătat miercuri că partidul Tisza va obține o majoritate confortabilă în aceste alegeri.
Potrivit Median, Tisza va câștiga între 138 și 142 de locuri în parlamentul cu 199 de membri, potrivit unei estimări bazate pe o analiză a celor mai recente cinci sondaje de opinie realizate de acest institut la sfârșitul lunii februarie și în martie.
Se preconizează că Fidesz va obține între 49 și 55 de locuri, în timp ce partidul de extremă dreapta „Patria noastră” (Mi Hazank) poate câștiga cinci sau șase locuri.
În parlamentul Ungariei, un partid are nevoie de 133 de locuri pentru a obține majoritatea calificată necesară pentru a modifica constituția și legile cheie.
În timp ce majoritatea sondajelor au indicat un avantaj al Tisza, Fidesz a făcut însă referire la sondaje care arată în continuare că partidul lui Orban se îndreaptă spre victorie.
Oponenții Fidesz susțin că aceste sondaje au fost realizate în principal de institute care au legături financiare sau personale cu partidul de la guvernare.
Un sistem complicat și nesiguranță în privința rezultatului
O atenționare: sondajele privind intențiile de vot nu corespund mereu întocmai cu rezultatele alegerilor.
În 2022, sondajele sugerau o cursă strânsă între Orbán și adversarul său de atunci, Péter Márki-Zay, candidatul unei coaliții a opoziției. Însă Fidesz a obținut în cele din urmă un scor impresionant de 54% din voturile de pe lista de partid, comparativ cu doar 34% pentru opoziție, și a câștigat 87 din cele 106 mandate din circumscripții, scrie Politico.
Sistemul electoral maghiar este complicat. Concret, alegătorii vor vota atât pentru un candidat dintr-o circumscripție, cât și pentru lista de partid, asta în condițiile în care, spun criticii, circumscripțiile au fost redesenate în favoarea partidului de la guvernare.
Locurile din circumscripții, 106 la număr, sunt alocate simplu – candidatul cu cele mai multe voturi este câștigător.
Cele 93 de locuri rămase sunt ocupate prin liste de partid la nivel național, iar aici lucrurile se complică.
Doar partidele care obțin cel puțin 5% din voturi sunt eligibile pentru a câștiga locuri pe listele de partid.
Însă calculul pentru aceste locuri nu se bazează doar pe voturile exprimate pentru listele de partid. O parte din numărătoarea pentru cele 93 de locuri include voturi exprimate în cele 106 circumscripții electorale.
Mai exact, la totalul voturilor pentru listele de partid se adaugă și voturile exprimate pentru candidații din circumscripții care nu au fost aleși, precum și voturile excedentare ale câștigătorilor din aceste circumscripții – motiv pentru care diferența dintre locurile 1 și 2 este importantă.
Acesta este rezultatul unei reforme din 2011, criticată atunci pentru că a introdus în sistem un element de tip „câștigătorul ia totul”.
Cine este Péter Magyar
Un fost membru al Fidesz, Péter Magyar, liderul partidului Tisza, a reușit să se impună ca un adversar credibil al prim-ministrului în doar doi ani.
Necunoscut publicului larg înainte de începutul anului 2024, Magyar a apărut pe scenă atunci când a denunțat în mod deschis sistemul Orbán, în urma scandalului uriaș declanșat de o grațiere prezidențială într-un caz de pedofilie, care a zguduit guvernarea.
Ulterior, el a preluat partidul Tisza și a devenit liderul opoziției, atacând guvernul lui Orbán pe care îl acuză de corupție și în învinuiește pentru problemele economice ale țării și pentru derapajele democratice.
În ceea ce privește programul, Péter Magyar propune îmbunătățirea serviciilor publice, precum sănătatea și educația, aflate într-o stare de degradare, potrivit criticilor, și combaterea corupției.
El promite să restabilească echilibrul democratic al puterii și spune că va urmări penal membrii elitei Orbán care s-au îmbogățit.
El a sugerat, de asemenea, o politică externă pro-occidentală, afirmând că se va strădui să facă din Ungaria un aliat de încredere al NATO și un membru loial al UE.
Viktor Orbán, supraviețuitorul
În cele patru mandate de premier, Orbán a construit un stat capturat, consolidând controlul asupra mass-mediei, justiției, instituțiilor de stat și universităților, în numele salvării „națiunii maghiare”, și devenind o inspirație pentru dreapta radicală naționalistă din întreaga lume.
Timp de patru runde de alegeri, el a convins alegătorii, în ciuda criticilor care s-au întețit, din partea opoziție și din partea UE.
Pe fondul problemelor economice și al acuzațiilor de corupție, popularitatea sa a slăbit.
Dornic să fie reales pe 12 aprilie pentru un al cincilea mandat consecutiv, Orbán a desemnat un nou inamic: Ucraina, pe care o acuză că vrea să atragă Ungaria în război.
Alegătorii au părut însă mai degrabă preocupați de problemele interne, de economie și inflație, serviciile publice degradate, pe care opoziția promite să le îmbunătățească. Iar aici, premierul are o problemă.
După pandemie, creșterea economică în Ungaria a fost anemică sau nu a existat. În acest timp, a existat o inflație uriașă. În ultima vreme, deficitul și datoria publică au început să crească.
O campanie tensionată, urmărită din afara granițelor
Campania electorală din Ungaria a fost urmărită cu atenție în UE, la Washington sau la Moscova.
Partenerii din UE și-ar dori cel mai probabil o schimbare de regim la Budapesta, după numeroasele piedici puse de guvernul Orbán politicii comune privind Rusia și Ucraina.
O serie de dezvăluiri de presă au zguduit campania lui Orbán în ultimele săptămâni. Convorbiri scurse în presă au arătat că guvernul maghiar se consultă îndeaproape cu Rusia, pentru a face jocurile Moscovei și pentru a submina UE.
În schimb, guvernul va spera că a primit un sprijin important de la administrația Donald Trump, prin mesajele directe de susținere ale președintelui SUA, dar și prin vizita de ultim moment a lui JD Vance la Budapesta.
Analiștii care au vorbit cu HotNews în campanie și-au exprimat scepticismul că sprijinul american va schimba opinia publică din Ungaria, preocupată mai degrabă de chestiuni interne, precum problemele economice.
Război și economie
Comentatorii consultați de HotNews au subliniat că guvernul Orbán a insistat pe o campanie monotematică, care a vehiculat presupusa colaborare dintre opoziția maghiară, oficialii de la Bruxelles și de la Kiev pentru a atrage Ungaria în războiul din Ucraina.
Discursul opoziției a spus că că statul maghiar nu funcționează bine, că nivelul corupției este foarte ridicat, calitatea educației, a sistemului public de sănătate, a drumurilor, a transportului, a trenurilor este extrem de scăzută, iar asta se datorează în mare parte corupției.
„Întrebarea este: care dintre aceste agende pare mai importantă în contextul alegerilor? Și asta va decide rezultatul”, a spus pentru HotNews Zsolt Enyedi, profesor de științe politice la Universitatea Central Europeană din Viena.
Pentru mai mulți observatori, discursul Fidesz din această campanie pare să fie eșuat – cel puțin potrivit sondajelor.
„Cred că este corect să concluzionăm că campania Fidesz are rezultate extrem de slabe și că, în cele din urmă, alegătorii maghiari își exprimă votul pe baza temelor interne”, a spus Daniel Hegedüs, director adjunct al Institutului pentru Politică Europeană.