Bolojan, anunț major despre măsurile luate de Guvern să salveze fondurile PNRR / Un proiect cheie nu e gata: „Va fi nevoie de încă o sesiune extraordinară în Parlament”

Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat, într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria, că proiectul Legii salarizării în sectorul public ar putea fi adoptat abia la începutul lunii august, într-o altă sesiune extraordinară a Parlamentului.

Ilie Bolojan a estimat că proiectul Legii salarizării are nevoie de discuții suplimentare pentru a obține susținerea necesară adoptării sale în Parlament, fiind probabilă încă o sesiune extraordinară, în luna august, pentru adoptarea legii.

În ce privește proiectul legii privind incompatibilitățile, în care apare prevedere prin care declarațiile de avere și de interese nu vor mai fi publicate, Bolojan a admis că proiectul a plecat în această formă de la Guvern, întrucât amendamentul a fost agreat de mai multe grupuri parlamentare. Totuși, premierul a spus că Guvernul va pleca în cadrul comisiilor parlamentare, pentru ca publicarea declarațiilor să rămână obligatorie.

Șeful Guvernului s-a referit și la stoparea livrărilor de petrol din Kazahstan, principala sursă de țiței a României. El a spus că stocurile actuale permit ca pe piața românească să ajungă o cantitate suficientă de carburanți pentru următoarele două săptămâni, perioadă în care Rompetrol va încerca să găsească rute alternative pentru transportul petrolului. Dacă nu se vor identifica aceste rute, producția rafinăriei Petromidia se va reduce cu 10-15%. Pe de altă parte, Ilie Bolojan a exclus apariția unei penurii de carburanți, invocând surse diversificate de aprovizionare cu petrol de care dispune România.

Un al patrulea subiect major abordat a fost cel al deblocării angajărilor din sistemul sanitar. Bolojan a arătat că, în perioada 2015-2025, cheltuielile de personal s-au cvadruplat, astfel că situația impune ca eventualele angajări să se facă în spitalele în care gradul de ocupare a paturilor este mai mare, iar ponderea cheltuielilor de personal este mai redusă.

Principalele declarații ale premierului Ilie Bolojan:

-„Am avut azi ultima ședință de guvern înantea sesiunii extraordinare a Parlamentului în care discuțiile vor fi calate pe PNRR. Este o săptămână importantă. Sunt șase capitole importante care corepund unor poriecte depuse în Parlament. Cu excepția unuia dintre ele, pot fi dezbătute fără probleme.

-Unul este recompensarea personalului din ANAF și Vamă pentru încasările suplimentare. Proiectul este avizat deja de Comisia Europeană.

-Al doilea este legat de cariera funcționarilor publici. Vor mai fi probabil observații la acest proiect. Un al treilea proiect este codul urbanismului, cu impact mare, de 790 milioane de euro. Este în dezbatere la Comisia de adinistrație în Cameră, astfel încât de la 1 ianuarie 2028 eliberarea autorizațiilor de construcție în București să se facă de primăria generală, nu de primăriile de sector.

-Al patrulea proiect vizează decarbonizarea. Un alt domeniu este legat de incompatibilități și de ANI, cu un proiect depus de domnul Predoiu. Un altul încă nefinalizat este cel legat de salarizare. În faza în care suntem, cred că este puțin probabil să avem o dezbatere finală săptămâna viitoare, cred că este nevoie de încă o sesiune extraordinară.

-PNRR nu este un scop în sine, ci un instrument de dezvoltare a României, de consolidare a sistemelor publice, de stabilire a unor mecanisme prin care sistemele noastre să fie mai puternice și mai reziliente. Granturile cumulate în următoarele trei luni înseamnă 4,6 miliarde de euro. Înseamnă consolidarea încrederii în România, în respectarea angajamentelor și în seriozitatea noastră, înseamnă o societate mai așezată, mai bazată pe reguli, fără abordări discreționare.

-Unul dintre cele mai dificile proiecte este legat de Legea salarizării. Trebuia adoptat anii trecuți, dar a fost pasat de guvernele anterioare. Am considerată că nu trebuie să ne prioritizăm imaginea, ci interesul României. Introduce mai multă echitate în salarii, în funcție de puterea economiei și este un mecanism stabil, cu o valoare de referință ce se indexează în funcție de dinamica economică.

-Avem ministere care au azi salarii duble față de alte ministere, deși fac aproximativ același lucru. Nu va scădea niciun venit. La final vor crește două treimi din salarii, iar o treime din salarii vor stagna până când vor fi ajunși din urmă de către cele două treimi.

-Noi am ajuns cu acest proiect pornind de la suma de cheltuieli de personal de 166 de mld, adică 8,1% din PIB. Pentru 2027, avem 174 mld, adică 7,9% din PIB. Pe aceste sume au semnat partidele un acord. În baza discuțiilor cu sectoarele bugetare. Ministerul Muncii a constatat unele probleme, a văzut care sunt așteptările și propunerea pe care ministerul a făcut-o a fost ca anvelopa salarială să crească cu o valoare mai mare. Au fost purtate discuții și cu Comisia Europeană și s-a acceptat un plafon de 12,1 miliarde de lei în plus, adică tot 8,1% din PIB, în funcție de creșterea nominală a PIB-ului.

-Dacă proiectul nu se aplică, indiferent ce guvern vom avea, de la 1 ianuarie vor fi indexate salariile cu inflația pe un an de zile, iar o indexare cu 7% ne duce exact la aceeași creștere de 12 miliarde. Numai că cei care au acum mai mult vor primi și mai mult, iar cei care au puțin, vor primi puțin.

-În loc de slogane, de lucruri care sună bine, să venim cu soluții realiste. A nu vota un proiect nu este o soluție pentru anii următori.

-Proiectul privind incompatibilităților trebuia adoptat în primul trimestru al anului. La data la care ministrul Radu Marinescu și-a predat mandat era un draft de OUG care nu era pus în acord cu ANI. Dl. Predoiu s-a pus în acord cu Agenția și au avut loc discuții și am avut o propunere care prevedea obligativitatea publicării declarațiilor de avere. A început consultarea cu partidele, însă dl Marinescu nu a mai trimis propuneri, cum a spus inițial.

-Proiectul s-a înregistrat la Parlament cu mai multe modificări, printre care cea de a nu mai avea obligativitatea publicării declarației de avere. Guvernul va susține în comisii ca forma adoptată de Parlament să fie cea prin care declarațiile de avere să fie publicate obligatoriu pe site-ul instituției.

-Un alt proiect este legat de aprobarea acordului de împrumut pentru SAFE. Este nevoie de o lege în așa fel încât România să poată cere avansul de 2,5 miliarde de euro.

-Atacul cibenetic care a blocat baza de date a Agenției Naționale de Cadastru. Se lucrează la remedierea ataacului. Este vorba de STS, SRI și DSNC care spun că nu au fost afectate datele legate de proprietăți. Acum se transferă aplicațiile în cloud-ul guvernamental. Estimarea este că, în cursul săptămânii viitoare, se va relua activitatea Agenției.

-Consider că discuțiile vor avea loc în Parlament legate de acordarea unei prelungiri pentru contractele care trebuiau închise până la finele lunii să beneficieze de TVA redus, de o prelungire cu o durată de cel puțin care acoperă zilele de nefuncționare la ANCPI, de două săptămâni.

-Referiri tangențiale Legii privind salarizarea, anume posturile din sănătate care sunt solicitaate a fi deblocate. Este nevoie de un memorandum care trebuie aprobat după o analiză. La 193.000 de angajați din sistemul de sănătate ni s-au solicitat deblocarea a 26.000 de posturi, mai bine de 10% din numărul de posturi totale. În condițiile în care, din cele 132.000 de paturi din spitale, 90% în sectorul public, gradul mediu de ocupare este de 65%.

-Cheltuielile de personal medii în spitale este în medie de 65%. Sunt și câteva zeci de spitale în care ajung la 90%, care funcționează doar ca să dea salarii.

-Managerii de spital încasează două treimi din banii de spitale chiar dacă nu ar trata niciun pacient, iar diferența din decontările de servicii ale spitalelor. Am cerut azi în guvern Ministerul Sănătății ca până luni să finalizeze o analiză în care spitalele care au cheltuieli de personal peste media națională să fie depunctate dacă cer angajări noi, precum și cele care au un grad de ocupare a paturilor sub medie. Fie personalul să fie dislocat către secții cu activitate, fie să redirecționăm paturile către un necesar în societate, precum paturile de paliație care sunt numai 4.000. Să lucrăm la cauze, în așa fel încât să avem bani în sănătate pentru serviciile care se oferă pacienților. Dacă vom continua cu acest sistem, nu ne vor ajunge niciodată banii.

-Avem cam 27.000 de medici în sectorul public. În fiecare an avem 7.000 de absolvenți de medicină generală, jumătate la taxă. Avem 4-5.000 cu rezidențiatul luat și la final avem 1.000-1.500 angajați în sistem. Avem o înghesuială în orașele mari ca oamenii să intre în sistem, iar în zonele mai puțin dezvoltate, avem un deficit de medici.

-O scurtă informare privind piața carburanților în contextul în care avem situația de război din Marea Neagră ce crește riscul pentru transportatori, atacurile cu drone asupra companiilor care livrează din Kazahstan. În următoarele două săptămâni estimăm că nu vor fi probleme. Rompetrol caută rute alternative. Dacă nu, producția va scădea în august cu 10-15% la rafinăria Petromidia.

-Depozitul care aprovizionează România de la Oil Terminal nu poate aproviziona cadențat trenurile care livrează către vestul țării, din cauza trenurilor de pasageri, mai intens către litoral pe durata verii. Activitatea va fi transferată pe durata nopții în așa fel încât să nu avem probleme în perioada următoare.

-Eventualele modificări din Parlament să nu perturbe activitatea economică, să nu creeze un deficit de combustibil pe piața românească. Am discutat cu dl Nazare la o variantă care să poată fi luată în discuție.

Răspunsuri la întrebări:

–Cât de mare este riscul de junk?

-Perspectiva bună este că toți indicatorii economici pe primul semestru respectă toate planurile. Deci nu aici sunt problemele. Un element important ține de politicile publice care se promovează, care țin de stabilitatea parlamentară, guvernamentală, de o anumită predictibilitate. Cu cât avem mai repede un guvern stabil și cu politici clare, ferme, care să ia măsuri de consolidare a economiei pe baze sănătoase, orice risc ar fi redus substanțial.

–V-ați gândit să plecați din fruntea Guvernului?

-Dacă plec mâine nu se rezolvă problemele. Problema o rezolvă un guvern stabil, nu eu am contribuit la această situație. Guvernul, cu posibilitățile sale, lucrează în fiecare zi.

–Confederațiile sindicale au anunțat că resping proiectul salarizării. Cum vedeți deblocarea situației?

-Dat fiind că nu s-a ajuns la un acord politic, fără ca cei care nu susțin proiectul să vină cu soluții, am estimat că nu mai există timpul necesar pentru a fi discutat săptămâna viitoare. Vom găsi o formulă prin care să fie adoptat, într-o formulă sau alta.

–Susțineți scăderea TVA sau a accizei la carburanți?

-Sunt două posibilități: piața să rezolve lucrurile sau o intervenție care acum nu poate fi făcută decât la nivel parlamentar. Trebuie făcută atent, nu cu entuziasm, dacă mecanismul propus nu este realist, poate duce la o penurie.

–De unde luați banii pentru salariile majorate?

-Avem o responsabilitate cu toții pentru adoptarea acestei legi. Fiecare parlamentar are răspunderea pentru votul pe care îl dă. Creșterea fondurilor de salarii este prevăzută pentru anul viitor din veniturile de la bugetul de stat.

–Care este formula pentru un guvern stabil pe care o propuneți?

-Fiind la guvern, evit să intru în zona declarațiilor politice. Încerc să nu vin cu abordări strict politice. România are nevoie să ducă mai departe măsurile începute de noi.

–Credeți că veți asigura interimatul până la finele anului?

-Nu cred că se pune problema. Cred că e de evitat orice discurs de a bloca un curs sau altul. Cu cât avem un guvern mai repede, cu atât mai bine.

-Cât de mare este riscul penuriei de carburanți? Veți scoate petrol din rezerva statului?

-Nu vom ajunge în situația penuriei de carburanți. Știrile alarmiste nu ajută această situație. Nu poți să știi ce se întâmplă în Marea Neagră sau în Ormuz, dar s-a dovedit până acum că piața românească a făcut față crizei avute având surse diversificate de aprovizionare. Nu se pune problema unor astfel de situații.

–ICCJ a amânat pronunțarea în procesul cu Guvernul României. Dacă ICCJ câștigă, ce va face Guvernul?

-Indiferent ce sentință vom avea, capacitatea de a face rectificări de buget este condiționată de legislația în vigoare, iar Guvernul nu are capacitatea să o facă în momentul de față. Nu văd cum am putea să rezolvăm problema de pe o zi pe alta.

-Cum vedeți că la Oradea a fost interzis marșul LGBT?

-Nu am apucat să mă documentez, nu cunosc condițiile în care comisia de pe lângă primărie a luat decizia. Nu am datele legate de aceste aspecte. Fiecare autoritate publică legală are competența să stabilească trasee, locuri…

–Ce categorii de bugetari sunt cele mai afectate de actualele inechități salariale?

-Funcționarii din SGG au salarii la jumătate față de cei de la MIPE care au avut sporuri sau stimulente care le-au dublat salariile. Este doar un exemplu. Limitarea sporurilor, că avem peste 180 de sporuri, unele dintre cumulate, stabilirea unor reguli clare nu face decât să facă mai predictibil parcursul unui funcționar. La Ministerul Energiei, toți aveau spor de 40% în funcție de performanțele de anul trecut cu toate că avema întârzieri mari în PNRR.

–De ce ați permis ca proiectul ANI să plece la Parlament cu modificarea ca declarațiile de avere să rămână la secret?

-Toate proiectele care s-au depus la Parlament, dacă au fost agreate de mai multe grupuri am considerat normal că au șanse mai mari să treacă la vot. ANI a validat textul final, asta am înțeles, dar toate proiectele vor fi supuse dezbaterii și pot fi amendate. Am spus care este poziția Guvernului pe această temă.

-Au apărut fotografii de la întâlnirea lui Marcel Ciolacu și Ionel Arsene. Cum vedeți dv ca premier această întâlnire?

-În general, ești ceea ce faci, nu ceea ce zici.

-Dl. Rogobete spune că ați refuzat deblocarea posturilor din sănătate…

-În ședința de Guvern nu a ajuns un astfel de material. Înseamnă că nu a avut avizele de la ministerle avizatoare. Neștiind ce spune dl Rogobete, nu pot comenta. Mă voi documenta în ce privește declarațiile domniei sale și, dacă va fi cazul, îi voi da o replică.

Conferința de presă a premierului este prima după aceea susținută pe 2 iulie. Înainte de aceasta din urmă, Ilie Bolojan a mai susținut o conferință de presă la Palatul Victoria pe 14 mai, ce a avut ca temă principală proiectul salarizăii în sectorul public.

Președinții Camerei Deputaților și Senatului au convocat deja sesiunea extraordinară cerută anterior de către PNL și premierul Ilie Bolojan pentru adoptarea celor șase proiecte de lege prin care urmează să se realizeze jaloane din PNRR.

Potrivit PNL, patru dintre acestea au fost deja depuse în Parlament, iar celelalte două se aflau în etapa finală a consultării publice.

„Fiecare jalon îndeplinit înseamnă bani europeni care pot fi accesați de România. Adoptarea proiectelor este necesară pentru obținerea ultimei tranșe de granturi din cererea finală de plată, în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro”, a transmie, luni, PNL.

Cea mai controversată este Legea salarizării în sectorul public. Cele cinci mari confederanții sindicale au cerut, joi, retragerea proiectului și au anunțat că nu vor mai participa la negocieri. Totodată, PSD a transmis în mai multe rânduri că nu va vota proiectul dacă va duce la scăderea veniturilor unor categorii de bugetari.

Dispute publice au apărut și în legătură cu proiectul de lege privind integritatea în funcțiile publice. PSD reclamă că PNL și USR vor să slăbească Agenția Națională de Integritate, iar UDMR a cerut ca declarațiile de avere să rămână secrete.