UPDATE Proiectul care modifică Legea spațiilor verzi, discutat de deputați. Prevederi contradictorii ar putea duce la pierderea a sute de hectare de spațiu verde, printre care bucăți din marile parcuri

Proiectul de modificare a Legii spațiilor verzi (L24/2007) se află pe ordinea zi Camerei Deputaților, cameră decizională, și ar urma să fie discutată la următoarea ședință de plen. Acesta conține prevederi contradictorii ar putea duce la pierderea a sute de hectare de spațiu verde, printre care bucăți din marile parcuri. În linii mari, în forma veche, legea prevedea că este interzisă schimbarea destinaţiei, reducerea suprafeţelor ori strămutarea spaţiilor verzi și nu făcea diferența între domeniul public și cel privat. În varianta adoptată de Senat, în 2018, nemodificată până acum, potrivit datelor de pe site-ul Camerei Deputaților, se precizează că nu fac obiectul reglementării acestei legi terenurile proprietate privată, deși rămâne și articolul de mai sus.

Camera Deputaților are programată ședință de plen săptămâna viitoare.

Proiectul a fost adoptat în această formă de Senat, în noiembrie, 2018, iar în punctul de vedere transmis de Guvernul Dăncilă în mai 2019, acest aspect rămâne neschimbat. Înainte de dezbaterea în plen, se așteaptă raportul comun al Comisiei pentru administraţie publică, Comisiei pentru mediu şi Comisiei juridice, unde mai pot apărea modificări. Dar deocamdată, pe site-ul Camerei proiectul este în forma care stârnește controverse.

În afară de articolul care spune că lege nu se referă la spațiile private și care se bate cap în cap cu restul legii, există și mai multe prevederi bune:

– Unităţile administrativ-teritoriale au obligația să efectueze, până la dată de 1 ianuarie 2022, auditul suprafeței, calităţii şi accesibilităţii spațiilor verzi şi să elaboreze, pe baza acestor date, strategia şi planul de acţiune privind conservarea şi dezvoltarea reţelei de spații verzi, precum şi registrul local al spațiilor verzi. Neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) atrage după sine respingerea eliberării, de către agențiile judeţene pentru protecţia mediului, a acordului de mediu privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului pentru acele proiecte care afectează în orice fel spațiile verzi.

– Toate lucrările de intervenţie asupra vegetaţiei aferente spațiilor verzi, inclusiv, dar fară a se limita la: extrageri, defrişări, plantări, transplantări, tăieri de formare, întreținere și regenerare, şi/sau de profilaxie se fac pe baza unui plan anual de gestionare a vegetaţiei.

– Se pot amplasa pe spațiile verzi, cu condiţia obținerii de autorizaţii de construire sau, după caz, de autorizaţii de funcţionare, următoarele: alei pietonale, mobilier urban, amenajări pentru sport, joc și odihnă, construcții pentru expoziţii şi activităţi culturale, construcții uşoare cu caracter provizoriu pentru activități de comerț și alimentație publică, grupuri sanitare, spații pentru gestionarea spațiilor verzi, dar numai în baza unei documentaţii de urbanism pentru întreaga suprafață a spaţiului verde şi cu obligaţia că suprafaţa construită cumulată a acestor obiective să nu depăşească 15% din suprafaţa totală a spaţiului verde. Excepție de la această limită a suprafeței construite fac serele, precum și bazele sportive sau de agrement, cu funcţiune de spațiu verde, parcurile de reconversie funcţională/ regenerare urbană şi cimitirele verzi, definite conform prezenței legi.

– Construcțiile, lucrările și amenajările executate fără autorizaţie de construire pe spații verzi vor putea fi desfiinţate pe cale administrativă de autoritatea administraţiei publice competențe, fără emiterea unei autorizaţii de desfiinţare, fără sesizarea instanţelor judecătoreşti şi pe cheltuiala contravenientului.

– este strict interzisă înstrăinarea, inclusiv prin retrocedare, precum şi atribuirea folosinţei terenurilor amenajate că spații verzi în favoarea persoanelor fizice sau juridice, în alt mod decât printr-un contract de administrare care stabileşte păstrarea neschimbată a destinaţiei, clasei şi categoriei spațiului verde. Prin excepție de la prevederile alin. (3) (acest articol), terenurile încadrate în categoria spațiilor verzi, care au fost retrocedate, atribuite sau care au trecut în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice anterior intrării în vigoare a prezenței legi vor fi în mod obligatoriu gestionate de proprietarii acestora conform prevederilor art. 10 şi art. 11, care stabilesc un cadru general.

– Proprietarii terenurilor prevăzute la alin. (4) garantează accesul permanent și gratuit al publicului la spațiile verzi în schimbul unei compensaţii băneşti plătite de către autoritatea publică locală competentă, echivalentă cu valoarea folosinţei terenurilor respective.

– în situaţia în care proprietarii terenurilor prevăzute la alin. (4) nu asigură accesul publicului la spațiile verzi pe care le au în proprietate, se demarează procedura de expropriere pentru cauza de utilitate publică,

– schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate că spații verzi, reducerea suprafețelor acestora sau strămutarea acestora, indiferent de regimul lor juridic, se poate face numai pentru lucrări de utilitate publică necesare realizării unor obiective de interes naţional.

Citește aici tot proiectul de lege.

Din 2007, de când a fost adoptată, Legea spațiilor verzi a fost castrată treptat, lăsând spațiile verzi la mâna rechinilor imobiliari. Cea mai importantă modificare a avut loc în 2014 și prevede că ”Terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curţi-construcţii, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spaţii verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislaţiei în domeniu”. Practic majoritatea terenurile din București, inclusiv cele verzi sunt înscrise în această categorie, iar în cadastrul verde și alte documentații de urbanism ele nu mai pot fi trecute ca spații verzi, deși la fața locului se încadrează în această categorie sau figurau în mod strategic în documentațiile de urbanism cu această destinație.

Totuți, societatea civilă a reușit să oprească în instanță betonarea mai multor spații verzi folosindu-se de articolul care prevede că este interzisă schimbarea destinaţiei, reducerea suprafeţelor ori strămutarea spaţiilor verzi și nu făcea diferența între domeniul public și cel privat. Acum, dacă va fi scos și acesta, practic se dă liber la betonarea spațiilor verzi private.

În perioada 2001-2013, au fost retrocedate în București 36 de hectare în parcuri, iar în ultimii 16 ani au fost restituite 23 hectare de spații verzi/ locuri de joacă, anunța Primăria Capitalei în 2017.

– În sectorul 1 a fost restituită în natură o suprafață de 32 978 mp (Parc Herăstrău – 226 778 mp, Parc Bordei – 5 000 mp, Parcul Clucerului – 1 200 mp)

– În sectorul 2 a fost restituită suprafața de 102 819,67 mp (Parcul Circului – 9126.14 mp, Parcul Verdi – 56 595,6 mp, Parcul Plumbuita – 37 097,93 mp)

– În sectorul 3 a fost restituta suprafața de 125 440,62 mp (Parcul Alexandru Ioan Cuza – fosta secțiune din Parcul Titan – 122 526,62 mp, Parcul Gârleanu)

– În sectorul 4 a fost restituta în natură suprafața de 75 535,95 mp (Parcul Tineretului)

– În sectorul 5 a fost restituta în natură o suprafața de 3 243,89 mp (Parcul Izvor – parcul Coșbuc – 98 mp, Parcul Sebastian – 3145,89mp)

– În sectorul 6 a fost restituită în natură o suprafața de 651,83 (Parcul Grozăvești)

Suprafața restituta din 2001 până în 2017, în baza dispozițiilor de retrocedare în natură conform Legii 10/2001, care reprezintă spații verzi/locuri joacă este de aproximativ 235 224,89 mp:

– În sectorul 1 a fost retrocedată în natură o suprafață de 2 123,03 mp.

– În sectorul 2 a fost retrocedată în natură o suprafață de 13 276,64 mp.

– În sectorul 3 a fost retrocedată în natură o suprafață de 165 688,43 mp.

– În sectorul 4 a fost retrocedată în natură o suprafață de 40 220,49 mp.

– În sectorul 5 a fost retrocedată în natură o suprafață de 2 760,56 mp.

– În sectorul 6 a fost retrocedată în natură o suprafață de 11 155, 74 mp.

Cele mai vulnerabile sunt spațiile verzi dintre blocuri, care au fost retrocedate, iar proprietarii au început să construiască clădiri noi la câția metri de ferestrele oamenilor. În perioada 1990 – 2012, în cartierul Floreasca au apărut 30 de construcții noi, potrivit unei analize făcute de HotNews.ro, altele au fost blocate în instanță de vecinii afectați, iar altele sunt în procedură de autorizare.

Acestora se adaugă alte zeci de hectare, spații verzi proprietate privată, de exemplu fostele pepiniere care au fost privatizate.