Cum transformă pandemia COVID 19 sistemul de învățământ și cât de pregătiți sunt profesorii din România pentru școala online

Sistemul de învățământ este printre cele mai afectate de pandemia COVID-19 și Ministerul Educației are mai puțin de două luni să vină cu soluții viabile și să facă modificările necesare, astfel încât elevii să nu aibă de suferit. Ministrul Monica Anisie a declarat recent că sunt șanse mici ca școala să înceapă în regim normal din toamnă, iar „cel mai bun scenariu” este acela în care o parte a elevilor vor fi la școală, iar ceilalți vor urma cursurile online. Totuși, cele câteva săptămâni de cursuri online, de la finalului anului școlar, au arătat că mulți profesori nu știu ce înseamnă predare online, o bună parte din elevi nu au mijloacele necesare – laptopuri/tablete- iar pentru părinții este un efort logistic extraordinar. Rezultatele s-au văzut și la BAC, rata de promovare pentru sesiunea iunie-iulie 2020 fiind de 64,5%, cea mai mică din ultimii 6 ani.

Cum vede Ministerul Educației începerea anului școlar

„Cel mai bun scenariu” pentru începerea noului an școlar va fi acela în care o parte a elevilor va fi la școală, iar ceilalți vor urma cursurile online, a declarat pe 13 iulie ministrul Educației, Monica Anisie, la digi24.ro.

”Cel mai bun scenariu va fi acela în care elevii, unii vor fi la școală și alții vor urmări cursurile în sistem online, urmând să facă rocada în funcție de situația epidemiologică. Luăm în calcul dacă nu va fi nicio problemă, dar nu cred…. unul dintre scenarii era să începem normal, dar nu e cazul de situație normală – sau dacă va fi din ce în ce mai rău, să continuăm învățarea online”, a spus ministrul Educației.

Câteva zile mai târziu, pe 15 iulie, Anisie a nuanțat și a declarat că noul an școlar va începe în 14 septembrie, cu copiii la școală, „dacă situația epidemiologică nu va fi atât de gravă”. Ministrul a declarat că sunt în calcul trei scenarii pentru noul an școlar și se ai în clacul și varianta ca decizia privind modul în care se vor desfășura cursurile – fizic, online sau în formulă combinată – să fie lăsată la latitudinea fiecărei școli.

Monica Anisie a afirmat că toate deciziile pe care le va lua Ministerul Educației în ceea ce privește desfășurarea noului an școlar vor ține cont de recomandările Ministerului Sănătății, iar la acest moment sunt așteptate normele sanitare pe care vor trebui să le respecte toate unitățile de învățământ din România.

Cum se pregătește Ministerul Educației pentru predarea online

Ministrul Monica Anisie a precizat că în această perioadă ministerul va organiza cursuri de perfecționare pentru profesori, ca să fie pregătiți pentru predarea online.

De asemenea, Monica Anisie a declarat că Guvernul va da o Ordonanță de urgență care să stabilească măsurile pe care trebuie să le ia dacă situația epidemiologică impune desfășurarea în continuare a cursurilor în sistem online.

În ceea ce privește cele 250.000 de tablete promise încă de acum trei luni de Guvernul Orban pentru copiii la risc, care nu au putut face cursuri online deoarece nu au avut cu ce, Monica Anisie susține că termenul la care vor ajunge este 10 septembrie, caietul de sarcini a fost făcut, iar procedura de achiziție inițiată.

De asemenea, la începutul lunii iulie a fost publicată în Monitorul Oficial legea care prevede că Ministerul Educației va asigura „la cerere” fiecărui elev și profesor laptop sau tabletă pentru educația online, însă este greu de crezut că se poate aplica până în toamnă.

În plus, pentru ca predarea online să devină realitate, chiar și într-un sistem hibrid, este nevoie de Biblioteca Școlară Virtuală – obligatorie prin Lege încă din 2011, unde să le fie puse la dispoziție copiilor lecții filmate, cărți etc. Ministrul Educației declara în luna mai, pentru Edupedu.ro, că acest sistem va fi gata în septembrie, într-un proiect de 40 milioane euro din fonduri europene, dar nu există încă nicio veste.

O altă problemă este că, dacă se va opta pentru predarea online, copiii sub 12 ani nu pot fi lăsați singuri acasă, în fața calculatorului, iar Guvernul trebuie să găsească soluții pentru părinți, astfel încât aceștia să nu își piardă serviciul.

Sursa foto – Golib Tolibov via Dreamstime.com

Cum văd părinții întoarcerea la școală

Federația Națională a Asociațiilor de Părinți a prezentat autorităților 3 scenarii, considerând că sunt fezabile două dintre ele – prezenţa fizică 100% la şcoală și 50% la şcoală / 50% online. Președintele federației, Iulian Cristache, a declarat pentru HotNews.ro că decizia ar trebui luată la nivelul fiecărei școli și că toată lumea, inclusiv familia care își trimite copilul la școală, ar trebui să își asume riscul infectării, pentru că la întoarcerea la școală nu există risc zero.

În scenariul care propune prezența fizică 100% la școală, părinții cer reducerea numărului de elevi la clasă (maximum 25 la primar și 30 la gimnaziu și liceu), suplimentarea personalului didactic și respectarea normelor elaborate de Ministerul Sănătății (covoare impregnate cu biocid, măsurarea temperaturii la intrarea ȋn unitatea de ȋnvăţământ, asigurarea măştilor, a circuitelor de intrare/ieșire).

În scenariul hibrid, părinții propun împărţirea formaţiunilor de studiu ȋn două grupe, cu alternarea două săptămâni prezenţa fizică la şcoală, doua săptămâni online.

Dar acesta impune obligativitatea ca:

• lecțiile să fie transmise live
• accesul la predarea online să fie bidirecţional, copiii de acasă să aibă posibilitatea să pună întrebări sau să răspundă;
• ȋnfiinţarea bibliotecii şcolare virtuale, de resurse educaţionale, astfel încât elevii să aibă posibilitatea să vadă şi lecţiile predate de către profesorii de la alte şcoli;
• programe şcolare adaptate pentru mediul online;
• existenţa unor manuale digitale interactive;
• obligativitatea ca elevii să tină tot timpul camerele video deschise în timpul orelor online etc.

Reducerea efectivelor de elevi la clasă înseamnă mai multe școli, chiar și înainte de pandemie fiind unități de învățământ unde se învăța în două-trei schimburi. Deocamdată nici Ministerul, nici primăriile nu au anunțat proiecte în acest sens.

Iulian Cristache, președintele Federației de Părinți, a declarat pentru HotNews.ro că până la finalul acestei săptămâni Institutul Național de Sănătate Publică va elabora normele igienico-sanitare, iar apoi Ministerul Educației va lua o decizie pe ce scenariu va merge.

„Așteptăm draftul de la INSP, ne-au promis că va fi gata până la finalul acestei săptămâni, astfel încât noi împreună cu Ministerul și ceilalți parteneri sociali să venim cu măsuri educaționale care să țină cont de măsurile igienico-sanitare. Toate scenariile trebuie luate în calcul fiindcă avem unități de învățământ cu 30-40 de elevi, cu 10 elevi în clasă și sunt comune unde nu există niciun caz COVID-19. Acolo de ce trebuie închisă școala? Decizia trebuie luată la nivel de unitate de învățământ, de comună, împreună cu Direcția de Sănătate Publică, cu Inspectoratul Școlar, cu respectarea normelor igienico-sanitare”, a argumentat Cristache.

În ceea ce privește predarea online, acesta spune că încă de la început au fost profesori care și-au făcut treaba, în timp ce alții și-au bătut joc, iar acum Ministerul Educației face cursuri de formare pentru 100.000 de profesori, astfel încât să nu mai fie probleme.

”În prima lună predarea online a fost joacă, nu putem vorbi de așa ceva când a fost cu titlul de recomandare, fiindcă nu cred că au interacționat cu elevii mai mult de 30% dintre profesori. Profesorii care și-au făcut datoria la clasă și-au făcut-o și în online. După o lună, când a venit obligativitatea, unii dintre profesori, nu vreau să generalizez, au continuat să-și bată joc de lecțiile online, să facă poze cu telefonul după manual și exerciții și să trimită copiilor să rezolve acasă, cu părinții problemele și să învețe singuri. Nu asta trebuie să însemne predare online, fiindcă dacă asta înseamnă suntem terminați ca generație. Trebuie să explice, să predea la tablă ca și cum elevii ar fi în clasă, copilul să întrebe dacă nu înțelege ceva. Nu ne mai putem juca din toamnă cu predarea online, așa cum s-a întâmplat în martie și aprilie și când am fost obligați să luăm niște decizii peste noapte, nu avem ce face. Din ce știu eu de la Minister, acum sunt 100.000 de profesori în formare, au intrat la cursuri inclusiv online și cu această ocazie învață și ei și se obișnuiesc cu predarea online, știu că se lucrează la programe să fie cât de cât adaptate, pe partea de infrastructură sunt 250.000 de tablete care teoretic vor veni până pe 10 septembrie, acolo unde au fost solicitate dispozitivele de familii”, a mai spus Cristache.

Cum văd elevii întoarcerea la școală și predarea online

Sursa foto – Tetiana Tychynska via Dreamstime.com

Consiliul Național al Elevilor a publicat, în luna iunie, o serie de propuneri pentru redeschiderea școlilor în toamnă.

„Asigurarea condițiilor igienico-sanitare în școli este necesară în permanență, nu doar în vreme de pandemie. De asemenea, digitalizarea educației trebuie să devină o prioritate, prin dotarea școlilor cu device-uri electronice suficiente pentru elevi, sprijinirea elevilor și profesorilor dezavantajați, formarea cadrelor didactice pentru predarea și evaluarea online. Pe termen lung, scăderea numărului de elevi dintr-o clasă și finanțarea corespunzătoare a sistemului sunt două măsuri vitale pentru educație”, se arată pe pagina de Facebook a organizației.

Pe termen scurt, până în septembrie 2020, principalele măsurile cerute sunt:

• Asigurarea condițiilor igienico-sanitare optime în toate unitățile de învățământ preuniversitar din România, eliminarea grupurilor sanitare din afara școlilor (fenomenul toaletei în curte)
• ”Considerăm inacceptabil faptul că, în anul 2020, numeroase unități de învățământ nu beneficiază de condițiile minime necesare asigurării unui proces educațional calitativ. Nu putem vorbi despre restart în sistemul educațional educație în lipsa unui context igienico-sanitar care să asigure siguranță și confort pentru toți beneficiarii direcți ai educației din România”, susțin reprezentanții elevilor.
• Achiziționarea, prin mijloace de achiziție publică (valorificând principiul transparenței), a dispozitivelor prin care toți elevii din România vor putea avea acces la Internet. În prezent, cel puțin 250.000 de elevi nu au acces la educația online, fapt care încalcă principiul egalității de șanse și limitează dreptul la educație, spun reprezentanții elevilor.
• Digitalizarea și transparentizarea procesului de evaluare al elevilor prin operaționalizarea catalogului școlar online, măsură care contribuie la creșterea semnificativă a relevanței acestui proces, aduce predictibilitate în sistemul educațional, debirocratizează.

Citește aici toate propunerile pe termen scurt, mediu și lung.

Ce propun reprezentanții școlilor private

„Copiii din grădinițe și din școlile primare trebuie să se întoarcă TOȚI în sala de clasă. Începând cu nivelul gimnazial putem să luăm în calcul diverse scenarii care să presupună reducerea numărului de elevi la clasă, alternarea metodelor de predare clasice cu cele digitale etc. Toate scenariile trebuie să aibă la bază un singur obiectiv: CÂT MAI MULȚI ELEVI ÎN SĂLILE DE CLASĂ. Pentru elevii din grupurile vulnerabile și pentru elevii care au diverse carențe este necesar să găsim soluții care să răspundă nevoilor lor”, este propunerea trimisă de Asociația Școlilor Particulare din România grupului de lucru interministerial, care dezbate condițiile în care se vor redeschide școlile din toamnă.

În sprijinul propunerii ASP a prezentat un studiu realizat în mai de SOCIETATEA GERMANĂ PENTRU IGIENĂ A SPITALELOR în parteneriat cu SOCIETATEA GERMANĂ DE EPIDEMIOLOGIE PEDIATRICĂ, ACADEMIA GERMANĂ DE MEDICINĂ PEDIATRICĂ ȘI ADOLESCENTĂ , SOCIETATEA PENTRU IGIENĂ, MEDICINA CLINICĂ A MEDIULUI ȘI MEDICINĂ PREVENTIVĂ–GHUP, ASOCIAȚIA MEDICILOR PEDIATRII DIN GERMANIA. ”

Studiul concluzionează că, închiderea școlilor și a grădinițelor nu a avut nici un impact în scăderea ratei de infectare, în vederea combaterii răspândirii virusului Sars-Cov-2. Toate datele oficiale din țări precum China, Norvegia, Marea Britanie, Germania, Franța, Islanda sau Olanda indică copiii și adolescenții ca fiind cea mai redusă grupă de risc, atât ca grad de infectare, cât și ca grad de manifestare a simptomelor sau de răspândirea virusului. Conform societăților de specialitate semnatare, analizele publicate anterior acestui studiu, asupra dinamicii de răspândire a SARS-CoV-2 și a evoluției Covid-19 arată că, copiii au un rol semnificativ mai mic în răspândirea virusului în comparație cu adulții. (…)

Ca o concluzie, din datele disponibile, Academia Germană de Medicină Pediatrică și Adolescentă–DAKJ a recomandat reluarea cursurilor cu prezență în școli și în grădinițe pentru toți copiii și adolescenții. Academia Germană de Medicină Pediatrică și Adolescentă subliniază și faptul că, atât înainte cât și pe perioada închiderii unităților de învățământ, nu au fost discutate sau analizate consecințele acestei decizii, iar persoanele afectate, copii și părinți, nu au fost consultate, încălcându-se astfel drepturile fundamentale ale copiilor”, se arată în documentul transmis de ASP.

Întregul document poate fi accesat aici.

Modelul belgian

Asociația Școlilor particulare a prezentat un studiu de caz despre scenariile pandemice pentru anul școlar 2020-2021 sau cum se redeschid școlile în Belgia.

”Pe 1 septembrie, anul școlar va începe la nivelul galben (risc redus), sub rezerva evoluției epidemiologice. Plecând de la nivelul galben, fiecare instituție de învățământ pregătește o analiză locală a riscurilor, pe baza căreia sunt stabilite condițiile în care aceasta poate fi deschisă integral sau parțial. Având în vedere posibilitatea de „testare și urmărire” și de localizare a surselor de infecție, alte niveluri se pot aplica local sau în cadrul unei limitări teritoriale. În funcție de expunerea personalului didactic, a elevilor și a părinților, se poate recurge la carantină. Învățarea la distanță este oferită acestor grupuri, clase în care carantina se va impune. În acest sens este elaborat un scenariu detaliat”, se arată în studiul de caz.

Cele patru niveluri de risc stabilite în Belgia sunt:

• Risc zero (Verde): Există vaccin sau imunitate de grup. Este permis orice contact. Se menține igiena mâinilor înainte și după masa / mersul la toaletă.
• Risc mic (Galben): Există o transmitere limitată a infecțiilor, se recomandă să fim precauți. Se recomandă limitarea contactului cu toți furnizorii. Este permis contactul direct cu persoanele cu care ne desfășurăm activitatea zilnică.
• Risc mediu (Portocaliu): Există o transmitere susținută în societate. Există focare izolate. Se recomandă limitarea contactului direct cu alte persoane
• Risc ridicat (Roșu): Există a transmitere largă a virusului. Există multiple focare de tip ciorchine. Se recomandă evitarea la maxim a contactului cu alte persoane.

Experiențele părinților cu predarea online

Sursa foto – Golib Tolibov via Dreamstime.com

Oana are doi copii, o fetiță de 9 ani și un băiat de 12 ani. Pandemia i-a prins în clasa a III-a și a V-a, la o școală cu pretenții din Sectorul 4. Aceasta spune că a petrecut ore în șir descărcând lecții și încărcând teme, fiind groaznic deoarece părinții, pe lângă job, au preluat și rolul de dascăli.

„Lecțiile online s-au desfășurat pe platforma Google Classroom, un sistem în care profesorii încarcă lecțiile și temele la zi, plus alte informații, alese după inspirație sau entuziasm: teme, quizz-uri, audio, video șamd. De aici, copiii le descarcă (a se citi „părinții”, în cazul celor mai mici), parcurgând o sumă de pași, le rezolvă, le pozează și le încarcă online (din nou, tot părinții, că sper că nu își imaginează nimeni că o fetiță de 9 ani e specialist online). Dacă nu am printa temele, copiii ar sta ore bune în fața computerului. Stau oricum după ce termină temele, iau la rând linkurile cu quiz-uri și ne-quiz-uri, așteaptă feedback la teme, navighează așa măcar 4-5 ore pe zi. (…) Este groaznic pentru părinți, pentru că programa este foarte încărcată. Și, dacă se întâmplă ca cei mici să învețe și la o școală competitivă care, desigur, nu vrea să piardă locul pe podium din cauza unei biete pandemii, atunci e de-a dreptul iad: profesorii exagerează, de tema directorului, directorii, de teama inspectorului și tot așa, până la Minister. Pentru că școala românească este extrem de dependentă de aprobarea venită „de sus”. Ar fi prea mult să continuăm așa și în toamnă. Dar am convingerea că, dacă va fi un nou lockdown, ne vom înrola fără prea multe explicații în distopia școala-online 2”, a declarat Oana pentru HotNews.ro.

Aceasta spune că micuții s-au adaptat, dar este nevoie de ajutorul permanent al părinților, ei familia lor este un caz fericit, în care fiecare copil are calculatorul lui, ceea ce nu se întâmplă în mediul rural.

„Copiii mei s-au adaptat: au învățat să vâneze emailul, se sperie ca niște mici corporatiști când văd mai multe mesaje necitite pe WhatsApp șamd. Dar copiii noștri sunt niște norocoși: au fiecare propriul computer, plus – foarte important! – doi părinți transformați, fără voie, în dascăli plus IT-iști. Refuz să îmi imaginez cum arată școala online pentru un copil fără computer sau pentru trei frați nevoiți să împartă același computer sau, înaintând și mai mult în „hău”, pentru o fetiță din mediul rural fără computer, rămasă în grija bunicii. E nesănătos faptul că ne prefacem că, în România, școala în sistem online este un proiect real. Poate că funcționează în Elveția, unde școlile au propria piscină, sau mai știu eu unde, dar nu și la noi. Și, ca să nu pară că sunt în mod particular indispusă, vă rog să revedeți statisticile naționale legate de dezechilibrele socio-economice dintre elevii din mediul urban și cel rural, sau chiar dintre copiii de la școlile de elită și cele mai puțin competitive din urban. Într-o țară în care mulți copii merg seara nemâncați la culcare, noi ne prefacem că formula școală online e o soluție fair-play pentru toți elevii”, a mai spus Oana.

O altă problemă semnalată de mamă este faptul că profesorilor care nu au mai avut niciodată treabă cu predarea online li s-a cerut să știe asta peste noapte.

”Este interesant de studiat cât de preocupat era Ministerul, înainte de pandemie, de familiarizarea dascălilor cu sistemul de predare în formula online: câte programe / cursuri naționale de educație pentru online au existat dedicate celor care, vor-nu vor, fac acum „coregrafii” online. Sau, lăsași, să uităm „trecutul”: câte programe au existat după 15 martie? Pentru că, dacă răspunsul este „0”, atunci înseamnă că și pretenția asta, ca dascălii să se dea de trei ori peste cap și să navigheze cu succes prin toate programele de predare online, este o mare prefăcătorie”, a mai spus Oana.

Ionuț are copilul la Școala 7 din Băneasa (București). Acesta spune că felul cum s-au desfășurat cursurile a depins de pregătirea fiecărui profesor, dar în mare parte a însemnat descărcarea unor teme de pe chat și trimiterea lor către profesori după rezolvare.

„Între 12 martie și 21 aprilie foarte puțini profesori au intrat online din proprie inițiativă. Deși am încercat să ajutăm, câțiva părinți, pentru că era evident ce va urma, ne-am lovit de “nu se poate”. După Paște s-a comunicat pe Whatsapp, Zoom, Edmodo, mai bine sau mai rău, fiecare profesor cum s-a descurcat și cum a înțeles că trebuie să fie. Deși sunt multe controverse că actualul sistem de învățământ nu poate fi substituit de platformele online, dar cu siguranțe ele sunt complementare pentru că pot structura mai bine informația și procesele de predare, exerciții, teme, feedback, notificare. Materia predată online este disponibilă oricând elevilor. Se pot organiza proiecte, teme, notificări părinților, dar asta presupune ca platforma să fie setată complet și corect. Noi până acum am avut doar interacțiuni online, fără management și o comunicare de tip chat vizavi de temele “pentru acasă”. Este posibil ca din toamna și în viitor să avem nevoie din ce în ce mai mult de aceste soluții și vacanță de vară este un moment oportun, dar înainte să ne gândim ce opțiune este mai bună și cum ne putem organiza mai bine, avem alte două probleme. Prima pleacă de la părinți, deși unii nemulțumiți în fapt, găsesc justificări de genul nu au timp, nu vor să deranjeze pentru că ar putea copilul să aibă de suferit dacă iau atitudine. Alții pur și simplu sunt ok oricum ar fi. A două problemă este în rândul profesorilor. Cei implicați și serioși sunt marginalizați de colegii lor care au o altă viziune. S-a văzut și este evidentă diferența pentru că în online se văd cel mai bine activitățile școlare cu bune și cu rele. Ne lipsește transparența și colaborarea reală între profesori, elevi și părinți”, a explicat Ionuț.

Acest articol face parte din proiectul Lumea în schimbare, o inițiativă HotNews.ro, susținută de Fundația Konrad Adenauer. Opiniile prezentate în materialele proiectului nu reprezintă în mod necesar poziția partenerului nostru.