Cum transformă pandemia COVID orașele și arhitectura clădirilor: pietonul în centrul atenției, clădiri inteligente care se pot transforma în funcție de nevoi

În România, în majoritatea orașelor, trotuarele sunt un lux, acestea fiind de fapt niște parcări uriașe, iar pietonii sunt nevoiți să se strecoare printre mașini sau să meargă pe carosabil. Și piațetele publice și spațiile din fața blocului sau din cartierele de case sunt în aceeași situație. Parcurile, singurele locuri unde mașina nu prea pătrunde, sunt astfel supra aglomerate, insuficiente. În ultimii 30 de ani, această problemă a fost ignorată, dar în contextul pandemiei Covid, când distanțarea socială poate face diferența dintre viață și moarte, merită mai multă atenție. În București, administrația locală pune în continuare mașina pe primul loc și taie din trotuare pentru a face parcări, însă acest moment poate fi oportunitatea ca mașinile să piardă supremația în oraș, iar spațiile publice și arhitectura clădirilor să se transforme radical, spun mai mulți primari, arhitecți și ONG-iști contactați de HotNews.ro.

Bucureștiul, un oraș ocupat de mașini

Bucureștiul este un oraș în care mașina face legea, supremația fiind menținută de primarii care conduc orașul, dar și de mulți dintre cetățeni, care sunt dispuși să renunțe la trotuar pentru o parcare comodă și gratis.

Piața Constituției din centrul Capitalei, cea mai mare parcare din oraș /Foto:Google

Majoritatea trotuarelor din zona centrală, dar și piețele publice sunt parcări uriașe: Piața Ateneului, Piața Constituției, Piața Cantacuzino. Nimeni nu îndrăznește să se atingă de mașinile parcate pe trotuar. Primarii nu au fost capabili să amenajeze noi spații de parcare, iar ca să nu piardă voturi nu ridică mașinile care încurcă pietonii. Șoferii sunt mulțumiți că au unde parca, gratis, fiind o complicitate între cele două părți.

Sub presiunea publică, la câteva săptămâni de la începutul pandemiei, Primăria Capitalei a preluat inițiativa ARCEN, un ONG care militează pentru conservarea patrimoniului construit și un București mai bun pentru oameni, și a pietonalizat în weekend străzile din jurul parcurilor din centrul orașului. Parcurile erau pline și nu se putea păstra distanțarea socială.

Rolul proiectului este ca atât cetățenii cât și administrația publică să înțeleagă ce este un spațiu public, ce beneficii aduce comunității, spune Edmond Niculușcă, reprezentantul ARCEN.

”Ideea a venit în contextul pandemiei, am văzut ce se întâmplă și în alte orașe din lume. În mod evident, distanțarea impusă pentru protejarea sănătății cere mai mult spațiu public. Oricum Bucureștiul este un oraș deficitar din punct de vedere al spațiului public, trotuarele lipsesc. Inițiativa ”Străzi deschise” a fost în mod surprinzător acceptată de Primăria Capitalei și ne-a bucurat că suntem în dialog cu ei ca să putem îmbunătăți. Dar este o inițiativă minimală și insuficientă, fiindcă în mod clar Bucureștiul are nevoie de spații pietonale, unele chiar permanente, însă am văzut inițiativa ca pe un exercițiu în care locuitorii orașului, oamenii care fac transporturi, agenții economici, administrația locală, toți să fie expuși la ce înseamnă pietonalizare, care sunt beneficiile și este un moment oportun pentru a crea o masă critică. Este un experiment. Acum sunt șase zone care devin pietonale în weekend, noi lucrăm cu primăria săptămânal și încercăm să extindem. Încercăm să ameliorăm și anumite spații publice din afara centrului, din cartierele Bucureștiului. Dacă mergi într-un parc, vezi că oamenii nu au cum să păstreze distanța fiindcă este foarte aglomerat. Bucureștiul are 3 mp de parcuri și grădini pe cap de locuitor”, a declarat Edmond Niculușcă pentru HotNews.ro.

Calea Victoriei pietonală / Foto:ARCEN/Facebook

Acesta spune că în prezent nici administrația locală nici o bună parte din locuitorii orașului nu înțeleg ce înseamnă pietonalizarea și de ce este importantă.

”Pașii următori sunt o mai amplă dezbatere publică și o consultare a comunităților. Noi am început lucrurile de sus în jos și ni s-a reproșat asta. Din teren, ce am înțeles este că mulți bucureșteni nu sunt pregătiți pentru pietonalizare, vor pietonalizare, dar nu sub geamul lor, în fața magazinului lor și fără să fie obligați să renunțe la mașină. Cu siguranță adaptarea orașelor, prin lărgirea spațiului public, este o măsură necesară pentru a nu intra din nou în izolare. Este mult mai sigur un oraș care are mai mult spațiu public. Cu cât este mai pietonalizat, sunt mai multe benzi pentru biciclete, se încurajează transportul alternativ, oamenii sunt mai puțin expuși la risc, decât într-un oraș plin de mașini, în care suntem obligați să mergem unii cu alții. ”, spune Edmond Niculușcă.

Pe lângă sănătatea cetățenilor, străzile pietonale ajută și economia. Parisul este un exemplu în acest sens.

”Revenind la proiectul nostru, prin pietonalizare, fie și temporară, business-urile care au fost foarte lovite de criză pot primi un mic ajutor, fiindcă acele zone devin mai atractive pentru pietoni. Nu sunt turiștii care umpleau orașul și consumau, dar aduc și localnicii beneficii. Avem un exemplu foarte bun în Franța, în Paris, unde străzi întregi s-au pietonalizat doar pentru a veni în sprijinul barurilor și restaurantelor care fiind foarte vechi și au spații foarte intime, nu au și terasă și atunci Primăria le-a pus pur și simplu la dispoziție spațiul public, prin pietonalizare, ca să-și întindă mesele în stradă pentru ca oamenii să poată merge la restaurant, consuma acolo în siguranță. Cred că este o măsură care poate fi aplicată în perioada următoare și la Bucureștii fiindcă sunt foarte puține localuri care au terase sau suficient de mult spațiu în exterior ca să fie și rentabile. Dacă au spațiu doar pentru 2-3 mese, majoritatea preferă să nu deschisă”, a mai explicat Edmond Niculușcă.

Acest proiect este un exemplu fericit din București, sunt însă și situații în care administrația locală nu a înțeles nevoia de schimbare. Este vorba despre Primăria Sectorului 5 care taie din trotuarul de pe Șoseaua Panduri pentru a amenaja locuri de parcare, în ciuda revoltei cetățenilor din zonă.

Primăria Sectorului 5 taie din trotuarele de pe Șoseaua Panduri

În ceea ce privește spațiul verde, Bucureștiul are doar 23 mp de spațiu verde pe cap de locuitor, potrivit datelor oficiale, care însă nu au mai fost actualizate de peste 10 ani. Minimul cerut de Uniunea Europeană este de 26 mp/spațiu verde pe cap de locutor. Abia în ultimii doi ani, primăriile au început să construiască noi parcuri, orașul avându-le doar pe cele construite în perioada interbelică și în comunism, iar și din acelea s-au retrocedat zeci de hectare după Revoluție.

Primăria Capitalei a cumpărat Parcul Verdi, retrocedat în urmă cu câțiva ani, Primăria Sectorului 6 a amenajat un parc de aproape două hectare, pe bulevardul Timișoara nr. 10 , Primăria Sectorului 3 construiește un parc de 7 ha pe strada Brățării, Primăria Sectorului 4 unul 2,7 hectare pe bd. Metalurgie, iar Primăria Capitalei unul de 1,1 ha în zona Eroilor.

Din cauza traficului, a lipsei pistelor de biciclete, a unei politici de parcare și a problemei legate de spațiile verzi, Bucureștiul este una dintre cele mai poluate capitale europene, ceea ce constituie un factor agravant în contextul pandemiei, în condițiile în care mai mulți experți au făcut o legătură directă între poluare și gravitatea formelor Covid-19.

În ultimii ani, rețelele de monitorizare a calității aerului arată în mod frecvent depășiri pentru poluarea cu praf (PM 2,5 și PM 10). La finalul lunii aprilie, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a condamnat România pentru poluarea din București deoarece autoritățile nu au luat măsurile necesare pentru reducerea poluării din oraș în perioada 2007-2016. De atunci însă lucrurile s-au înrăutățit.Toate acestea sunt motive în plus ca Primăria Capitalei să investească masiv în această direcție, în spații publice de calitate, spații verzi, să pietonalizeze intens străzile din zona centrală.

Oradea vrea să pietonalizeze 50 % din străzile din zona centrală

Dacă Bucureștiul abia acum s-a apucat de treabă, administrația locală din Oradea a înțeles încă de acum câțiva ani nevoia de a investi in spațiile publice și a investit masiv, în principal din fonduri europene. În acest moment are 25% din străzile din centru sunt pietonale, iar în următorii 7 ani orașul are în plan să ajungă la 50%.

Centrul orașului Oradea/Foto: Primăria Oradea

”Există studii care arată că starea de bine într-un oraș este dată nu doar de calitatea locuirii ci și de calitatea spațiilor publice, oamenii având nevoie nu doar de o locuință confortabilă, cu spații rezonabile ci și de spații publice în care să se poată întâlni, socializa, să aibă parte de confortul de a nu se întâlni cu o mașină, să aibă vitrine pe care să le poată parcurge, nu spații de la parter închise. De câțiva ani am încercat să extindem treptat- treptat spațiile pietonale din centrul orașului urmând un model preluat de la orașul Bruges din Belgia. Cei din Bruges cam în 30-40 de ani au transformat un centru de oraș ocupat de mașini într-un centru aproape în totalitate pietonal. Obiectivul nostru este ca în câțiva ani să extindem spațiul pietonal atât prin transformarea unor străzi din rutiere în complet pietonale, cât și prin transformarea unor străzi pe care acum se circulă în artere în care prioritate are pietonul, dar pot circula și mașinile fără să poată parca, cu o viteză de maxim 30 km/oră. De asemenea, dorim să lărgim trotuarele prin desființarea locurilor de parcare. În prezent, din bugetele alocate din fonduri europene pe mobilitate urbană avem 3 străzi noi pietonale care se realizează pe actualul exercițiu bugetar, în stare avansată de lucru. În jur de 25% din străzile din centru sunt pietonale, iar noi ne propunem să ajungem la 50% în următorii 7 ani”, a declarat primarul Ilie Bolojan pentru HotNews.ro.

Centrul orașului Oradea/Foto: Primăria Oradea

Un alt proiect ambițios al orașului este să amenajeze parcuri noi, astfel încât fiecare locuitor al orașului să aibă un spațiu verde la maxim 300 m de casă.

”Lucrăm la un studiu de oraș verde, îl vom prezenta cam în două săptămâni. Asta înseamnă că oriunde ai locui în Oradea să ai 5 minute de mers pe jos, circa 300 m, până la primul parc. Acum urbaniștii noștri lucrează la acest proiect fiindcă în perioada următoare, pe regenerare urbană, există fonduri europene care ne permit ca zone degradate din cartiere să fie transformate în spații verzi și în spații publice. Și asta răspunde unei situații post pandemie. Noi anul acesta vom pune în realitate 10 ha de spații verzi noi, care sunt realizate din fonduri europene, pe terenuri degradate, terenuri industriale abandonate, sau zone pe care le-am expropriat special pentru asta fiindcă în zonă nu era niciun spațiu. În perioada următoare ne propunem să amenajam 2 ha de spațiu verde pe an. În zona de extravilan avem un proiect cu Ministerul Mediului, de împădurire a unei suprafețe de 65 de ha”, a mai spus Bolojan.

Parc amenaja de Primăria Oradea pe un teren degradat/Foto: Primăria Oradea

Ce se întâmplă în orașele din Belgia

Belgia stă mult mai bine decât România în ceea ce privește calitatea spațiilor publice, însă orașul continuă să investească în această direcție. Arhitecta Oana Bogdan ne-a povestit mai multe despre măsurile post pandemie luate de orașele din Belgia.

”Spațiul public în Belgia este sub presiune. E nevoie de mai mult loc pentru oameni, loc în aer liber, dar și loc pentru mobilitatea oamenilor. Cum transportul public nu răspunde regulilor de distanțare, accentul este pus pe piste de biciclete și spațiu suficient pentru mersul pe jos „distanțat fizic”. Orașul Bruxelles, de exemplu, a grăbit implementarea politicii de mobilitate sustenabilă concepută înainte de COVID-19: au apărut, peste noapte, noi piste de biciclete, s-au lărgit cele existente, se lățesc trotuare, se pietonalizează străzi, se reduc numărul de benzi de circulație rutieră. Locurile de parcare de-a lungul străzilor devin terase pentru restaurantele și cafenelele care se dovedesc a fi neîncăpătoare conform regulilor de distanțare fizică. Practic, se reduce drastic spațiul acordat mașinilor. Calitatea aerului este în sfârșit acceptabilă și nu cred că e cineva care-și dorește să ne întoarcem la aerul dinainte de COVID-19. Un alt exemplu este orașul Gent, în care au fost prevăzute containere deschise, echipate cu elemente de antrenament fizic și de joacă, care pot fi mutate cu ușurință din cartier în cartier. Azi, în Belgia, definim calitatea vieții simplu: o locuință compatibilă cu „lockdown”-ul. E loc pentru mai multă calitate în mediul construit, așa că ma bucură faptul că criză COVID-19 ne impune mai multe balcoane, terase și acoperișuri accesibile, mai multe spații colective, o tranziție mai elaborată între spațiul public și cel privat”, a explicat Oana Bogdan pentru HotNews.ro.

Soluții pentru România

Oana Bogdan spune că pandemia reprezintă o oportunitate pentru amenajarea de noi spații publice, în contextul în care o parte dintre români vor renunța la mașini deoarece lucrează de acasă.

”În România, este nevoie de calitate la nivel de cartier. Cu bugete limitate, este posibil să îmbunătățești calitatea spațiului public pe scară largă. Cum? Creșterea exponențială a muncii de acasă duce la reducerea traficului. Dacă luăm în considerare faptul că o mașină proprie iese din discuție în multe familii din cauza recesiunii economice preconizate, atunci calculul se face rapid: scăderea numărului de mașini duce la scăderea numărului de locuri de parcare. Așa se eliberează mai mult spațiu pe stradă, care nu mai este necesar că loc de parcare. Prin revendicarea unui spațiu de parcare vacant, locuitorii cartierului câștigă un mic spațiu verde aproape de casă. Iar atunci când pe aceste spații verzi apar scaune, elemente de joacă sau echipamente de antrenament, se consolidează coeziunea socială la nivel de cartier. Când este posibil, aceste spații verzi sunt extinse în mini-parcuri. Fiecare cetățean are dreptul la natură în apropierea casei! Prin efectuarea de astfel de mici intervenții în multe locuri și în același timp, calitatea vieții în cartier crește, iar societatea în ansamblu ei profită. Astfel de câștiguri rapide pot fi un laborator viu pentru renovările ulterioare ale străzilor. Acestea sunt măsuri pe termen scurt”, a explicat Oana Bogdan.

Pe termen lung, soluția este creșterea suprafeței de spațiu verde.

”Pe termen lung, plantarea copacilor, de exemplu, simbolizează adesea o nouă viziune pentru viitor, ca urmare a unor schimbări radicale. Așa s-a întâmplat după revoluția franceza, revoluția belgiana și după războaiele mondiale. De ce să nu sărbătorim începutul unei noi ere prin plantarea copacilor „corona”? Spațiul public va deveni astfel medicament pentru o societate rezilienta și echitabila”, a explicat Oana Bogdan.

Cum se transforma arhitectura clădirilor publice și a spațiilor de birouri

Mario Kuibuș, unul dintre cei mai cunoscuți arhitecți români contemporani, a publicat în 2009, cartea ”Organisme reactive”. Acesta vorbea încă de atunci, cu mult înainte de existența Covid, de o transformare a arhitecturii și a spațiilor publice, astfel încât să se poată transforma rapid, în câteva minute, în funcție de nevoi, totul cu ajutorul tehnologiei.

”Arhitectura și designul de spații urbane trebuie să aibă o reacție inteligență la actuală perspectivă ce se întrevede din criza COVID-19. Trebuie să putem trăi, munci, relaxa, distra și în continuare în context social urban, dar totodată să putem asigura protecție și siguranță personală. Aici intervine necesitatea unei abordări noi în designul acestor spații comunitare, odată cu necesitatea apariției unor standarde și norme noi spațiale ce vor determina noi modele de ergonomie și detaliere. Caracteristici și cunoștințe științifice ce azi par de nișă mâine vor fi standard comun de proiectare. Personal, eu văd că dezvoltarea spațiilor viitorului va fi rezolvabilă doar pe un sistem inteligent, reactiv, unde tehnologia va fi mult mai prezentă și spațiile publice vor putea și chiar trebui a se modifica spontan cerințelor și reglementărilor, poate chiar de la un minut la altul, ceva cam cum vedem noi schimbările de scene de la un act la altul într-un spectacol de teatru sau operă”, a declarat Mario Kuibuș pentru HotNews.ro.

Transformări asemănătoare trebuie să se petreacă și în arhitectura spațiilor de birouri sau a clădirilor publice, spune Mario Kuibuș, iar clădirile să devină niște organisme vii, iar spațiile să se transforme în câteva minute, în funcție de nevoie.

”Concret dacă o să fim în spații interioare de lobby-uri în clădiri de birouri, hoteluri sau aeroporturi, sisteme de pereți mobile ce vor putea diviza spațiile în coridoare distincte de trecere și vor apare prin acționarea unui buton sau aplicații de telefon din etajul superior sau inferior reordonând spațiile. Asta fiind parte a unor „dotări” noi standard de clădiri ale viitorului. În același pachet de posibile noi „dotări” la clădiri publice în spațiile mai intime dar încă comune ale unui birou tip open space acestea trebuie să poată răspunde prin compartimentări parțiale sau totale cu elemente ce sunt în așteptare în pereți sau plafoane ce sunt de tip armonică, glisante, pivotante sau roluite și sunt făcute din materiale ce se întrețin ușor, igienice și cu durabilitate în exploatare. Acestea sunt părți ale unor construcții și spații publice care vor face parte din ceea ce azi denumim „investiții durabile” unde diversele scenarii. Clădirile viitorului nostru mai apropiat sau îndepărtat devin astfel niște „organisme vii” ce vor putea să reacționeze în față acestor diverse posibile scenarii și stări de fapt. De fapt ne aflăm în același spectacol evolutiv: SUPRAVIEȚUIREA doar că noi apărutele părți ale spectacolului cer noi scenografii…”, a explicat Mario Kuibuș pentru HotNews.ro.

Alexandru Găvozdea, președintele Ordinului Arhitecților din România, este însă de părere că nu trebuie să ne grăbim să transformăm spațiile, ci să ne schimbăm comportamentul și să facem noi reguli.

”Așa cum arată lucrurile, trebuie să învățăm pe termen lung să conviețuim cu SARS-COV -2 sau alt patogen. Nu cred în soluții improvizate, poate doar pentru uz de imediată urgență. Mai cred și că tot necazul acesta ar putea fi și o oportunitate să ne gândim la mai mult. Aș devia un pic de la cum se va schimba arhitectura spre cum se va schimba comportamentul nostru în general, asta și pentru că în contextul general al limitării resurselor planetare, a căuta soluții tot în zona care este cea mai mare consumatoare de resurse, în construcții, nu știu dacă este primul gând pe care l-aș avea sau aș sta să mă gândesc de două ori și să construiesc doar o dată. Căutări sunt în toată lumea, arhitecții freamătă că se schimbă paradigma și pot inventa soluții noi, dar eu nu m-aș repezi foarte mult la a construi imediat, cred că trebuie să mai acumulăm informație și experiență”, a explicat Găvozdea.

Acesta spune că, în contextul pandemiei, importanța spațiilor publice devine din ce în ce mai clară, iar dacă autoritățile nu se implică, schimbarea poate veni de la cetățeni.

”Cred că spațiul public este deja și va fi tot mai important. A fost evident după câteva săptămâni că izolarea ne afectează psihologic și avem nevoie să ieșim și să ne mai și vedem unii cu alții, nu doar prin intermediul ecranelor și a aplicațiilor online. Spațiile publice, că vorbim de parcuri și alte tipuri de amenajări trebuie să fie mai multe. Trebuie o politică, dar tot ce pornește de sus în jos este grevat de două mari handicapuri: gândirea în cicluri electorale și finanțarea pe buget anual, nu multianual. Eu cred că în condițiile în care comunitățile revendică spațiul public vor exista și politicieni locali care vor înțelege că a răspunde acestor nevoi este și în avantajul lor și sunt optimist că sunt receptivi”, spune Găvozdea.

Punctual, pentru respectarea normelor de distanțare socială, președintele OAR spune că soluția este folosirea la maxim a parcurilor și renunțarea regulii rămase din anii 70 ”Nu călcați pe iarbă”.

”Iarba este acolo ca să calci pe ea, să o trăiești, să o simți, nu să te uiți la ea de la distanță. Este sinistru să punem gărdulețe. Asta ar fi o soluție să ne distanțăm”, spune acesta.

O altă soluție ar fi rearanjarea băncilor astfel încât să permită o poziționare la 2-3 metri distanță.

În ceea ce privește arhitectura clădirilor publice, soluția este digitalizarea, dar și schimbarea comportamentului.

”Cel mai simplu din punct de vedere economic ar fi să ne schimbăm comportamentul. Pe lângă digitalizare care ne permite să nu mai mergem fizic la ghișeu, sau programarea activității în așa fel încât oamenii să se distribuie în timp și să nu se aglomereze în anumite părți ale zilei sau zile din lună. Mă gândesc acum la ghișeele de plată a facturilor la gaze, multă lume plătește online, dar multă lume merge cu factura în mână și plătește. Când facturezi pentru toată lumea în aceeași zi și toți au același termen de plată, evident că toți se vor înghesui în ultima zi de plată. Dacă s-ar distribui pe parcursul lunii data scadentă, aglomerația ar fi evitată”, a explicat președintele OAR.

Provocarea o reprezintă imobilele dependente de sisteme de ventilație, în principal spațiile de birouri. Pentru clădirile noi, soluția poate fi o întoarcere la natură. La clădirile deja construite, situația este mult mai complicată.

”La clădirile de birouri și la cele care mizează pe instalații de ventilație și tratarea aerului, îngrijorări existau de mulți ani zile cu privire la soluțiile de dezinfectare și tratare a tubulaturilor, care oricât de bine ar fi construite, există riscul de creștere a unor culturi de bacterii . Cred că soluția este mai degrabă una constructivă și poate porni de la concept, adică de la modul în care gândim acele spații, mă refer la clădirile noi, astfel încât eficiența economică să nu fie cel mai important lucru, adică să încapă cât mai mulți metri pătrați la cât mai puțină suprafață de fațadă, care este scumpă, pentru că oricum climatizăm. Poate o să mizăm pe spații nu neapărat mai mici, dar unde va fi mai ușor de asigurat necesarul de aer proaspăt, însorire, să încercăm să facem uz cât mai mult de natură”, a explicat Găvozdea.

La clădirile deja construite, mai ales cele open space, o soluție poate fi recompartimentarea, însă nu se rezolvă problema ventilației.

”La clădirile construite este mai dificil și sunt tot mai puțin convins de ideile pe care le-am auzit. Aici încă se caută destul de mult soluții. Nu se vorbește foarte mult despre asta, fiindcă este vorba despre investiții foarte mari. Sunt măsurile temporare: de distanțare socială sau de izolare a angajaților în grupuri mai mici, fluxuri, lucratul în schimburi, dar sistemele de climatizare rămân aceleași. Ca să le înlocuiești cu unele noi, care să deservească strict acele celule create prin recompartimentare ar însemna un consum foarte mare de resurse, fiindcă instalația principală trebuie dezafectată și montate instalații pentru fiecare celulă. Dar este costisitor și nu rezolvă problema pentru că în continuare o eventuală infecție poate să ajungă în sistemul de ventilație ușor și să nu poată fi rezolvată prin dezinfectare foarte ușor”, a mai spus președintele OAR.

Și în ceea ce privește locuințele, pandemia aduce o provocare.

”În condițiile în care multă lume rămâne în telemuncă și lucrează de acasă, e nevoie de mai mult decât un spațiu de dormit și de luat masa. Lucrurile devin foarte complicate atunci când vorbim despre familii cu 2-3 copii, care sunt la școală, putem avea 4-5 persoane într-o locuință care sunt în același timp într-o videoconferință. Și atunci au nevoie de niște spații în care să facă asta fără a se bruia reciproc. Pe hârtie soluția este simplă, facem apartamentele cu o cameră în plus, pentru birou. Nu știu dacă este o soluție bună, sunt încă întrebări, nu știu câtă lume își permite”, a încheiat Găvozdea.

Acest articol face parte din proiectul Lumea în schimbare, o inițiativă HotNews.ro, susținută de Fundația Konrad Adenauer. Opiniile prezentate în materialele proiectului nu reprezintă în mod necesar poziția partenerului nostru.