Care familie tradițională? La țară, peste jumătate din copii se nasc în afara căsătoriei. Călăraşi, Braşov, Mureş și Ialomiţa sunt județele ”campioane”

Scurtă recapitulare: Înainte de 1990, din 100 de copii născuți, doar 3 erau în afara căsătoriei. Regulile erau dure și puțini riscau. Anul trecut, din 100 de nașteri, peste 30 erau înafara căsătoriei. Asta în medie. Pentru că la țară, adică fix acolo unde ai zice că tradiția contează, lucrurile stau cel mai prost din acest punct de vedere. În circa 10 județe, nașterile înafara mariajului sunt de circa 50%. Mai mult: în ultimii 10 ani, în cazul nașterilor cu mame sub 20 de ani, trei sferturi din copii sunt înafara căsătoriei.

Șapte din zece nou-născuți ai româncelor care nasc înainte de 20 de ani (căsătorite fiind) sunt concepuți înaintea căsătoriei. Ceea ce te poate face să presupui că eventualele căsătorii care au urmat s-au făcut sub presiunea faptului că femeile au rămas însărcinate. ”În mediul rural, aproape 20% nu au tatăl recunoscut, în vreme ce în grupa de vărstă de femei de peste 20 de ani care au născut, ponderea coboară la sub 5%. În cazul romilor, ponderea femeilor care nasc la vârste sub 20 de ani e de 10 ori mai mare decât proaspetele mame de peste 20 de ani”, explica sociologul Traian Rotariu la o conferință organizată de INS în urmă cu un an, la care i-a reunitpe cei mai buni cercetători pe zona demografiei.

În zonele urbane din Ialomița, Giurgiu și Călărași și Teleorman sunt cei mai mulți copii născuți înafara căsătoriei. În spațiul rural, Călăraşi, Braşov, Mureş și Ialomiţa sunt județele ”campioane” la numărul de copii născuți înafara căsătoriei.

În întreaga Uniune Europeană, unde nașterile au depășit 5 milioane, în opt dintre cele 28 de state membre majoritatea s-au născut în afara căsătoriei, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În condiţiile în care şase din zece bebeluşi s-au născut în afara căsătoriei, Franţa avea cel mai ridicat procent (59,7%) de nou-născuţi cu părinţi necăsătoriţi, urmată de Bulgaria şi Slovenia (ambele cu 58,6%), Estonia (56,1%), Suedia (54,9%), Danemarca (54%), Portugalia (52,8%) şi Olanda (50,4%). În schimb, mai puţin de unu din zece bebeluşi au părinţi necăsătoriţi în Grecia (9,4%). Alte state cu un procent redus de nou-născuţi cu părinţi necăsătoriţi sunt: Croaţia (18,9%), Cipru (19,1%), Polonia (25%), Lituania (27,4%), Italia (28%), România (30,1%) şi Malta .

Comparativ cu anul 2000, proporţia bebeluşilor care s-au născut în afara căsătoriei a crescut în toate statele membre ale UE, în special în Cipru (de la 2,3% în 2000 la 19,1% în prezent), Malta (de la 10,6% la 31,8%), Italia (de la 9,7% la 28%), Spania (de la 17,7% la 45,9%), Grecia (de la 4% la 9,4%) şi Portugalia (de la 22,2% la 52,8%). Pe de altă parte, proporţia nou-născuţilor cu părinţi necăsătoriţi a rămas relativ stabilă în Suedia, Finlanda, Danemarca, Irlanda, Marea Britanie, Letonia, Estonia şi Lituania.

”Cele mai scăzute niveluri de fertilitate în anii 60 erau în România, Ungaria și Japonia. Nu în țările nordice , cele considerate ca fiind cele care dau direcția în Europa. Japonia a rămas multă vreme pe acest trend. Divorțurile sunt puține, parteneriatele civile sunt încă puține, cu toate că în restul lumii a avut loc fenomenul de post-tranziție. Evenimentele demografice sunt date de un raport, în care la numitor este populația rezidentă, iar scăderea acesteia raportul crește și ne poate da un trend înșelător”, mai spune Rotariu. Specific Romaniei inainte de 1990, era faptul ca marea majoritate a nasterilor se produceau in cadrul casatoriilor (96%-97%) iar in 4 din 5 casatorii in cadrul primei casatorii.

Natalitatea era legata in mare masura de nuptialitate, iar populatia Romaniei s-a caracterizat printr-o nuptialitate inalta. Intre anii 1949-1958 rata nuptialitatii a oscilat intre 10 si 12 casatorii la 1000 locuitori, apoi dupa 1960 rata a scazut sub 10 casatorii la 1000 locuitori. Cursul descendent a continuat si in perioada 1975-1982, nivelul nuptialitatii fiind de 8,7 casatorii la 1000 locuitori, iar dupa 1994 rata nuptialitatii a scazut sub 7.

Varsta medie a femeilor la prima casatorie a fost, inainte de 1990, de 21-22 ani, iar varsta medie a mamelor la prima nastere in jurul valorii de 22,3 ani. O nuptialitate precoce a fost favorabila unei fertilitatii ridicate de peste 2 copii la o femeie. Incepand cu anul 1992 asistam la o crestere a numarului de nasteri in afara casatoriei, proportia lor progresand de la 15% (1992) la 27,7% (2010). Paradoxal, mai afectat de acest fenomen a fost mediul rural. In 2010, din totalul copiilor nascuti in rural, 33,8% au fost nascuti de mame necasatorite.

Cea mai mare parte a copiilor nascuti in afara casatoriei provin de la tinerele pana in 25 ani, iar diferenta dintre varsta medie la prima casatorie si varsta medie la prima nastere a inregistrat un proces de diminuare, ceea ce arata o schimbare de comportament demografic.

Astfel, momentul conceperii copilului tinde sa preceada momentul casatoriei Desigur ca aceste diferente intre varsta medie la prima nastere si varsta medie la prima casatorie, si mai ales diferenta negativa, frecvent intalnita dupa 2003, se datoreaza si cresterii ponderii nasterilor ilegitime, deci a femeilor foarte tinere, care necasatorindu-se, nu mai contribuie la obtinerea varstei medii la prima casatorie, desi contribuie la obtinerea varstei medii la nasterea primului copil.

Peste 70% dintre cupluri au declarat ca nu isi doresc deloc copii. Aspectele financiare – situatia financiara, munca platita a femeilor – sunt determinante in decizia de a (mai) avea un copil, ele fiind cele care vor avea cel mai mult de suferit la venirea pe lume a unui copil. In perioada 1947-1955, natalitatea a inregistrat in Romania valori ridicate, in mare parte datorita fenomenelor de recuperare a casatoriilor si a nasterilor amânate.

Incepand cu 1956, natalitatea a inregistrat o tendinta de scadere rapida, de la 24,2 la mie (1956) la 14,3 la mie (1966), influentata atat de liberalizarea avorturilor cat si de cauze de ordin social, economic si educational al femeii cum ar fi: accesul larg la invatamant, participarea ei la activitatea economica, mobilitatea profesionala si sociala generata de industrializare si de urbanizare.

Masurile de politica demografica privind interzicerea avorturilor adoptate la sfarsitul anului 1966, au avut ca efect redresarea puternica a natalitatii, mai ales in primii ani de aplicare a decretului, cand s-au nascut in medie peste 526 mii de copii anual, consemnandu-se rate de 27,4 la mie (in 1967) si respectiv 26,7 la mie (in 1968) ”În ultimii ani s-au schimbat și metodologiile de calcul. Am luat patru grupe de țări: cele nordice, cele germanice, cele mediteraneene și cele est-europene. Tendința de creștere a vârstei la prima căsătorie este prezenta peste tot, iar România stă mult mai bine decât țările nordice sau germanice. Acolo ajunge la 36 de ani, în vreme ce la noi e mai joasă cu aproape 10 ani. Tendința este comună, repet, dar suntem încă departe de nivelurile din alte țări”, consideră profesorul Rotariu.