Poluarea în marile oraşe din Italia: Ce măsuri iau primăriile
Pe 14 ianuarie, timp de 3 zile, primarul Romei, Virginia Raggi, a interzis circulaţia autoturismelor poluante – inclusiv cele alimentate cu diesel (până la Euro 6 inclusiv). Decizia a fost luată ca urmare a înregistrării unui nivel alarmant de smog, înregistrat în primele zile ale lunii. De la începutul anului, presa din Peninsulă a tras un semnal de alarmă cu privire la gradul de poluare din marile oraşe, cele mai afectate localităţi fiind Roma, Milano, Torino şi Bologna.
Care este, în Italia, nivelul de poluare considerat nociv pentru populaţie? Ce măsuri iau primarii din localităţile expuse riscului? HotNews.ro vă prezintă un tablou al situaţiei din Italia, inclusiv cu cele mai recente măsuri, din ianuarie 2020.
- Nivelul de poluare în principalele oraşe din Peninsulă
Unul din principalele indicatoare ale poluării (nu doar în Italia) este prezenţa în aer a particulelor fine PM10 (numite « Particule poluante primare »): limita maximă admisă, stabilită la nivel naţional (regiunile autonome au un statut aparte) este de 50 micrograme pe metru cub. Nivelul indicat nu trebuie să fie depăşit în mai mult de 35 de zile pe an. Odată ce se depăşeşte limita de 35 de zile, primăriile trebuie să ia măsuri pentru a contracara poluarea.
Ziarul “La Repubblica” a făcut o statistică a nivelului de poluare înregistrat în primele zile ale anului în principalele oraşe din Peninsulă. La Roma, în primele 12 zile ale anului 2020, nivelul zilnic mediu de PM10 a depăşit constant pragul de alarmă în 10 din cele 23 de staţii de măsurare repartizate pe teritoriul capitalei. Cea mai poluată zonă a Romei este lângă gara Tiburtina, unul din cele mai importante noduri ale reţelei de transport public. Aici, în 10 zile din 12 s-a depăşit pragul de alarmă al poluării cu PM10, cea mai mare valoare înregistrată fiind de 72 micrograme/ m3.
La Milano, în prima parte a lunii ianuarie 2020, nivelul de alarmă al PM10 a fost depăşit în nouă zile din zece, cu cifre maxime înregistrate de 75 şi 80 de micrograme/ m3.
Oraşul Torino este, potrivit datelor furnizate în primele zile ale anului şi citate de cotidianul italian, cel mai poluat oraş din Peninsulă. În toate zilele din intervalul luat în considerare, respectiv între 4 și 13 ianuarie, s-a depășit limita de 50 de micrograme pe metru cub. În trei zile consecutive, nivelul de PM 10 a depăşit chiar cota de 75 de micrograme pe metru cub. Recordul negativ a fost atins pe 9 ianuarie, când a nivelul înregistrat a fost de 93 micrograme/m3.
La Napoli situaţia este oarecum mai bună, limita naţională permisă fiind depăşită doar de câteva ori în primele 12 zile ale anului. Însă la Napoli deja sunt în vigoare restricţii ale traficului, încă din luna octombrie.
- Măsurile luate de primarii italieni
În Italia, legea prevede ca fiecare Regiune să facă propria evaluare a zonelor de risc, pentru a impune aplicarea de măsuri adecvate. Astfel, primăriile din zonele respective se mobilizează pentru adoptarea de protocoale de acţiune concordate între Ministerul Mediului şi Regiuni, în baza unor planuri pe termen lung sau de urgenţă.
La Roma a început seria “Duminicilor ecologice”
Cele mai drastice măsuri au fost adoptate de primăria Romei, zonă considerată ca având un risc major de poluare, mai ales în intervalul noiembrie – martie. Potrivit informaţiilor oferite de Primăria Romei pe site-ul oficial, 63% din poluarea cu PM10 din capitală se datorează traficului, 33% sistemelor de încălzire şi 4% proceselor industriale şi agricole.
Deciziile cu privire la adoptarea de măsuri anti smog sunt luate în baza observaţiilor zilnice primite de la Autoritatea de control a aerului. Pornind de la datele furnizate, se face un Plan operativ. Astfel, ca urmare a depăşirii cotelor permise de PM 10, pe 14 ianuarie, edilul capitalei, primarul Virginia Raggi, a interzis circulaţia pentru vehiculele vechi (euro1, 2 alimentate cu benzină), dar şi maşinile diesel, inclusiv cele mai noi – Euro 6. Restricţia a vizat timp de trei zile cea mai mare parte a teritoriului urban şi un interval orar amplu: 7:30 – 10:30 şi 16:30-20:30. Sunt şi excepţii (autovehicule alimentate cu GPL sau hibride, mijloace de transport în comun, ambulanţe etc) însă pentru cei care încalcă legea sunt prevăzute amenzi usturătoare.
O altă măsură luată la Roma, prevăzută într-un plan pe termen lung la nivel regional, este interzicerea circulaţiei maşinilor diesel sub Euro 3, intrată în vigoare la 1 noiembrie 2019 în cea mai mare parte a teritoriului capitalei. Potrivit estimărilor oficiale, măsura a afectat circa un milion de autoturisme şi a stârnit numeroase critici.
Pe 19 ianuarie au fost inaugurate, tot la Roma, aşa numitele “Duminici ecologice” – adică blocarea totală a traficului (cu o serie de excepţii), duminici care în ultimii ani au devenit deja o tradiţie. Măsura adoptată are şi un scop civic educativ, acela de a sensibiliza populaţia cu privire la riscurile asupra sănătăţii.
Alte măsuri au fost adoptate la Roma, cum ar fi limitarea timp de câteva zile a temperaturii din clădirile publice şi private (maxim 17/18 grade) şi o durată maximă de 12ore/zi de funcţionare (excepţie şcoli, spitale şi alte edificii publice).
În Italia, legea prevede o temperatură de încălzire a clădirilor pe timpul iernii de maxim 20 de grade, cu o toleranţă de 2 grade. Peninsula este împărţită în “zone climatice”: în funcţie de fiecare zonă, sunt stabilite reguli precise cu privire la intervalul de date/orele când poate fi furnizată căldura în clădiri cu sisteme termice centralizate. Centralele termice au astfel sisteme de control al intervalului de funcţionare şi al temperaturii. Fiecare primărie poate decide, în funcţie de condiţiile climatice, adoptarea unor regulamente temporare, cum ar fi prelungirea perioadei de încălzire în caz de temperaturi scăzute etc.
Deşi există dispoziţii legale precise, foarte puţini sunt cei care le respectă. Un sondaj efectuat de un site pentru consumatori a relevat faptul că regulile privind temperatura din edificii este respectată în doar trei cazuri din patru. De exemplu, unele magazine de lux din centrul Romei aveau o temperatură de peste 24 de grade.
Şi la Milano, de la începutul anului au fost adoptate măsuri de restricţionare a traficului, restricţiile vizând automobilele mai vechi şi un grad ridicat de poluare.
La Torino, sistemul de combatere a smogului este eşalonat în funcţie de gradul de poluare. După patru zile consecutive de depăşire a pragului admis, se adoptă măsuri de “nivelul 1”. După 10 zile, se vorbeşte de “situaţie de nivel 2”, iar după 20 de zile, de “nivel 3”. Cu fiecare nivel, creşte şi numărul şi tipologia autovehiculelor al căror acces este interzis.
Restricţiile traficului în oraşele mari au efectele sperate de autorităţi? Potrivit unor experţi, măsurile drastice luate de Primăria Romei spre exemplu, ar avea doar efecte minime şi de scurtă durată. Alessandro Miani, director al Societăţii Italiene de Medicină a Mediului, susţine, citat de agenţia AGI, că adevărata cauză a smogului din capitală este folosirea intensivă a sistemelor de încălzire (centrale termice, boilere) – “responsabile” în procent de 40/65% din poluarea cu PM 10. Instalarea obligatorie de filtre ar putea reduce semnificativ poluarea atmosferică şi ar avea efecte benefice pe termen lung, susţine expertul citat.