Profesorii români nu sunt pregătiți să lucreze cu elevii cu nevoi educaționale speciale, spun sindicatele din învățământ

Profesorii din România nu sunt pregătiți să lucreze cu elevii cu cerinţe educaţionale speciale (CES) și consideră că în școli trebuie să existe psihologi, nu doar consilieri școlari, susține Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI). Potrivit reprezentanților FSLI, ar fi necesar „screening la intrarea în învățământul de masă”, deoarece „avem nevoie să știm cu cine lucrăm, dar și părinții au nevoie să știe ce copii au, ce potențial au copiii și încotro îi îndreptăm”.

Potrivit unor statistici prezentate, joi, în cadrul unui congres internaţional pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale, de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, anul trecut școlar au fost 33. 667 de elevi cu CES. Pentru sprijinirea acestora erau angajați 1.537 de profesori itineranți și de sprijin.

În anul școlar 2018-2019, în școlile de masă din România existau 2.514 consilieri școlari și 584 profesori logopezi. Serviciile de consiliere educațională sunt acoperite în proporție de 55,5% la nivel de țară, cele de logopedie în proporție de 37,8%, iar cele de mediere în proporție de 12,2%, mai arată datele de la FSLI.

”Cea mai seriosă problemă a sistemului de învățământ pe care ar trebui să o luăm în discuție la Ministerul Educației ar fi aceea de screening la intrarea în învățământul de masă. Avem nevoie să știm cu cine lucrăm, dar și părinții au nevoie să știe ce copii au, ce potențial au copiii și încotro îi îndreptăm, astfel încât toate metodele pe care le folosim să fie adecvate fiecărui copil în parte. A doua problemă este legată de numărul de consilieri școlari. Deși legea spune că avem un consilier școlar la 800 de elevi, ceea ce este foarte mult, dar sunt situații în care acest număr de elevi este dublu”, a declarat secretarul general al FSLI.

Profesorii cer ca pe lângă consilier școlar să existe în școli un psiholog care să îi consilieze pe elevi și pe profesori în situații dificile. ”Noi mai cerem un psiholog școlar în unitățile de învățământ, pe lângă consilier școlar. Trebuie să facem distincția între consilier școlar și psiholog școlar. Avem nevoie de psiholog școlar, sunt foarte multe situații în care atât copiii, cât și profesorii ar avea nevoie de psiholog școlar. Am văzut foarte multe transferuri ale elevilor pe motive medicale cum ar fi depresie, inadaptabilitate. Nu trebuie să rămânem indiferenți la aceste situații”, a mai spus Cornelia Stavri.

Sindicaliștii mai arată că profesorii nu sunt pregătiți să lucreze cu elevii cu CES și ar trebui să urmeze ogligatoriu cursuri de formare în acest sens.

”Formarea profesorilor este o altă problemă, profesori care trebuie să predea după alte metode pentru acești copii. Foarte puțini sunt colegii noștri care au făcut asemenea cursuri și așa cum ne arată situațiile statistice cam peste tot sunt copii cu CES. În opinia noastră, majoritatea cadrelor didactice trebuie să facă astfel de cursuri pentru că metodele de predare diferă și oamenii nu au învățat în facultate. Formarea inițială nu prevede așa ceva, și aici este vina universităților, și vom cere MEN să se implice astfel încât facultățile să ia în calcul și astfel de situații”, a spus Simion Hăncescu, președintele FSLI.

Sindicaliștii mai spun că acolo unde există clase cu elevi cu CES numărul elevilor ar trebui diminuat, astfel încât profesorul să se poată ocupa mai bine de elevi.

”Noi avem acum în legislație prevăzut că, acolo unde sunt clase cu copii cu CES, ar trebui să se diminueze numărul elevilor din colectiv. Din păcate această prevedere nu se aplică și avem situații ca acolo unde sunt 33-34 de copii într-un colectiv să existe 2-3 copii cu CES și din păcate acel învățător este pus într-o situație delicată „De ce să ocupe mai întâi de acei copii cu CES sau de ceilalți?”. De aceea, o problemă fundamentală pe care noi o vedem în perioada următoare este cea legată de profesorul de sprijin. Acei copii cu CES trebuie să fie însoțiți de un specialist și în momentul în care ei se plictisesc să poată să facă altă activitate”, a mai spus Hăncescu.