O asociație a procurorilor cere CSM să amâne numirea Adinei Florea la conducerea Secției de anchetare a magistraților, până la o decizie a Curții de Justiție a UE

​Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP) cere Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să amâne numirea procurorului Adina Florea la conducerea controversatei Secții de anchetare a magistraților, până la o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în procesul deschis de mai multe instanțe din România care au contestat înființarea acestei structuri de parchet. Președintele CSM, Lia Savonea, va face marți o a cincea încercare de a valida numirea Adinei Florea la conducerea secției speciale, după ce până acum acest demers a eșuat, șapte membri ai Consiliului boicotând plenul.

Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP) reamintește Consiliului Superior al Magistraturii că o parte dintre întrebările preliminare adresate CJUE vizează existența și funcționarea Secției speciale, respectiv dacă art 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, în special necesitatea respectării valorilor statului de drept, se opun unei legislații prin care este înființată și organizată Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, „prin posibilitatea exercitării, în mod indirect, a unor presiuni asupra magistraților”.

Procurorii din AMASP invocă și opiniile GRECO și ale Comisiei de la Veneția, potrivit cărora o astfel de structură de parchet este o „anomalie” și ar trebui desființară.

„Având în vedere că în cauzele conexate Consiliului Superior al Magistraturii i s-a solicitat prezentarea de observații și faptul că, din datele apărute în mass-media, reiese că cel puțin observațiile depuse de Comisia Europeană sunt în sensul unei încălcări a dreptului UE prin crearea și operaționalizarea SIIJ considerăm că o discuție privind conducerea acestei instituții și structura sa de personal, la acest moment, nu este oportună și poate constitui un obstacol suplimentar în punerea în acord a cadrului national cu o decizie care ar constata încălcarea dreptului european”, arată reprezentanții asociației de procurori.

Ei cer membrilor Consiliului Superior al Magistraturii să nu participe la ședința Consiliului în cazul în care conducerea CSM nu dorește amânarea discutării punctului de pe ordinea de zi care vizează validarea concursului pentru șefia Secției pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiție (SIIJ).

Și procurorul militar Bogdan Pârlog, cel care a deschis dosarul privind violențele din 10 august și care a candidat pentru postul de procuror-șef al SIIJ, a transmis CSM o solicitare de invalidare a concursului, invocând că procedura este lovită de nulitate. Cererea procurorului militar ar urma să fie discutată în ședința de marți a plenului CSM.

Ședința plenului CSM este programată marți de la 14.30 și este prima după o pauză de aproape două luni și jumătate.

Lia Savonea va face marți o a cincea încercare de a valida numirea procurorului Adina Florea la conducerea controversatei Secții de anchetare a magistraților, după ce până acum acest demers a eșuat. Este de așteptat ca decizia de numire a Adinei Florea să treacă, cu un scor strâns – fie 10/9, fie 11/8. În ceea ce îi privește pe procurorii din CSM, se așteaptă ca unul singur – Codruț Olaru – să voteze pentru numirea Adinei Florea în funcția de procuror-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor în justiție.

Ultimele patru ședințe ale plenului Consiliului Superior al Magistraturii au fost amânate din lipsă de cvorum, ultima fiind în 3 iulie. Aceasta, după ce șapte membri ai CSM – Anamaria Chiș, Mihai Bălan, Bogdan Mateescu, Cristian Ban, Florin Deac, Tatiana Toader și Nicolae Solomon, vicepreședinte al forului – au boicotat plenul, cerând amânarea tuturor discuțiilor cu privire la Secția de Investigare a magistraților până la traducerea raportului Comisiei de la Veneția și a raportului GRECO.

La începutul acestui an, Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) a înregistrat mai multe solicitări ale Curților de Apel Pitești, București și Tribunalului Olt, care contestă modul în care a fost înființată și funcționează controversata secție de anchetare a magistraților și cer, printre altele, și să explice dacă România este obligată să respecte recomandările din rapoartele privind Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) al Comisiei Europene, cererile fiind conexate de către CJUE. Demersul la Curtea europeană a fost inițiat de Forumul Judecătorilor din România.

O structură autonomă pentru anchetarea judecătorilor poate fi utilizată ca un instrument de intimidare şi de presiune asupra acestora, mai ales dacă se ține cont de contextul în care a fost înființată, se creează o suspiciune generală privind posibilitatea unor influențe politice, ceea ce poate afecta în mod semnificativ independența justiției, în special aparența de independenţă a organelor judiciare din România. De asemenea, înființarea acestei structuri – Secția de anchetare a magistraților – „contravine cerinţelor Dreptului Uniunii Europene”. Este punctul de vedere pe care Comisia Europeană l-a transmis Curții de Justiție a Uniunii Europene în acest proces deschis de mai multe instanțe din România.

Experții Comisiei Europene spun, în punctul de vedere transmis Curții de Justiție a Uniunii Europene, că înființarea unei structuri autonome pentru anchetarea magistraților poate fi utilizată ca un instrument de intimidare şi de presiune asupra activităţii acestora, mai ales dacă se ține cont de contextul în care a fost înființată Secţia, ca parte a unei reforme legislative complexe care a slăbit independenţa sistemului judiciar şi lupta împotriva corupției.

Reprezentanții CE mai spun că se creează un efect inhibator asupra judecătorilor şi a activităţii acestora, precum şi o suspiciune generală privind posibilitatea unor influențe exterioare, în special de natură politică, asupra conținutului deciziilor instanțelor, ceea ce poate afecta în mod semnificativ independența justiției, în special aparența de independenţă a organelor judiciare din România.

Comisia consideră, de asemenea, că înfiinţarea Secţiei nu ar putea fi compatibilă cu dreptul Uniunii decât dacă o astfel de măsură ar fi motivată, în mod plauzibil, de anumite considerații legate de buna administrare a justiției. În opinia Comisiei, nu pare să fi existat o astfel de justificare obiectivă și plauzibilă din partea aurorităților române pentru înfiinţarea Secţiei speciale.