Ambasada Germaniei: La noi, abuzul în serviciu e reglementat în legile fiscale și Codul Penal

Ambasada Germaniei la București transmite, într-un mesaj pe Facebook, că urmărirea penală a abuzului în serviciu este reglementată în mai multe legi fiscale, din dreptul disciplinar și în Codul Penal, iar pedeapsa variază de la amendă până la cea cu închisoarea.

„În Germania, urmărirea penală a abuzului în serviciu este reglementată prin intermediul mai multor paragrafe din legi fiscale, din dreptul disciplinar şi din codul penal. Pedepsele ajung de la amenzi modeste până la măsuri disciplinare şi chiar pedepse considerabile cu privare de libertate”, se arată într-un mesaj pe pagina de Facebook a ambasadei Germaniei în România.

• Tăriceanu, la Antena 3, cu câteva ore mai devreme: Am auzit că Viorica Dăncilă a avut o discuţie cu Juncker şi Timmermans pe care i-a întrebat dacă ”în Olanda sau Germania aveţi abuz în serviciu?” Au spus nu.

Germania este unul dintre cele 12 state partenere, alături de Belgia, Canada, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Suedia şi SUA, care au transmis, pe 28 iunie, autorităţilor române un mesaj comun prin care cer să nu fie slăbit statul de drept prin modificarea Codului Penal şi a Codului de procedură penală, potrivit Mediafax.

„Noi, partenerii şi aliaţii internaţionali ai României, facem apel la toate părţile implicate în modificarea Codului Penal şi a Codului de procedură penală să evite schimbările care ar slăbi statul de drept sau capacitatea României de a lupta împotriva infracţionalităţii şi corupţiei. România a demonstrat un progres considerabil în combaterea corupţiei şi construirea unui stat de drept eficient. Îi încurajăm pe români să continue pe această cale. Partenerii UE evocă de asemenea concluziile Consiliului European privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, din 12 decembrie 2017, care solicitau României să îşi concentreze eforturile asupra consolidării progreselor obţinute, să evite orice paşi înapoi şi să apere independenţa judecătorilor şi procurorilor”, se arată în declaraţia făcută în numele Belgiei, Canadei, Danemarcei, Elveţiei, Finlandei, Franţei, Germaniei, Luxemburgului, Olandei, Norvegiei, Suediei şi Statelor Unite ale Americii.

Semnatarii au atras atenţia că este importamntă opinia Comisiei de la Veneţia.

„Urmărim cu atenţie schimbările la codurile penal şi de procedură penală şi ne menţinem îngrijorarea că mai multe dintre ele pot împiedica cooperarea internaţională în domeniul aplicării legii şi pot afecta negativ lupta împotriva infracţiunilor violente, a infracţionalităţii organizate transfrontaliere, a infracţiunilor financiare şi a traficului de droguri şi de fiinţe umane. Încurajăm toate părţile implicate să reexamineze răspunsul experţilor juridici români precum Consiliul Superior al Magistraturii şi să solicite sprijinul experţilor juridici internaţionali cum sunt Grupul Statelor împotriva Corupţiei şi Comisia de la Veneţia”, se mai arată în adresă.

Proiectul care aduce modificări Codului de procedură penală a fost votat, decizionat, de Camera Deputaților pe data de 18 iunie, iar propunerea de modificare a Codului Penal a primit votul, decizional, al deputaților pe 4 iulie.

Prevederile referitoare la abuzul în serviciu de la articolul 297 din Codul Penal au fost modificate astfel: „Art.297.- (1) Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu reglementate expres prin legi, ordonanţe de guvern sau ordonanţe de urgenţă, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii exprese dintr-o lege, ordonanţă de guvern sau ordonanţă de urgenţă, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afin până la gradul II inclusiv, un folos material necuvenit şi prin aceasta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 5 ani sau amendă”.

Premierul Viorica Dăncilă a efectuat, marți, o vizită la Bruxelles unde a avut o întrevedere și cu președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker și prim-vicepreședintelui CE, Frans Timmermans.

Ulterior întrevederii, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, i-a transmis premierului Viorica Dăncilă că o încurajează să revină la „un discurs politic normal în țară”, precizând că este crucial ca România „să nu facă pași înapoi în progresele înregistrate” în contextul MCV, potrivit purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene, Christian Wigand.

Pe 4 iulie, Camera Deputaților a adoptat proiectul care aduce modificări la Codul penal, cu 167 de voturi pentru 97 împotrivă, 19 abțineri, în calitate de for decizional, după ce, în ziua precedentă, inițiativa a fost adoptată de Senat.

PNL, USR şi PMP au sesizat, pe 5 iulie, CCR asupra proiectului de lege pentru modificarea Codului Penal, susţinând că peste 30 de articole sunt neconstituţionale, printre care şi cel care referitor la abuzul în serviciu, cât şi abrogarea articolului privind neglijenţa în serviciu.

Preşedintele Klaus Iohannis i-a cerut, marţi, preşedintelui CCR, Valer Dorneanu, printr-o scrisoare, să amâne dezbaterile sesizărilor de neconstituţionalitate asupra Codului de procedură penală şi a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară până după ce Comisia de la Veneţia se pronunţă.