Raport DIW: Statului german ii scapa printre degete miliarde de euro impozit pe mosteniri si donatii. Unde este Romania in materie de legislatie a mostenirilor

In Germania se mostenesc si se doneaza anual zeci de miliarde de euro. Pentru intervalul de timp 2012-2027, suma totala a fost evaluata la aproape 400 de miliarde euro, dupa cum arata raportul publicat miercuri de Institutul German de Cercetare a Economiei (DIW) si Institutul pentru Economie si Stiinte Sociale (WSI). In studiu s-au luat in calcul nu doar averile transferate prin succesiune si donatii, ci si cresterile valorice in timp ale acestora. La fisc insa nu ajung impozite pe masura, legislatia germana in materie fiind o continua tema de disputa. Iar anul acesta, inainte de alegerile parlamentare din septembrie, e greu de crezut ca marile partide, Uniunea Crestin-Democrata si SPD-ul, vor face mari schimbari in acest sens.

Potrivit legislatiei actuale, majoritatea mostenirilor trec la urmasi fara impozitare, fapt valabil chiar si in cazul marilor averi care figureaza ca patrimoniu de firma. Impozitele colectate la nivel de landuri, in Germania, s-au ridicat „la doar aproximativ 7 miliarde euro in 2016”, dupa cum apreciaza economistii de la DIW. Aceasta suma este ceva mai ridicata decat cea din anul anterior, insa doar datorita unor exceptii – donatii importante, care s-ar fi facut de teama unor modificari in dreptul succesoral. Acestia estimeaza insa ca incasarile din impozitarea mostenirilor si donatiilor vor scadea pana in anul 2021 cu 13,5 procente.

Baza de calcul folosita de specialistii de la DIW se constituie la nivelul din 2012 al averilor persoanelor de peste 70 de ani. De aici rezulta, pentru urmatorii 15 ani, un volum potential de mosteniri de 87 miliarde euro pe an, care majorat cu suma dobanzilor aferente si a cresterii in valoare de cca 2% pe an, ar ajunge la 112 miliarde anual.

Raportata la intreaga populatie din Germania, suma estimata de DIW este de 400 miliarde de euro, in urmatorii 15 ani. Se iau in calcul averile in bani lichizi, in proprietati imobiliare si cele care, aflate in patrimoniul firmelor, diminuate cu obligatiile financiare legate de acestea, cum ar fi creditele de consum sau ipotecile. Anual, o parte din aceste averi este transferata prin donatii sau drepturi succesorale.

DIW precizeaza insa ca „nu se stie exact cat se doneaza sau se mosteneste, deoarece Oficiul Federal de Statistica nu prezinta decat date legate de cazurile evidentiate fiscal”. Potrivit acestuia, averea donata sau mostenita in anul 2014 s-a ridicat la 108,8 miliarde euro. Faptul ca legislatia succesorala si care se refera la donatii -inclusiv catre organizatii scutite de impozit-, prevede o serie de praguri neimpozitabile face imposibila o evaluare mai precisa.

In urma analizei, DIW si WSI recomanda reverificarea pragurilor neimpozitabile si a privilegiilor fiscale ale patrimoniilor de firma obtinute in urma succesiunii, care raman practic „neatinse”, in cazul continuarii activitatii acesteia.

La nivel politic, opiniile sunt impartite. Uniunea CDU-CSU si liberalii (FDP) se opun vreunor modificari legislative, in timp ce SPD, Stanga si Verzii sunt pentru. Un lider al partidului Die Linke, Bernd Riexinger, a spus ca „este un scandal faptul ca sute de miliarde de euro din Germania se mostenesc libere de impozite, in timp ce infrastructura publica se deterioreaza si se inchid scoli, deoarece acestea nu au toalete functionale”. In opinia acestuia, bogatii si superbogatii care incaseaza fara munca milioane si zeci de milioane trebuie in sfarsit sa participe corespunzator la finantarea obligatilor de stat.

Mostenirile si donatiile scutite de impozite contribuie la ascutirea si mai mare a „foarfecii inegalitatilor sociale” in Germania, unde potrivit unor estimari 10% din populatie detine aproape doua treimi din averea efectiva, o treime revenind restului de 90%. Fostul secretar general al organizatiei caritabile Caritas a spus ca efectele se simt si la nivelul celor care castiga relativ bine, in marile orase, unde insa preturile imobiliare au explodat. In opinia sa, statul ar putea stabiliza acest proces, de exemplu prin impozitarea mai efectiva a mostenirilor imobiliare.

Si in Romania, unde, pentru finantarea unor promisiuni electorale si a unui plan guvernamental ambitios, guvernul este nevoit sa caute surse de bani, impozitarea mostenirilor si a donatiilor, peste un anumit prag valoric, ar putea fi o resursa. Cat de agreata sau de contestata ar fi o astfel de masura, nu stim inca, deoarece subiectul nu e in dezbatere publica, aparand insa in presa. In 19 aprilie Hotnews, citand Profit.ro, scrie:

„Sumele sau bunurile, inclusiv titluri de valoare si aur financiar, primite cu titlu de mostenire ori donatie, ar putea fi impozitate cu 3% daca depasesc valoarea de 100.000 de euro, acelasi impozit fiind pregatit sa fie introdus si pentru veniturile realizate de catre proprietarii imobilelor nationalizate, la prima tranzactionare a actiunilor emise de Fondul Proprietatea si pe care le-au primit in schimbul acestor imobile. Guvernul a pregatit introducerea acestei limite valorice peste care va fi aplicat impozitul de 3% intr-un draft de modificare a Codului Fiscal”.

In prezent, la capitolul Categorii de venituri supuse impozitului pe venit din Codul Fiscal este stabilit ca sumele sau bunurile, inclusiv titluri de valoare si aur financiar, primite cu titlu de mostenire ori donatie sunt venituri neimpozabile.