Politic show: Cine este politicianul de top care a ajuns consilierul lui Grindeanu; De ce scad tensiunile dintre Klaus Iohannis si Liviu Dragnea; Ironiile lui Serban Nicolae. Cum i-a certat senatorul PSD pe jurnalistii care au cerut explicatii despre legea gratierii

Ironiile lui Serban Nicolae. Cum i-a certat senatorul PSD pe jurnalistii care au cerut explicatii despre legea gratierii. Liderul senatorilor PSD, Serban Nicolae, autorul mai multor amendamente controversate privind legea gratierii, i-a ironizat, luni seara, pe jurnalistii care au cerut explicatii privind demersul sau. In zece minute, acesta a criticat trei televiziuni, insa in colimatorul sau a fost si presa scrisa. Liderul senatorilor PSD, Serban Nicolae , Serban Nicolae, a readus subiectul gratierii in prim-plan, printr-un amendament depus la Senat. Prin amendamentul lui Nicolae se propune inclusiv gratierea celor condamnati pentru fapte de coruptie, iar motivarea senatorului PSD este ca cei condamnati pentru coruptie nu merita sa stea cate trei in pat si in conditii inumane. Nicolae i-a criticat pe rand pe cei de la Digi24, Realitatea TV, ProTv, dar si „Romania Libera”. „Dumneavoastra oricum faceti speculatii. Digi 24 spune ca am apostrofat jurnalistii, ceea ce e o minciuna sfruntata”, a fost replica lui Nicolae pentru reporterul Digi24, care a intrebat ce are senatorul televiziunea pentru care lucreaza. „Dar dumneavoastra ce aveti cu mine. Eu v-am spus ca oricum veti face speculatii, ca oricum veti spune minciuni”, a completat senatorul PSD, citat deAdevarul.

De ce scad tensiunile dintre Klaus Iohannis si Liviu Dragnea: Referendumul anticoruptie ar ramane in stand-by, daca PSD nu mai incearca sa modifice Codul Penal. Tot mai multe semnale din ultima vreme sugereaza o calmare a tensiunilor dintre seful statului si liderul principalului partid de guvernamant. Dupa razboiul la scena deschisa din perioada adoptarii ordonantei de urgenta 13/ 2017, relatiile dintre presedintele Klaus Iohannis si liderul PSD, Liviu Dragnea, par sa treaca printr-o noua faza. Seful statului amana referendumul pe tema anticoruptiei, iar PSD a ingropat discutia despre imunitatea prezidentiala si a amanat referendumul pentru familia traditionala. De asemenea, cele doua tabere ar fi purtat discutii despre sefia Serviciului de Informatii Externe (SIE), cu mentiunea ca PSD a dezmintit existenta unui acord final. Primul episod al noii etape a avut loc la depunerea juramantului de patru noi ministri ai Cabinetului Grindeanu, remanierea fiind acceptata rapid de presedinte, care a caracterizat-o drept o „miscare buna”. A urmat o discutie in particular a sefului statului cu premierul si liderul PSD. Pana aici, nimic iesit in comun, se poate vorbi cel mult despre o schimbare de atmosfera si de respectarea unor proceduri, relateazaRomania Libera.

Cine este politicianul de top care a ajuns consilierul lui Grindeanu. Unul dintre cei mai experimentati politicieni romani a fost angajat de premierul Sorin Grindeanu sa-l consilieze la Guvern. UDMR-istul Laszlo Borbely a fost numit in functia de consilier de stat in cadrul aparatului propriu de lucru al prim-ministrului. Borbely este unul dintre politicienii „cu greutate” dupa 1990. El a fost deputat fara intrerupere timp de 26 ani, din 1990 si pana in 2016 si a fost membru in majoritatea Guvernelor din 1996 pana acum, fiind pe rand secretar de stat, ministru delegat la Transporturi, ministru plin la Dezvoltare si la Mediu. Doua dosare DNA. Parlamentul a respins doua cereri ale DNA de incuviintare a urmaririi penale a lui Borbely. Una in septembrie 2012, cand procurorii il acuzau de doua infractiuni de trafic de influenta si de fals in declaratii. In martie 2015, deputatii au respins o noua solicitare DNA cu privire la Borbely in care fostul ministru al Mediului era acuzat ca ar fi luat mita 50.000 de euro de la un om de afaceri din Oradea ca sa intervina pentru atribuirea unor contracte cu Apele Romane, noteazaEVZ.

Dragnea: Iohannis nu are nevoie de mandat la UE, dar trebuie o dezbatere si sa iesim din logica paguboasa a conflictelor. Liderul PSD, Liviu Dragnea, a scris luni, pe Facebook, ca presedintele Klaus Iohannis nu are nevoie de mandat din partea Parlamentului pentru a sustine pozitia Romaniei in fata UE, dar acest fapt nu trebuie sa excluda o dezbatere care sa unifice clasa politica, in conditiile in care trebuie sa iesim din „logica paguboasa” a conflictelor politice interne. „Presedintele Romaniei nu are nevoie de un mandat din partea Parlamentului pentru a sustine pozitia Romaniei in fata Uniunii Europene. Dar asta nu trebuie sa excluda o dezbatere care sa unifice clasa politica in jurul interesului national”, a precizat presedintele Camerei Deputatilor. Liviu Dragnea a mai spus ca „se anunta vremuri dificile la nivel european, care reclama unitatea intre toti romanii”. „Nu e vorba doar de ce face presedintele in relatia cu oficialii europeni. Conteaza cum vor actiona toti decidentii romani: Guvernul, partidele politice, europarlamentarii romani si toti ceilalti care pot sprijini intr-un fel sau altul interesul Romaniei la nivel european”, a completat presedintele PSD, potrivitAdevarul.

Ce ar insemna depolitizarea Curtii Constitutionale. Nu o data deciziile Curtii au fost criticate pentru calitatea juridica a argumentatiei, pentru incalcarea propriei jurisprudente, in fine, nu o data s-a vorbit despre calitatea persoanelor investite. Manifestantii de ieri din Bucuresti au cerut, printre altele, depolitizarea Curtii Constitutionale. E o situatie ironica, caci organismul de jurisdictie constitutionala e, in sistemul politic romanesc, cheia de bolta a statului de drept. Dar adevarul e ca sloganurile contra Curtii Constitutionale au fost mult mai sincere si politic vorbind mai interesante decat cele „moderate” si artificiale care au cerut in mod vag – ca sa nu se strice „europenismul” manifestatiei – depolitizarea institutiilor. Asadar subiectul care merita sa fie discutat este chiar acesta, legat de Curtea Constitutionala, cu atat mai mult cu cat este plin de surprize. Sa aratam mai intai ca, in practica europeana recenta, curtile constitutionale sunt gandite ca ultima fortificatie impotriva „populismului”, adica a tuturor acelor revendicari care pun, intr-un fel sau altul, la indoiala vointa constructiei europene, scrieDeutsche Welle.