De ce nu poate sa ajunga Liviu Dragnea premierul Romaniei: O lege care opreste persoanele condamnate sa faca parte din Guvern, votata sub guvernarea Nastase, este in vigoare

O lege votata in 2001 sub guvernarea Nastase arata fara echivoc ca pot fi membri ai guvernului “persoanele care nu au suferit condamnari penale”, pevederea fiind in vigoare. Cum Liviu Dragnea a fost condamnat in aprilie 2016 la doi ani de inchisoare cu suspendare in dosarul fraudarii votului la referendum, actualul lider al PSD nu va putea fi desemnat din punct de vedere legal la functia de premier chiar daca partidul pe care il conduce castiga alegerile. Potrivit surselor HotNews.ro, Dragnea spera sa obtina, totusi, functia de presedinte al Camerei Deputatilor, deoarece prin decizia instantei nu i s-au interzis drepturile civile de a candida si de a fi ales.

Informatia ca Liviu Dragnea nu poate fi premier din cauza legii 90/ 2001 a fost publicata in premiera, luni, de DC News. Mai multi juristi consultati de HotNews.ro au confirmat ca legea n-a fost abrogata, ci a suferit unele modificari in 2004, tot sub guvernarea Nastase. Astfel, articolul (2) din legea 90 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, in vigoare si astazi, are urmatoarea forma actualizata:

• “Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.”

De la ultimele modificari operate in 2004, legea nu a suferit alte modificari si este in vigoare si azi. Proiectul de lege care interzice unei persoane condamnate sa fie membru al guvernului a fost depus in Parlament in 1998, ca initiativa a guvernului Radu Vasile dar a fost votata abia in 2001, sub guvernarea Nastase.

Mentionam ca o serie de legi anti-coruptie, cum sunt si aceste prevederi, au fost votate in perioada guvernarii Nastase pe cand Roamnia se pregatea de aderarea la Uniunea Europeana si trebuia sa elimine asa numitele stegulete rosii din procesul pregatirilor de aderare. Legislatia ca si institutiile infiintate atunci, cum e si cazul DNA (initial PNA) erau insa forme fara fond, deoarece nici un lider important nu risca atunci sa fie anchetat sau condamnat.

Presedintele Klaus Iohannis a declarat, pe 26 octombrie, la Adevarul Live, ca nu va renunţa la condiţia ca premierul desemnat să fie o persoană fără o condamnare penală, dar nu a invocat atunci legea care il opreste in mod explicit sa desemneze o persoana condamnata penal. Preşedintele a spus doar că şi agenţilor de pază li se cere cazierul la angajare, astfel încât este „inimaginabil” ca România să fie condusă de cineva condamnat.

Liviu Dragnea a spus ca nu-si doreste sa fie premier de fiecare data cand presedintele Iohannis a spus ca nu-l va desemna, dar pe de alta parte l-a acuzat ca “desconsidera Constitutia” din cauza ca s-ar implica in campanie pentru Dacian Ciolos. PSD nu si-a anuntat pana acum candidatul la functia de premier. Au fost vehiculate mai multe posibile nume, intre care europarlamentarul Sorin Moisa, ambasadorul Romaniei in SUA, Liviu Maior si chiar vicepremierul Vasile Dancu, dar nici unul n-a fost confirmat oficial.

Liviu Dragnea a fost condamnat, in data de 22 aprilie 2016, in dosarul Referendumul la doi ani de inchisoare cu suspendare si la un termen de incercare de patru ani. Este o decizie definitiva si irevocabila a Inaltei Curti. El a fost acuzat de DNA de folosirea influentei sau a autoritatii de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru sine sau altul de foloase necuvenite. Completul Inaltei Curti de Casatie si Justitie a fost condus de Livia Stanciu, in prezent judecator la Curtea Constitutionala.